12,735 matches
-
acestui clip s-a apelat la un coregraf și a necesitat două luni de lucru cu tehnologii de ultimă oră. De ce o astfel de investiție? Asemănarea dintre un automobil și ființa umană este unul dintre resorturile pe care le folosesc publicitarii pentru a atrage spre produs. Automobilul este adesea „antropomorfizat”, adică prezentat ca un obiect înzestrat cu caracteristici umane, care îl ajută pe consumator să se proiecteze și să se identifice mai bine cu el. Un studiu a arătat că această
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să le observe cu atenție. Partea din față a unor modele evoca, din cauza formei radiatorului, a capotei și farurilor, o față zâmbitoare. Aceste imagini erau însoțite de o înregistrare audio în care erau lăudate calitățile produsului în maniera unui mesaj publicitar. Vocea de pe înregistrare adopta, după caz, trei tipuri de intonație: una veselă, una neutră și una mai degrabă tristă. După ce au privit fotografiile și au ascultat înregistrările, voluntarii trebuiau să indice modelele pe care le preferau și erau, eventual, gata
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
caz, bucuria. Prin urmare, faptul că un automobil evocă un chip este în sine un factor de identificare, însă concordanța dintre emoția mesajului și cea asociată cu chipul automobilului este la fel de importantă pentru că facilitează asimilarea mesajului. Alte exemple de antropomorfisme publicitare vă sunt poate familiare: Peugeot a realizat o serie de clipuri arătând un automobil „șerif” de culoare albă, care stabilea ordinea într-o bandă de automobile „desperados” de culoare neagră. O altă reclamă s-a axat pe automobilele trimise la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai mult, neurobiologul Edouard Gentaz a arătat că creierul uman dispune de un sistem de detectare a mișcărilor „biologice”, adică proprii ființelor umane, prin opoziție cu mașinile. Activând aceste zone (ceea ce face reclama pentru automobilul bionic menționat mai sus), clipul publicitar își asigură deja o creștere a atenției din partea telespectatorului. Concluzie Tot ceea ce poate face ca un automobil să pară mai uman determină automat o identificare puternică a produsului, ceea ce îi asigură fixarea în memoria consumatorului. Ultima invenție: reclamă pentru un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
simplă mașină. Pentru mai multe informații Aggarwal, P., McGill, A., „Ist hat car smiling at me? Schema congruity as a basis for evaluating anthropomorphized products”, Journal of Consumer Reaserch, 34(4), pp. 469-480. 34. De ce sigla „Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism Actul de a cumpăra este adesea realizat de un individ pentru propria stare de bine sau pentru propria-i satisfacție. În general este vorba despre a-ți însuși un bun
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
produsului de către consumator. Studii în psihologie au arătat că frecvența tăieturilor cresc șansele ca un spectator să-și amintească ce a văzut. În următorul experiment, psihologii Paul Bolls, Robert Potter și Annie Lang au dat unor voluntari spre vizionare spoturi publicitare de 30 de secunde în care frecvența tăieturilor era mai mult sau mai puțin ridicată. Unele aveau între 0 și 1 tăieturi, altele între 4 și 6 tăieturi (una la fiecare 5 secunde) și, în fine, un ultim eșantion de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
30 de secunde în care frecvența tăieturilor era mai mult sau mai puțin ridicată. Unele aveau între 0 și 1 tăieturi, altele între 4 și 6 tăieturi (una la fiecare 5 secunde) și, în fine, un ultim eșantion de spoturi publicitare, cu 11 tăieturi (o tăietură la fiecare două sau trei secunde). Voluntarii trebuiau să privească reclamele și apoi erau supuși unor teste. Trebuiau să răspundă unor chestionare cu variante multiple și să spună elementele pe care le-au văzut în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pe cablu), fiecare canal și fiecare emițător trebuie să înfrunte o provocare nemiloasă : captarea atenției telespectatorului care are tendința să schimbe în permanență canalul și determinarea acestuia de a sta suficient de mult pe un program pentru a recepta mesajul publicitar în întregime. Prin urmare, cine știe să „păcălească” mai bine atenția consumatorului are mai multe șanse. Frecvența tăieturilor și a unghiurilor de filmare este un mijloc care contribuie la realizarea acestui obiectiv, provocând o orientare automată a atenției către programul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
logici de supraviețuire: atunci când rezervele de energie ale corpului se epuizează este indispensabil ca capacitățile de memorare să fie maxime pentru a ne aminti mai bine locurile în care se găsește mâncarea. Intervalul orar 19.30-20.30 este ideal pentru publicitari, pentru că în acest moment creierul nostru este cel mai receptiv, permeabilizat ca o sugativă, pregătit să absoarbă tot ce îi arătăm, a fortiori imagini cu mâncare. Concluzie În funcție de momentele zilei, creierul ne este mai mult sau mai puțin disponibil pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Concluzie În funcție de momentele zilei, creierul ne este mai mult sau mai puțin disponibil pentru a memora informațiile pe care i le arătăm. Conform studiilor neuroștiințifice, un hormon eliberat atunci când ne este foame mărește capacitatea de memorare. Este momentul ideal pentru publicitari să-și asigure o memorare maximă a produselor lor alimentare, chiar dacă acestea sunt grase, cu un conținut ridicat de zahăr și dăunătoare sănătății. Pentru mai multe informații Diano, S. et al. (2006), „Ghrelin controls hippocampal spine synapse density and memory
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acestea fiind uneori destinate direct publicului tânăr a cărui sănătate va fi mult mai afectată de aceste obiceiuri de consum și al cărui spirit va fi „format” iremediabil pentru perpetuarea acestor practici alimentare. Aceste rezultate arată și că unele campanii publicitare bine concepute ar putea, dacă aceasta ar fi dorința campaniilor agroalimentare și ale oficialităților, să promoveze în rândul tinerilor o alimentație sănătoasă. Concluzie Când ne uităm la televizor împreună cu copiii, ritmul imaginilor și convivialitatea situației pot face în așa fel
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dorința campaniilor agroalimentare și ale oficialităților, să promoveze în rândul tinerilor o alimentație sănătoasă. Concluzie Când ne uităm la televizor împreună cu copiii, ritmul imaginilor și convivialitatea situației pot face în așa fel încât noi să nu fim atenți la clipurile publicitare, care însă se vor fixa în mintea copiilor și vor face din ei un adevărat motor al consumului. Copilul se va duce în supermagazin spre produsul pe care l-a văzut la televizor, va cere mingea sau pantofii eroinei pe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ei un adevărat motor al consumului. Copilul se va duce în supermagazin spre produsul pe care l-a văzut la televizor, va cere mingea sau pantofii eroinei pe care a văzut-o în reclamele dintre desenele animate etc. Prin copii, publicitarii exercită o forță mult mai puternică asupra deciziilor noastre de consumatori. Pentru mai multe informații Robinson, T.N., Borzekowski, D.L.G., Mathenson, D.M., Kraemer, H.C. (2007), „Effects of fast food branding on zoung children’s taste preferences”, Archives of Pediatric and Adolescent
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
video după ce l-a văzut pe Thierry Henry făcându-i reclamă? Folosirea starurilor în reclamele pentru copii La modă astăzi în lumea jocurilor video este reprezentarea în joc a unor celebrități reale și folosirea acestora pentru promovarea produsului prin spoturile publicitare. Studiile de psihologie arată că această practică a un impact deosebit asupra copiilor și tinerilor adolescenți, care sunt foarte sensibili la personalitățile celebre, încercând să se identifice cu ei și având încredere în eroii lor că le arată ce este
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a celor două studii, atunci când sunt provocate emoții negative de manechinele perfecte într-o reclamă, mintea este gata să caute alimente care oferă plăcere, cum ar fi ciocolata. Nu este de mirare că reclamele pentru ciocolată sunt în același calup publicitar cu reclamele „glamour”, în care apar tinere cu fizic fuziform. Logica acestor imagini face apel la dinamica psihologică a telespectatorului care va încerca să-și ridice moralul mâncând după ce a constatat că nu este la fel de slab ca manechinele de la televizor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este că nu numai femeile sunt victimele acestui fenomen. Un alt experiment a arătat că există un efect similar și asupra bărbaților. Psihologul Tantleff-Dunn a arătat unui număr de 158 de bărbați un serial în mijlocul căruia era inserat un calup publicitar. Într-un caz, reclamele arătau bărbați în vârstă de vreo 30 de ani îmbrăcați în costum, care foloseau telefoanele mobile sau mașini într-un decor familial sau profesional. În alt caz, ele arătau niște bărbați musculoși, care se spălau cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de lux sunt adesea destinate creșterii stimei de sine care a suferit din diverse motive. A te simți devalorizat din cauza unui corp insuficient de musculos ar putea conduce la o creștere a stimei de sine prin cumpărături diverse. Concluzie Mediul publicitar este vectorul unor norme extrem de constrângătoare. Una dintre acestea este silueta. Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
caracterul cu adevărat luxos al unui produs. Mass-media și publicitatea sunt primii vectori ai culturii populare. Cum de reușesc să ne facă să reținem atât de ușor numele anumitor mărci, deși ne gândim adesea că nu suntem influențați de campaniile publicitare (întrebați în jurul dvs.)? Problema este că creierul nostru e sensibil la mărcile răspândite. Este suficient ca o marcă să apară pe un număr suficient de suporturi (afișe, televiziune, radio, reviste) pentru a crea o legătură de familiaritate cu ea, după cum
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
campaniile de publicitate costă scump și că doar firmele profitabile își vor putea asigura o vizibilitate totală și să mizeze pe efectul „marcă și plăcere”. Într-o a doua fază vor obține câștiguri substanțiale care vor permite realizarea altor campanii publicitare, ceea ce crește și mai mult plăcerea subiectivă asociată mărcii. Conjugarea mass-media cu sensibilitatea creierului nostru pentru mărcile foarte cunoscute, le va permite unora dintre ele să acceadă la statutul de veritabile simboluri. Ne pot invada toate domeniile vieții și deveni
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unei condiționări asociative. Concluzie Platon spunea: „Dacă vrei să controlezi un popor, controlează-i muzica”. Muzica este un ingredient fundamental al oricărei reclame. Când avem un sentiment de bine provocat de o melodie care se aude pe fundalul unui clip publicitar, nu ne dăm seama aproape niciodată că sentimentul de relaxare vine de la muzică, iar noi îl atribuim, bineînțeles, produsului. Și atunci, ce poate fi mai natural decât căutarea unui produs pe care îl percepem ca fiind agreabil. Pentru mai multe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Cognition, 18(2), pp. 379-390. Hu, H., Real, E., Takamiya, K., Kang, M.G., Ledoux, J., Huganir, R.L., Malinow, R. (2007), „Emotion enhances learning via norepinephrine regulation of AMPA-receptor traffiscking”, Cell, 131(1), pp. 160-173. 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Vă amintiți poate de vremea când bunicul sau bunica vă dădeau caramele... Vă gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să nu ne gândim la ce am trăit la un moment dat. Autorii acestor studii au arătat totuși că e posibil să rezistăm la un astfel de efect dacă ne punem în pielea unui jurnalist al unui ziar de critică publicitară. Imaginați-vă că trebuie să scrieți un articol despre această reclamă într-un ziar de specialitate și sunteți imunizat contra acestui tip de efect. Pentru mai multe informații Baumgartner, H., Sujan, M., Bettman, J. (1992), „Autobiographical memories, affects, and consumer
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de încredere, calm, puternic. Dimpotrivă, cu cât timbrul vocii era deplasat spre acut, cu atât persoana părea mai puțin eficientă și nervoasă. Vocile grave sunt asociate cu un plus de credibilitate, după cum au confirmat alte studii, mai ales în domeniul publicitar. Un studiu realizat în 2003 de psihologi de la Universitatea din Columbia Britanică a arătat că folosirea unei voci grave într-o reclamă reduce numărul reacțiilor negative la mesajul publicitar din partea ascultătorilor și-i face mai deschiși către marca respectivă. Și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de credibilitate, după cum au confirmat alte studii, mai ales în domeniul publicitar. Un studiu realizat în 2003 de psihologi de la Universitatea din Columbia Britanică a arătat că folosirea unei voci grave într-o reclamă reduce numărul reacțiilor negative la mesajul publicitar din partea ascultătorilor și-i face mai deschiși către marca respectivă. Și de această dată, timbrul grav este perceput ca demn de încredere. Recent, psihologul David Puts de la Universitatea din Pittsburgh a propus o explicație efectului vocii grave asupra credibilității ascultătorilor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
necesar ca ea să nu riște o creștere prea importantă a pierderilor irecuperabile, în cazul în care tentativa sa ar eșua. Pentru a intra pe o piață sînt, într-adevăr, necesare diverse investiții: studii de piață, studii tehnice, echipamente, companii publicitare etc. Dacă, după un anumit timp, noua întreprindere constată că nu reușește să atingă pragul de rentabilitate estimat la intrarea pe piața respectivă, ea va dori să se retragă. Dacă a apucat să-și amortizeze o parte ridicată din costurile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]