5,478 matches
-
bine cu partea sa de pătură, Își spuse rugăciunile și adormi. I se făcu frig peste noapte, așa că-și Întinse haina peste soră-sa și se lipi cu spatele de ea ca să aibă mai multă pătură. Pipăi prin jur după pușcă și și-o băgĂ la loc sub picior. Era rece, aerul era tare și mirosul de buciniș tăiat și rășină era peste tot. Nu-și dăduse seama cît de obosit era pînĂ ce nu s-a trezit din cauza frigului. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
el, pentru că orice urs ar trebui să fie pe lîngă mlaștină, căutînd zmeură. Dar sticla de whisky o Îngropă. Piticot nu se Întorsese Încă, iar Nick stătea pe bușteanul prăbușit din care tăiau lemne pentru foc și-și mai verifica pușca. Mergeau la vînat prepelițe, așa că desfăcu magazia puștii, scoase cartușele lungi, le puse Într-un săculeț din piele de capră și introduse cartușe scurte, de 22. Erau mai puțin zgomotoase și nu sfîșiau carnea, În caz că nu le-ar fi nimerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe lîngă mlaștină, căutînd zmeură. Dar sticla de whisky o Îngropă. Piticot nu se Întorsese Încă, iar Nick stătea pe bușteanul prăbușit din care tăiau lemne pentru foc și-și mai verifica pușca. Mergeau la vînat prepelițe, așa că desfăcu magazia puștii, scoase cartușele lungi, le puse Într-un săculeț din piele de capră și introduse cartușe scurte, de 22. Erau mai puțin zgomotoase și nu sfîșiau carnea, În caz că nu le-ar fi nimerit În cap. Era pregătit și-ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mă simt atît de mîndră și de fericită, că-mi vine să plîng. — Da, cînd se Învîrtesc În lumina soarelui și apoi zboară mai departe sînt atît de mîndre și prietenoase și blînde. PĂsările zburaseră și deodată Nick Își ridică pușca și trase Înainte ca soră-sa să apuce să-și dea seama ce văzuse. Apoi auzi cum o pasăre mare se prăbuși și Începu să bată din aripi pe pămÎnt. VĂzu cum Nick Își Încarcă arma și mai trage de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Încet carabina, soră-sa șopti: — Nu, Nickie. Te rog, nu trage. Avem destule. — Bine. Vrei să tragi tu? — O, nu, Nickie. Nu. Nick se duse Între sălcii, luă cei trei cocoși de munte și Îi lovi În cap cu patul puștii, după care Îi Întinse pe mușchi. Soră-sa veni să-i mîngîie - erau calzi, pieptoși și aveau niște pene foarte frumoase. — Stai să vezi ce buni o să fie. — Acum mi-e milă de ei. Se bucurau și ei de dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Da’ Ăștia nu-s fazani. Ăia sînt mereu proști. Ăștia-s cocoși de munte. — Sper că noi o să ne facem mai deștepți. Spune-i să plece, Nickie. — Spune-i tu. — Du-te, potîrnicheo. Pasărea nu se mișcă. Nick Își ridică pușca și cocoșul Îl privi. Nick știa că nu poate să-l Împuște fărĂ s-o supere pe soră-sa, așa că scoase un sunet hîrÎit, zbîrnîind cumva și din buze, ca o pasăre care Își ia zborul din ascunziș; cocoșul Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fie. Atîta că mă fămÎntă ceva. Nick o luase pe scurtătura de la rîu și acum mergeau prin pădure. O luaseră pe alt drum spre tabărĂ. Se apropiară de adăpost cu grijă după ce ieșiră din pădure. Nick o luă Înainte, cu pușca-n mînĂ. Nu părea să fi trecut nimeni pe-acolo. Stai aici, Îi spuse soră-sii. Eu mă duc să mă uit puțin primprejur. Îi lăsĂ sacul și ibricele și se Îndepărtă În susul rîului. CÎnd soră-sa nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
atunci taică-său o luă Înainte, iar David Îl urmă și se apropiară de elefant dintr-o parte, ca și cum ar fi fost o corabie mare, și David văzu sîngele care Îi curgea pe o parte; atunci taică-său Își ridică pușca și trase - elefantul Își Întoarse capul, mișcîndu-și greoi, Încet, colții uriași, și Îi privi; cînd taică-său trase și cartușul din țeava cealaltă, elefantul se legănĂ, ca un copac tăiat, și, cu o izbitură, se prăbuși către ei. Însă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
streche? ridică tonul micuțul. Nu m-apucă nici o streche, dom’ sergent. — Provine dintr-o veche familie de conți englezi, spuse celălalt prizonier. Întreabă-l și pe domnu’ senator, de față - și dădu din cap către tata. — Întreabă-l și pe puști, spuse primul prizonier. E de aceeași vîrstă cu George Washington - Îi e imposibil să mintă. — Vorbește, băiete, spuse prizonierul mai Înalt holbîndu-se la mine. — Termină, spuse paznicul. — Așa, dom’ sergent, interveni micuțul. FĂ-l să Înceteze. N-are nici un drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dit pas bonjour aux nouveaux camarades? — Bonjour, spusei. Tu veux battre? — Dacă-i nevoie. Da’ noi am venit să vă Întrebăm dacă nu ne dați nouă vélos. — După ce terminăm aici. Ați efectuat serviciul militar? — Desigur. — Bine. Luați fiecare cîte o pușcă nemțească și două cutii de cartușe, mergeți cam două sute de metri la dreapta și omorîți orice neamț care trece de noi. — N-am putea rămÎne aici, cu voi? Noi sîntem profesioniști, interveni Claude. Faceți ce spune căpitanul. — Duceți-vă acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îl lovea, iar cel din a doua era parcă tras cu o sfoară de primul. Numai marii pușcași observau cum, În timp ce pasărea se prăbușea cu capul plecat, deja moartă, mai era lovită și de al doilea cartuș. BĂiatul Își desfăcea pușca și se Îndrepta către pavilion cu ochii În jos, fărĂ nici o expresie Întipărită pe chip, fărĂ să reacționeze cumva În fața aplauzelor, spunînd doar „mulțumesc“ cu vocea aia răgușită și ciudată dacă vreun profesionist Îi spunea: „Ai tras frumos, Stevie“. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și disciplinat. Acum părea că uitase cu totul de cum stă treaba cu antrenamentul. Uitase cum, atunci cînd nu nimerea vreo pasăre, taică-său Îi scotea cămașa și Îi arăta vînĂtaia de pe braț care demonstra că nu-și fixase bine patul puștii. Reparase asta obligîndu-l să se uite mereu În spate, să vadă dacă și-a fixat bine patul pe umăr Înainte să dea liber la pasăre. Uitase și cum a fost să Învețe că trebuie să-ți lași greutatea pe piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
toată problemele. Dar acum știa că băiatul Ăla nu fusese niciodată bun de ceva. Treaba asta Îi trecuse adesea prin cap cînd Își amintea de anumite lucruri. Și era un lucru foarte trist să-ți dai seama că trasul cu pușca nu-nseamnă nimic. Vești bune de pe continent este o altă povestire completă, a cărei acțiune se desfășoară În Cuba. Vești bune de pe continent Timp de trei zile a bătut dinspre sud, Îndoind crengile palmierilor regali pînĂ ce le-a desprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
foarte importante și, În afară de asta, madame, desigur că există niște copii după hîrtiile alea. Au ținut-o așa toată noaptea, iar În ziua următoare, cînd un detectiv a venit să percheziționeze apartamentul ca să vadă dacă găsește valiza, a găsit o pușcă de-a mea și atunci s-a apucat să-ntrebe dacă am permis de chasse - În fine, se pare că aveau dubii dacă s-o lase să meargă mai departe spre Laussane, și mi-a povestit cum s-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
stă foarte bine. Probabil că l-au costat o avere. Tipele de la mese îl privesc siderate. Arată superb, ce-i drept. Dați-mi voie să ghicesc, zice Jake, vă contrariază referirile numeroase la Dumnezeu. Dăm din cap amândoi, ca doi puști în fața unui profesor sever. Nu vă bateți capul prea mult cu asta! Dumnezeu poate fi orice. La fel și forța despre care vorbeam. Voi decideți și în privința ei. Mulți cred că un grup înseamnă o forță extraordinară. O mulțime e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ceea ce în mod normal ar suna de-a dreptul îngrozitor - decât să stăm în picioare în fața tuturor și să le vorbim despre suferința noastră. În următoarele zece minute, în sufrageria lui Finn se creează suficient spațiu. Suntem emoționați ca niște puști în prima zi de școală și așteptăm indicațiile lui Daisy. —Gata! Așa e bine! Acum așezați-vă în cerc în jurul meu! Executăm comanda într-o clipă. —Rebecca, fii atentă! Eu am să stau dreaptă și am să mă încordez până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
hangul. —Taci odată, Finn, porcule ce ești! îi arunc. Nu-ți facem nimic, oricum, ești prea greu! Hai, Rebecca, lasă prostiile! E un exercițiu de încredere! Eu am încredere în voi! exclamă și sare în mijlocul cercului. Face o figură de puști care tocmai s-a aruncat într-o piscină, se încordează și se lasă cu toată greutatea spre mine. Slavă Domnului că Ben e alături și mă ajută să îl prind. Cu toate că suntem doi, cu greu reușim să-l ținem. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
privesc își spun mai degrabă: ce-caută-el-cu-una-ca-ea decât vai-ce-cuplu-minunat. Una dintre ele, mamă a doi copii și cu bărbatul lângă ea, își flutură ostentativ părul și zâmbește în direcția noastră, ignorând complet încercările disperate ale soțului de a-i ține pe puști să nu cadă de pe scara pe care noi tocmai urcăm. Jake a avut ideea să venim aici. Când l-am sunat și i-am sugerat să ne întâlnim, mi-a spus că încearcă să ajungă aici în fiecare weekend. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
intactă, venea să sporească colecția Armelor. Colecționarul bun avea multe din astea și le aranja după marca de fabricație, după culoare, formă și Înălțime. Existau diviziuni pentru infanterie, pentru tuburile de mitralieră și de sten, pe urmă stegarii și cavaleriștii - pușcă cu baionetă, pușcă nouăzeci și unu (Garand-ul l-am cunoscut numai când cu americanii) - și aspirația supremă, marii maeștri ce dominau totul, Încărcătoarele de mitralieră. În timp ce ne dedam la aceste jocuri pașnice, Într-o seară Martinetti ne spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-l arestaseră pe unchiul, ducându-l spre o destinație necunoscută. Mătușa Caterina se lungi pe pat, Începu să dea afară o spumă alburie pe gură și declară că unchiul Carlo o să fie ucis. Era de-ajuns o lovitură cu patul puștii și, din cauza plăcuței subcutanate, ar fi murit pe loc. Atras de strigătele mătușii, veni și Adelino Canepa cu soția și cu copiii. Mătușa Îi striga că e o iudă, că el Îl denunțase pe unchiul la partizani, pentru că strângea contribuțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-o pe Sophia. După multe secole Simone a fost și Guillaume Postel”. „Era din ăia care duceau scrisorile?” „Ești un idiot. Era un Învățat din Renaștere, care citea În evreiască...” „Ebraică”. „Și ce-i cu asta? O citea cum citesc puștii Topolino. La prima vedere. Ei bine, Într-un spital din Veneția Întâlnește o servitoare bătrână și analfabetă, pe Joanna lui, se uită la ea și zice iată, am Înțeles, aceasta e noua Întrupare a Sophiei, a Ennoiei, este Marea Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
numele respective Înseamnă: „Mulțumesc lui Dumnezeu” și, respectiv, „Domnul fie cu tine”. (n.t.) ** Diotallevi, În traducere literală, Înseamnă „Dumnezeu să te crească”. (n.t.) Tipurile de arme menționate În text: flinta era un fel de carabină cu baionetă Încorporată, pușca nouăzeci și unu era vechea pușcă folosită În primul război mondial și aflată Încă În dotarea armatei italiene În cel de-al doilea, Garand-ul e arma cu repetiție a trupelor americane, sten-ul era o pușcă-mitralieră englezească, cu Încărcătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și, respectiv, „Domnul fie cu tine”. (n.t.) ** Diotallevi, În traducere literală, Înseamnă „Dumnezeu să te crească”. (n.t.) Tipurile de arme menționate În text: flinta era un fel de carabină cu baionetă Încorporată, pușca nouăzeci și unu era vechea pușcă folosită În primul război mondial și aflată Încă În dotarea armatei italiene În cel de-al doilea, Garand-ul e arma cu repetiție a trupelor americane, sten-ul era o pușcă-mitralieră englezească, cu Încărcătorul lateral și cu patul cu montură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în fața porții. Poarta scârțâie parola de întâmpinare. Aleea îngustă șerpuie printre daliile unse de soarele roșu. Cel de la capătul uliței. Lângă zid, sub fereastra scundă străjuie trandafirii. Cu securea în mâna e sclipitor. Fără ea rămâne maroniu-roșcat și neras. Fără pușca de lemn, crăpată și lucioasă de mângâieri, e un lăcătuș oarecare, gîrbov și deșirat. Cu ea însă făptura îi miroase a iscusință și strategie. Coiful briceagului de vânătoare și binoclul. Cadența nocturnă îl strecoară nebănuit până la poartă. O cadență dusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a inamicului. Pasămite ăștia știuseră că el oricum trebuie să fie la 7 la lucru. N-avea decât să plece el, iar ei o să dea buzna ca niște gândaci de bucătărie peste colină, buruieni și pădure. Strânse din dinți. Culese pușca din iarbă și o ridică în lumina soarelui tânăr. Lemnul e încă viu, rânji Leonard. La noapte o să atac de trei ori mai repede. Poate mă rog și de maistru să mă lase ceva mai devreme.... Incetul cu încetul, cadența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]