5,549 matches
-
Olimpului, vase ceramice viu colorate, agrafe, obiecte ciudate de cult, fibule, picturi ori scrieri de epocă. Colecțiile de picturi italiene m-au vrăjit, pur și simplu, începând cu „Giconda”, frescele lui Botticelli, pânzele lui Giotto cu motive religioase ( Fecioara cu Pruncul în toate ipostazele imaginabile ), continuând cu tablouri de Leonardo da Vinci, Perugio ( invadate de teme biblice ), Țițian, Veronese ( Nunta din Cana" - un tablou monumental, lung de 9,90 metri și lat de 6,60 metri ) Rafael, Correggio, Tintoretto, nudurile lui
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
de a mă cerceta. Pănă când vălul necunoașterii nu va tulbura Apa Vie care și-ntuneric va crea, Înțelepciunea, pacea și iubirea fi-va ție steaua Betleemului din veșnicie. Pentru că numai Tu vei domnii în inima mea, în sufletul meu, Prunc întrupat, Duhul de viață Făcător umbrind pe Fecioara Maria,Tu cu moartea pre moartea ai călcat, Și la viață de veci m-ai ridicat. Iar mântuirea, Iisus al lumii Împarat, în dar, Tu mi-ai dat. FÂLFÂIND ARIPILE Printre luminile
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
de îmi zice lumea că-s bolând. Nu-mi pasă mie, chiar defel, ce cred ceilalți de pălărie, de clopul meu desprins din cer. * Iar în picioare port de mult saboți din mugurii de lut, lipiți de talpa mea de prunc când mama mă ținea de mână și-n scutecel de val de vânt mă îndemna să las în humă întâia-mi urmă pe pământ. * Mă simt stăpânul absolut pe-acest tărâm de la-nceput, smuls din abis și-hotărnicit în necuprins
MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374632_a_375961]
-
enervata, de acum, a condeiului. El, mă iubește oricum. Cand ma intorc, de fiecare dată, uită de nervi, isi adaptează respirația la respirația trupului meu, sincronul devine perfect, începe, cu mișcări tandre, într-un dans, aproape erotic, dând naștere acestui prunc, care, doar ție, îți va fi dat mai tarziu, cititor de suflete, să-l primești și să te bucuri de goliciunea iubirii sale. În poziția mirării, eu, în fața condeiului îndrăgostit, îl privesc, uimită, făcându-și numărul. Se unduiește lasciv, lăsând
LA PLUME AMOUREUSE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374623_a_375952]
-
refuzat dreptul la fericire, dreptul de a simți plăcerea vieții de cuplu, dreptul poate de a purta în pântecele sale o nouă viață, care să-i aducă bucuria de mamă împlinită că și-a realizat menirea de a zămisli un prunc din dragoste, din iubire și din dăruire. Toate aceste daruri Dumnezeiești le-a refuzat pentru un dram de libertate, de a nu da altuia nimic de la sine ascunzându-și egoismul în spatele fricii de insucces în viitoarea relație. Referință Bibliografică: FURTUNA
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
cu ură în suflet se răzbună că fericirea e o pasăre albastră, nu are aripi să atingă cerul și lasă amintiri pe unde trece -- în fața ei stă creatorul... că fericirea e un chip de mamă, ce stă de veghe lângă prunci pune balsam pe fiecare rană, și vindecă dureri adânci... că fericirea e-o dragostea eternă, ce stă unită într-un inelar cu revărsări de lave în suflet-- cu fluturii ce-ți trimit fiori și jar... acuma știu ce-nseamnă fericirea
FERICIREA de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373314_a_374643]
-
pat. Nu-i trecuse niciodată prin minte să-și piardă vreunul din copii în acest mod. Avusese grijă de toți, ca de ochii din cap, temându-se de boli, de fel de fel de nenorociri ce i-ar putea răpi pruncii, dar niciodată nu se gândise să-i piardă dându-i de bună voie..., să-i înfieze... fie și unei rude. Nicolae plângea și el, rugând-o să se liniștească, să se mai gândească mai târziu cu mintea limpede, că nu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
adorm... și-am adormit... Dar vai ! ce vis cumplit se revarsă peste mintea mea de copil; ce sloiuri de gheață îmi sfârtecă dreptul la vot și vai, cum jelește iarba prin plete de zânâ, arzând, cu ochi injectați căutând un prunc ce în zare sporește iar Fătul-Frumos împletește cărări către cei ce mai suflă, dar fără s-ajungă, sfârșește și zarea... nici ea nu mai este... nici eu... ba eu mai deschid încă ochii și mă trezesc!... Iar mama care de
VIS... NEINSPIRAT! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373431_a_374760]
-
Amore... Iubirea este -n vorbe, În fapte,în frăție; Sarcină , naștere , Maternitate; E și în purtare, În prietenie, Tandrețe, sensibilitate, Întelegere, umanitate. Amore... Dadu și Meea, Dragii mei părinți, Care-n inima mea Sălășluiesc pe veci... Amore... Davy si Andy, Pruncii mei, fiii mei, Oricum ar fi ei, La rău sau la bine... Amore... Prietenele mele, Bune, fidele, Și Prince cel mititel, Cățeluș fidel Si frumușel ... Amore... Prietenii toți, Oamenii dragi mie, Cei ce-mi vor binele, Cei ce țin la
AMORE, MORE, ORE, RE (VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ- EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373429_a_374758]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Credinta > SF.PROOROC SAMUEL Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului Mult s-a Rugat la DUMNEZEU, stearpa Proorociță Ana Ca Să-i dea un prunc să nască, lângă bărbatul ei, Elcana ! Pe Samuel lui DUMNEZEU, spre Slujbă l-a afierosit Iar EL l-A pus să Judece, dar și la Proorocit ! Lui Eli Preotul cel Mare, de mic a fost încredințat Ce l-a crescut
SF.PROOROC SAMUEL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373494_a_374823]
-
și-și îndreptă privirea din nou spre chipul cuminte al copilașului. Ah! Abia aștepta să audă sunetul pașilor lui pe calea către cer, când deodată auzi glasul șoptit al mamei copilașului: "O, Domnul meu Bun, Te rog rămâi todeauna cu pruncul meu și călăuzește-i mereu pașii și viața numai pe calea Ta. Știu că este mic și în calea vieții lui vor fi atâtea piedici și ispite, și de aceea te rog Doamne, fă-l să-ți audă glasul și
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
în gândul lui: cum este oare să simți îmbrățișarea mamei?! Pentru o clipă își dori să fie copilașul acestei mame, dar își aminti repede de misiunea lui, așa că își întinse și el aripioarele învăluind cu iubirea sa, și mamă și prunc deopotrivă. Sa-l botezam, rosti părintele cu gals scăzut, din care bunatatea lui învăluia și inimile cele mai împietrite. O cădiță mică, în care mama îl îmbăia pe micuțul prunc, apa pregatită pentru botezul copilașului era caldă, atât cât Dragoș
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
și el aripioarele învăluind cu iubirea sa, și mamă și prunc deopotrivă. Sa-l botezam, rosti părintele cu gals scăzut, din care bunatatea lui învăluia și inimile cele mai împietrite. O cădiță mică, în care mama îl îmbăia pe micuțul prunc, apa pregatită pentru botezul copilașului era caldă, atât cât Dragoș să nu simtă că i-ar fi frig! Îngerașul își împreună mânuțele într-o rugă fierbinte, către Bunul Tată de Sus, o rugă în care îi cerea Vașnicului Părinte să
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
de atâta bucurie văzându-și protejatul lui botezat și cu nași atât de vrednici. Mama își șterse a nu știu câta oară lacrimile bucuriei cu colțul năframei ce acoperea părul creț, strâns într-un coc deasupra capului. Se închină, luă pruncul în brațele-i firave și-l strânse la pieptul ei, așa cum numai o mamă poate face acest lucru mai bine. Fața ei radia o lumină tainică și se uită spre cer, murmură ceva, apoi oftă...știind că dragostea pentru bobița
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
doar apă ... apă sfințită, de la taina îngropăciunii soțului, tatăl copiilor ei dragi. Dar anii au trecut și ea știut cum să-și crească și să-și educe copii, astfel încât să ajungă cu schelele acolo sus, sus, pentru a-și vedea prunci fericiți și împliniți ... Acum micuța blondă creață cu ochi albaștri, devenită o femeie frumoasă, avea și ea căsuța ei, a lor, nu doar alături de iubirea ei, ci și alături de un prunc micuț și frumos tare. Nu poate să uite însă
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
cu schelele acolo sus, sus, pentru a-și vedea prunci fericiți și împliniți ... Acum micuța blondă creață cu ochi albaștri, devenită o femeie frumoasă, avea și ea căsuța ei, a lor, nu doar alături de iubirea ei, ci și alături de un prunc micuț și frumos tare. Nu poate să uite însă că, în clipa încreștinării băiețelului ei gândul îi fusese atât de împărțit și se ruga cu lacrimi mari, în sinea ei, pentru o minune care să-i aducă-n prag și
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
suflet generos, dedicat trup și suflet familiei sale. Mache, om fiind, este supus greșelii, căci „nimeni nu e perfect, ci numai Bunul Dumnezeu care pe toate le rabdă“. Deși om simplu, de la țară, cu două căsătorii la activ și cu prunci din ambele, Mache se luptă cu greutățile, necazurile, cu nevoile copiilor, reușind să facă fiecăruia un rost în viață. Indiferent că vorbim despre Vasile, Petrică, Iftimia, Maria... toți copiii lui Mache au moștenit din voința, perseverența și încăpățânarea lui. Un
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
crud, Aripilor tale să le placă zborul, Și să vezi seninul, cerul când e nud. Când în mine clocot de durere surdă, A deschis o lume, ce n-o cunoșteam, Ai venit în viață, țipat - bucurie, Eu eram și Mamă, pruncul mi-l nășteam. Te-am luat în brațe, un pui mic de Om, Mi-ai intrat în suflet ca o vâlvătaie Și-am aprins Iubirea, crește ca un pom, Uneori sunt slabă și mă pierd cu firea. M-am rugat
POEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371356_a_372685]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MEȘTERUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Duminică, 23 Octombrie 2016 Când eram prunc, Doamne, cât de mult îmi plăcea să stau de vorbă cu meșterii Satului meu, să tac privindu-i meșterind cu lumina aceea dumnezeiască pe față! Baciul Valerii, cioplindu-și cu mâinile lui din lemnul vrăjit, trupul viorii, Baciul Ioan rostuindu
MEȘTERUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371377_a_372706]
-
la disperare: ''Maică a Domnului, nu mai pot suporta durerile și presiunile care mi se fac aici. Ajută-mă!'' Se ruga în celulă și peste câteva momente vede intrând, prin ușa înaltă a încăperii, o făptură în alb cu un prunc în brațe: M-ai chemat am să te ajut. Fiiîin pace'' și a plecat mai departe. După aceea pe tânăr l-au chemat la anchetă și l-au mutat în alt loc, însă toată perioada de închisoare pe care-a
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
la disperare: ''Maică a Domnului, nu mai pot suporta durerile și presiunile care mi se fac aici. Ajută-mă!'' Se ruga în celulă și peste câteva momente vede intrând, prin ușa înaltă a încăperii, o făptură în alb cu un prunc în brațe: M-ai chemat am să te ajut. Fiiîin pace'' și a plecat mai departe. După aceea pe tânăr l-au chemat la anchetă și l-au mutat în alt loc, însă toată perioada de închisoare pe care-a
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
sărmani Ce nu primesc din dragoste, povață. Am să-ți arăt pensionari în țară Care-au muncit o viață pentru pâine, Azi, duc o bătrânețe prea amară Fără speranță-n ziua care vine. Azilele sunt pline de părinți, Uitați de pruncii răspândiți prin lume, Care se vor întoarce pricopsiți Și vor găsi numai pe cruci, un nume. Vreau să privești la biata țărișoară Ce luptă, ca să iasă la liman, Chiar dacă sănătatea-i e precară Și nu mai dă pe-nvățământ, un
SCRISOARE DESCHISĂ de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371479_a_372808]
-
poezile premiate: „Ai noștri strămoși Rugându-și pământul Frământat între degete Sângerându-și eroii în doine” (...) „Și-au rămas în briza timpului Aceeași trestie ce se pleacă sub vânt Dar nu-și frânge nicicând visele.” -din poezia „Porunci inscripționate pe prunci” X Ce-aș mai putea adăuga? Recunosc, cu seninătate, că poeziile premiate sunt superioare estetic poeziilor pe care le-am trimis eu la concus. Felicitări câștigătorilor! Felicitări membrilor juriului! Dar, din păcate, concursul „Memoria slovelor” e doar o (fericită) excepție
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
Nu vreau a-l mai simți în suferință, A îndurat cu prisosință... Oferă-i, Doamne, din bucuria mea Lumină unui "altfel de Crăciun", Să ne cânte dragostea-n suflet colinde, Credința și speranța ne vor fi merinde Pe drumul vieții, pruncul milei ni s-a dăruit... Știu că mă iubești Și-a mea dorință ai să-mplinești, Poemul meu s-ajungă unde tu voiești, Ca să deschidă-n inimi cântările-ngeresti; Magia darului e-n fericirea De-a ne uni, scântei divine, Prin
IȚI CER, DOAMNE, UN VIS DE CRĂCIUN! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371488_a_372817]
-
trece mai ușor peste obstacole, peste înfrângeri, peste trădări, peste neajunsuri. Este timpul bine delimitat de Dumnezeu (cunoscandu-L sau nu pe Cel ce ne-a creat), în care ne îndrăgostim, ne întemeiem o familie, în care dăm naștere la prunci. Ce ne facem când privim în urmă și ne dăm seama că ne apropiem de finalul alergării? Că anii sunt mulți pe umerii noștri, la fel ca și păcatele adunate de-a lungul timpului? Că stau tone de mizerii gata
IUBIRE, IERTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371496_a_372825]