2,617 matches
-
plural (verbele la imperativ) și în indici ai persoanei I singular, pentru a surprinde singurătatea ființei în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație, prin versurile libere, prin ingambamentul constând în „decupajul“ aleatoriu al versurilor (pândește sateliții și le smulge / aparatura electronică bă / plozilor nu uitați bateriile solare). Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
puse în contrast: primul ar prezenta gîndurile personajului mai curînd decît impresiile sau percepțiile sale, în timp ce al doilea ar prezenta atît impresii cît și gînduri; sau, altfel, primul ar respecta morfologia și sintaxa, în vreme ce al doilea nu ar face-o (punctuația este atunci absentă, formele gramaticale sînt trunchiate, propozițiile incomplete și scurte sînt numeroase, neologismele sînt frecvente) și ar surprinde gîndirea în starea sa embrionară, anterioară unei legături logice. ¶Termenul a fost pus în circulație de William James pentru a descrie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nici în perioada berlineză a confortului material și familial, a epicureismului gastronomico-bahic și lenei orientale, de intratabila sa eratofobie: inventariază împreună cu Zarifopol greșelile de tipar descoperite în ziarele primite din țară, ziarului Opinia din Iași îi solicită respectarea întocmai a punctuației din manuscris ("...luați cu dinadinsul aminte la punctuația mea, păstrați-o cu toată scumpătatea."), lui M. Dragomirescu îi solicită exigență maximă față de tipografi ("Mă rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
familial, a epicureismului gastronomico-bahic și lenei orientale, de intratabila sa eratofobie: inventariază împreună cu Zarifopol greșelile de tipar descoperite în ziarele primite din țară, ziarului Opinia din Iași îi solicită respectarea întocmai a punctuației din manuscris ("...luați cu dinadinsul aminte la punctuația mea, păstrați-o cu toată scumpătatea."), lui M. Dragomirescu îi solicită exigență maximă față de tipografi ("Mă rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele de puncuație dintre propozițiuni."), îi face observații la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele de puncuație dintre propozițiuni."), îi face observații la obiect după publicarea fabulei Duel ("...cu părere de rău bătrînească am constatat [...] o mare greșală de punctuație.") sau în legătură cu propria-i exprimare: "Ai făcut în numărul de la 15 ian. o greșală de limbă; ia seama: simbol face pluralul simboluri nu simboale...". A mai avut o obsesie majoră Caragiale cea a adevărului, pe deplin conștient de relativitatea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
generată de software, într-o denumire mai logică pe masura ce lucrați. Cand redenumiți variabilă, numele variabilei ar trebui să înceapă cu o literă și trebuie să conțină numai litere, numere sau caracterul “ -underscore”. Nu puteti utiliza alte caractere sau semne de punctuație (:, ;, . , etc.). Notă: Numele de variabile nu sunt “case-sensitive”. De exemplu, dacă veți crea variabilă Var1, nu aveți posibilitatea să creați o altă variabilă numit var1. Identificarea dimensiunii în model La revizuirea sau editarea numelui dimensiunii sau a valorii prin tabelul
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
acestora din urmă rămâne vizibil lemnul primar, cu vase dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este groasă, formată din celule foarte mari în centru, cu pereții foarte subțiri, celulozici. Parenchimul perimedular este format din celule cu numeroase punctuații, ceea ce amintește de structura hidrocitelor. Treptat, spre baza tulpinii, perii tectori devin mai rari, fibrele sclerenchimatice periliberiene au pereții mult mai groși, inelul sclerificat și lignificat (lemn secundar și raze medulare) este foarte gros. La baza tulpinii structura se menține
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
o periderma este continuă, de grosime diferită pe cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul este vizibil mai cu seama în coaste; în grosimea liberului se observă grupe de sclereide sau sclereide izolate, cu pereții foarte îngroșați, străbătuți de numeroase punctuații sub formă de canalicule; o celulele de parenchim liberian formează șiruri radiare; o inelul de lemn secundar este foarte gros, cu vase dispersate neregulat în masa de libriform, dar distribuite uniform pe circumferința organului; o lemnul primar este vizibil sub
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de sfeșnic mai e bună - dar dominantă, pentru creație, pentru lucru în general, este lampa, cum o vedem în Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum înțelege fiecare editor în parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poetice eminesciene, poetul creator este demiurg al lumilor sale, are responsabiliotatea lor de aceea trebuie să se opună la enorm de multe gânduri și idei care vor intrare în lume, și să selecteze doar după credință și adevăr). Citită în punctuația eminesciană, „Venere și Madonă” îl blamează pe Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și Madonă” îl blamează pe Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuația editorilor; mai exact spus: mistica este deturnată în psihologie. Se poate studia mai bine acest segment al creației eminesciene în poeziile postume, acelea care n au trecut prin prea multe mâini interpretative. Cu atât mai ciudat mi se pare că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
brevet), conferită de Președintele Republicii Moldova (anul 2010). Referințe critice N. Manolescu: „Al doilea aspect este corectitudinea ca atare a reproducerii textelor de pe manuscrise și, îndeosebi, dacă acordăm credit dlui N. Georgescu (și nu văd de ce n-am face-o), reevaluarea punctuației. De la Perpessicius, nimeni n-a mai cercetat integral manuscrisele poeziei. Între ele și formele publicate, sub supravegherea poetului, în Convorbiri literare sau, sub aceea a lui Maiorescu, în ediția princeps, există numeroase deosebiri. Cele de punctuație n-au reținut mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
am face-o), reevaluarea punctuației. De la Perpessicius, nimeni n-a mai cercetat integral manuscrisele poeziei. Între ele și formele publicate, sub supravegherea poetului, în Convorbiri literare sau, sub aceea a lui Maiorescu, în ediția princeps, există numeroase deosebiri. Cele de punctuație n-au reținut mai deloc atenția pînă la studiul dlui Georgescu. Dacă însă eu am înțeles bine demonstrația din acesta din urmă, erorile de lecțiune a virgulelor și restul produc suspiciuni multiple cu privire la sensul unor poezii. Exemplele oferite în studiu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual, aplecarea corpului în față, deschiderea gurii etc.). Reglatorii se aseamănă în comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție: un profesor știe că o ridicare bruscă a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor îl ajută pe profesor să descifreze mesajul reglatorilor și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunică în sala de clasă cu ajutorul emblemelor. Ce rol joacă aceste gesturi? 4. Menționați rolurile și funcțiile indexului, cel mai expresiv dintre cele cinci degete, în comunicarea didactică. 5. Explicați cum se aseamănă reglatorii din comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție. 6. Identificați motivele elevilor privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător în sala de clasă. 7. Exemplificați eficiența limbajului gestual al profesorului care-și propune stoparea comportamentului indezirabil al unui elev fără să piardă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o excepție pentru ei și să fii tratat ca atare, adică drept un...nebun (nebunii nu se consideră, se știe nebuni și de aceea Îi privesc cel puțin cu reticență pe toți cei care nu gîndesc ca ei). * „Gestul este punctuația vorbei.” (H. Paronian) Da, dar numai În cazul oamenilor sinceri, nedisimulați. În rest, „gestul” poate masca, deruta, sau chiar contrazice sensul comunicării. * „Plăcerea cea mai delicată este să faci plăcere altuia.” (La Bruyère) Acest gen de „plăcere” este, adesea, expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
găsim tot mai rar, pentru că spune J. Renard: „Ce buni am fi dacă nu ne-am teme să fim păcăliți!”. Încrederea În semeni și În noi Înșine este cel mai greu de găsit, de obținut. * „Există o eroare ortografică de punctuație - n.a. pe care o fac toți poeții: după ultimul vers al unei adevărate poezii nu se pune punct” (Lucian Blaga). Poate, pentru faptul că adevăratul poet știe că un gînd sau un sentiment nu va fi cuprins niciodată În ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Se pune Însă problema dacă aceste principii, norme etc. trebuie preluate tale quale sau trebuie adaptate tradiției constituite În spațiul românesc. Opinia noastră este că nu e bine să eludăm tradiția românească, bazată pe anumite reguli ale limbii, ortografiei sau punctuației românești. Încercarea de a ne racorda cu orice preț și În acest domeniu la normele internaționale duce la mixturi inoperante. De pildă, Șerban C. Andronescu, În cartea sa Tehnica scrierii academice, realizează un amestec Între tradiția americană și cea românească
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
numeroase, așa cum se poate vedea din bibliografia volumului de față. * Un incredibil succes „Lynne Truss e o domnișoară bătrână, jurnalistă și scriitoare, care nu s-a distins până anul trecut, când s-a apucat să scrie o carte despre folosirea punctuației În limba engleză, intitulată Eats, Shoots and Leaves. Având În vedere subiectul, Editura Profile Books n-a tras decât 15.000 de exemplare. Dar, de a doua zi după lansare, librăriile din toată Marea Britanie au Început să ceară tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
d) Revizuirea textului. Se recomandă ca, după ce am finalizat o lucrare, să o lăsăm un timp „la dospit”, cum se spune, și să nu o publicăm imediat. La o nouă lectură, vom sesiza nenumărate greșeli, mai ales de exprimare, de punctuație, de logică etc. Dar această etapă nu trebuie să fie prea lungă, iar publicarea nu trebuie amânată sine die, pe motiv că nu e perfectă. Niciodată o lucrare omenească nu va fi perfectă, deci nu trebuie să devenim victime ale
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
operație care se face extrem de simplu, cu ajutorul calculatorului. Corectura cea mai eficientă este cea făcută pe un text printat, căci inadvertențele, greșelile de orice natură devin astfel mult mai vizibile decât În textul manuscris. Revizia Înseamnă și controlul ortografiei, al punctuației, al reproducerii corecte a citatelor și notelor de subsol, al Întocmirii standardizate a indicelui, bibliografiei etc. Cu ocazia reviziei finale, putem controla anumite informații, citate, traduceri, putem corecta cuvinte sau expresii etc. Fie că trebuie să redactăm o lucrare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
motto un vers din Miorița: „Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă ș-un câne”. Alteori, fiecare capitol al unei cărți poate fi precedat de un motto diferit. De pildă, toate capitolele cărții mele Stilistică și mass-media au câte un motto: capitolul despre punctuație, afirmația lui Caragiale: „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii!”; cel despre ortografie, paradoxala afirmație a lingvistului D. Macrea: „Și eu sînt pentru sunt!”. Mottoul se poate culege fie cu același caracter de literă ca textul principal, fie cu italice. De reținut
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Miorița: „Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă ș-un câne”. Alteori, fiecare capitol al unei cărți poate fi precedat de un motto diferit. De pildă, toate capitolele cărții mele Stilistică și mass-media au câte un motto: capitolul despre punctuație, afirmația lui Caragiale: „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii!”; cel despre ortografie, paradoxala afirmație a lingvistului D. Macrea: „Și eu sînt pentru sunt!”. Mottoul se poate culege fie cu același caracter de literă ca textul principal, fie cu italice. De reținut Însă că litera folosită
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu informația de pe copertă. Uneori, pot exista anumite diferențe Între informația de pe copertă și cea de pe foaia de titlu. FIGURĂ!!! Copertă, pagină de gardă, foaie de titlu (Eco, 2007) ediția de la Polirom (de căutat În arhive...) Ordinea unor semne de punctuație este următoarea: ghilimele, indice, punct (”4.). Între cele trei elemente nu se lasă blancuri. În cazul În care folosim sfârșitul unui citat, punctul poate fi utilizat Înainte de ghilimele, iar după indice nu se mai pune nimic (.”4). Dacă există doi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
an nu se pune nimic, iar Înainte de cifra care indică pagina se pune virgulă: (Chelcea 2000, 43). O altă metodă, de origine americană, este utilizarea celor două puncte Între anul de apariție și pagină: (Chelcea 2000: 43); acest fapt contravine punctuației limbii române, care solicită folosirea virgulei Între entități diferite. Așadar este corect: (Chelcea, 2000, p. 43). 4. Trimiterile la dicționare Acestea se fac folosind formula s.v. (sub voce), ceea ce Înseamnă că nu se indică pagina, ci cuvântul-titlu care ne interesează
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]