29,239 matches
-
mațul ce-l ține priponit... Când termină de păscut iarba din cercul în care trăiește, se așază chincit și ncepe să moară... A făcut o pauză. — Mielul vegetal. Călătorii voștri descriau de fapt tijele de bumbac, văzute de departe. Leila râdea cu un râs nou, pe care nu i-l știam. Noaptea la hotel, făcând amor, mi-a cerut să nu mai pun mâinile pe ea. — Fă doar așa din bazin, fără mâini, mi-a șoptit, icnind absentă. Din sacul de lângă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să le surprindă esența, se lăsa pe vine, sărea dintr-o parte în alta, se cocoța pe câte o piatră sau pe vreun gărduleț de protecție, spre amuzamentul copiilor care își trăgeau mamele de mâneci și îl arătau cu degetul, râzând cu gurile până la urechi. Nu-i păsa. Nu era ceea ce am putea numi un fotograf profesionist. Nu. Nicidecum. Dar era pasionat de fotografie, asta da, putem spune, încadrându-l cu foarte mare ușurință în rândurile acelora care umblă cu un
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
că la cetate aș avea ce să fotografiez, am ajuns, iată-mă, am tras câteva cadre, niște copii zgubilitici - chiar, nu-i mai aud, poate că mămicile lor s-au plictisit de atâta zbenguială și au plecat către casă - au râs de mine, cu toate că nu sunt îmbrăcat în bufonul regelui pentru a fi în ton cu decorul sau, cel puțin, așa cred, e soare, frumos, cald, sfârșit de săptămână, văd că se pregătește și un fel de turnir aici, clinchet de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pentru eventuale incursiuni în trecut, fiindcă vorbea excesiv în prezent și destinul se decisese să ia măsurile care se impuneau - reușea să-l indispună. Totuși, paradoxal, nu încerca să se debaraseze de individ, lăsându-l de izbeliște, singur, printre străini (râse în gând), cu tot cu poveștile sale și cu gesturile sale largi, iar senzația permanentă era aceea că el nu face altceva decât să îi ridice nenumărate mingi la fileu prin tăcerea prelungită, punctată doar din când în când prin propoziții scurte
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mea pe vreun zid, wanted, dead or alive. Probabil că unii dintre cunoscuții mei m-ar trimite acolo, la balamuc, fiindcă le mai povestesc câte ceva, din când în când, în fața unui clondir care se termină întotdeauna prea repede, iar ei râd în hohote și spun că ar fi trebuit să mă apuc de scris, nu de pictură. Însă habar nu au... Pictorul dădu din mână a lehamite, mai aveau doar câțiva pași până la intrândul acela, erau depășiți de oameni care alergau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în suspensie. Ghidul meloman ridicase din nou degetul mijlociu în aer. Le-am spus și altora să se potolească, mai devreme. Nu m-au ascultat, au luat-o încolo, făcu un semn cu același deget, cu tranzistoarele la ureche. Și râdeau. Cine râde la urmă, râde mai bine... Păruse aproape bucuros, încântat parcă de ideea că va avea dreptate, iar respectivii turiști vor fi luați de vreo viitură. Turistul înghițise și ultimul dumicat de pâine, apoi se ridicase și-și pusese
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Ghidul meloman ridicase din nou degetul mijlociu în aer. Le-am spus și altora să se potolească, mai devreme. Nu m-au ascultat, au luat-o încolo, făcu un semn cu același deget, cu tranzistoarele la ureche. Și râdeau. Cine râde la urmă, râde mai bine... Păruse aproape bucuros, încântat parcă de ideea că va avea dreptate, iar respectivii turiști vor fi luați de vreo viitură. Turistul înghițise și ultimul dumicat de pâine, apoi se ridicase și-și pusese rucsacul în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
din nou degetul mijlociu în aer. Le-am spus și altora să se potolească, mai devreme. Nu m-au ascultat, au luat-o încolo, făcu un semn cu același deget, cu tranzistoarele la ureche. Și râdeau. Cine râde la urmă, râde mai bine... Păruse aproape bucuros, încântat parcă de ideea că va avea dreptate, iar respectivii turiști vor fi luați de vreo viitură. Turistul înghițise și ultimul dumicat de pâine, apoi se ridicase și-și pusese rucsacul în spate. Și eu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de ziar, fiecare carte devenind, încetul cu încetul, un articol mai mare. Numai critic literar să nu fii în aceste vremuri, ai putea să cazi în depresie și să spui că ți-ai ales greșit meseria... Paradoxal, îi veni să râdă. Când auziseră că vrea să plece la munte, singur, cu rucsacul în spate și cu liniștea tolănită pe urechi ca o căciulă îndrăgostită de creștetul posesorului, prietenii din oraș râseseră îndelung. Se bătuseră și cu mâinile pe burtă, ținea minte
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
că ți-ai ales greșit meseria... Paradoxal, îi veni să râdă. Când auziseră că vrea să plece la munte, singur, cu rucsacul în spate și cu liniștea tolănită pe urechi ca o căciulă îndrăgostită de creștetul posesorului, prietenii din oraș râseseră îndelung. Se bătuseră și cu mâinile pe burtă, ținea minte asta, masa pe care stăteau sticlele de bere se clătinase amenințător, iar el pufnise nemulțumit, dând din mână a lehamite. În primul rând că încalci o lege a muntelui, poți
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
idilică a muntelui, apoi abordă prima curbă și simți cum jeepul pleacă înspre gardul de protecție, nu trase tare de volan, forever young I want to be, fu surprins să constate că nu mai putea controla mașina, până și ștergătoarele râdeau de el, făceau pe sclifositele, uite că ți s-a-nfundat, vorbeai despre personajul lui King, unde este admiratoarea?, gardul de protecție încercă să opună rezistență, jumătate de metru înălțime, prea puțin, partea din spate a jeepului îl lovi, apoi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în compania unei victime neputincioase care nu putea decât să accepte, resemnată, supliciul. Pielea buzelor stătea să plesnească, iar el își închipui alarmat cum propria limbă devine instantaneu o bară mobilă ce lovește pereții unui clopot... cu dinți. Încercă să râdă în fața unei astfel de imagini, dar nu reuși... Din momentul în care simțise primele frisoane, panica se cățăra nonșalantă pe picioarele sale, pe șolduri, pe abdomenul mușcat de spasme, încetul cu încetul, frenetică, pofticioasă, prinzându-i inima cu degete metalice
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mă transform în altă piesă și o iau de la capăt! Se văzu ridicând pumnul în aer, desfăcând degetele și arătând semnul victoriei pereților trași pe sfoară. V-am făcut, degeaba scrâșniți cu măselele de cărămidă, înciudaților! Ideea îl făcu să râdă. Ce absurditate, pereți înciudați. Înciudată putea să fie doar Amalia, atunci când el uita să mai ajungă acasă, preocupat la modul extrem de deranjant (pentru ea) de pariurile sportive. Sau în serile în care urmărea meciurile de fotbal american și bea bere
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ei (și nu uitați să ne sunați, stimate domn, suntem convinși că veți dormi ca un prunc chiar din prima noapte, felicitări pentru alegere, încântătoare perspectivă!)... Îi înjură câteva secunde. Regretă că fusese de la bun început un tocilar de care râdeau toți colegii și că pierduse timpul prin biblioteci prăfuite, studiind marii scriitori ai unei lumi în care tocmai scriitorii nu aveau ce să caute (părerea lui, susținuse și o conferință pe acea temă, și chiar avusese spectatori, spre surprinderea Amaliei
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
prima oară, mi-am dat seama că sunt nebun. Da. Ne-bun. Ne-bun. NEBUN. Nici nu sunt supărat, ba chiar trăiesc o senzație inversă întotdeauna mi-am dorit să fiu (măcar un pic) altfel decât cei din jurul meu. Nu râdeți, ar trebui să mă luați în serios. Iar faptul (neobișnuit, de altfel) că îmi recunosc și accept această pierdere definitivă a judecății, fără să mă lovesc cu capul de toți pereții, fără să urlu și fără să cerșesc ajutor medical
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
buzele roșii și dinții foarte albi. Strălucesc. Ar putea să facă reclamă la o pastă de dinți, nu-mi vine nicio firmă în minte acum și nici nu este relevant din vreun punct de vedere. Relevantă este doar ideea. Când râde, deschide gura larg, iar gura ei este foarte mare, imensă, cred că ar putea să încapă în ea chiar și un volum legat în piele. Cred, încă nu sunt foarte sigur. Îmi plac mult buzele doamnei Geta. Poate că am
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pe urmă, mi-a părut rău că nu puteam să îl îngrop, dacă tot murise dintr-o dată, văzusem cândva o astfel de scenă, pisica vecinei noastre fusese lovită de un tractor și, țineți-vă bine, aiurita aia organizase... funeralii. Tata râsese minute în șir - funeralii pisicești, strigase, funeralii pisicești! -, parcă îl văd și acum, stând la masa din bucătărie, în chiloți și maiou, privind pe fereastră, răsese repede vreo trei-patru beri, pe urmă făcuse scandal, motivul l-am uitat și oricum
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
toată durerea acea infernală prin care trecusem în apă, sfârșitul zilei a fost extraordinar. Nu m-au întrebat nimic despre Lord. Eu le-am spus că a văzut o cățea și a fugit de i-au sfârâit labele. Tata a râs și a dat cu pumnul în masă - tot timpul râdea, n-am văzut om mai vesel și nici nu cred că o să mai văd, câte zile oi avea -, cică femeia ridică coada, tu-le muma-n cur de curve, nici
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
zilei a fost extraordinar. Nu m-au întrebat nimic despre Lord. Eu le-am spus că a văzut o cățea și a fugit de i-au sfârâit labele. Tata a râs și a dat cu pumnul în masă - tot timpul râdea, n-am văzut om mai vesel și nici nu cred că o să mai văd, câte zile oi avea -, cică femeia ridică coada, tu-le muma-n cur de curve, nici nu am înțeles atunci ce-a vrut să spună. Pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
din casă - n-am ajuns la CURVA de doamna Geta - asta nu înseamnă că am avut o revelație și voi începe să pictez sau să scriu poezii. Odată am încercat. Am și scris câteva strofe, dar căcăcioasa aia pistruiată a râs și a mototolit hârtia. I-o pusesem în bancă. Și pe ea a luat-o apa. Îi plăcea să meargă la pod, să se rezeme cu coatele de balustradă și să privească râul. La ce se gândea, nu știu, poate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
se alerga cu pistruiata pe care am aruncat-o pe pod, v-am povestit ce și cum. Câinele lătra, ceea ce înseamnă că îi crescuse limba la loc, iar pistruiata, cu aceeași fustă roșie, cu buline albe, citea versurile mele și râdea în hohote. O nebunie de vis, nu altceva! Îmi aduc aminte că am zâmbit, până când am simțit o mână pe umăr. Rece. Degetele erau foarte reci. Când mam întors, l-am văzut pe tata, viu, ținea chiștocul în colțul gurii
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ideea, unde și-a făcut-o și în compania cui, a zis că așa erau femeile, pentru el, ca niște sirene. Tata dorise să ia de nevastă o sirenă, mi-am spus. Dar o cunoscuse pe mama. Mă-ta, spunea râzând, a desfăcut picioarele repede, iar eu, ca un prost ce sunt și am fost, m am și aruncat cu capul înainte. Omul face multe prostii la băutură, iar aceasta a fost una dintre ele. Mare. M-am legat cu o
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și să joci un pic de teatru. Dar la asta mă pricep. Odată am jucat și în Romeo și Julieta, în liceu. A fost o experiență tristă, recunosc, am încurcat replicile, mi s-au descusut colanții și toată clasa a râs, însă pot spune că am o oarecare experiență în domeniu, nu? În pofida ochilor ei spălăciți, curva era frumoasă. Ca toate curvele. Nu i-am lăsat bacșiș, mi am luat creioanele și am plecat. Am stat la o masă, am băut
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Sunt multe alei neluminate, la unele se lucrează, poți să treci chiar neobservat. Pui mâinile în buzunare, mergi preocupat - faci în așa fel încât să pari preocupat - și nu-ți dă nimeni atenție. Am avut și noroc, totuși. Curva aia râsese, atunci când stăteam la coadă pentru a cumpăra creioanele. La un moment dat, în liniștea care se lăsase, i-am auzit râsul. Și am mers după el. M-am imaginat un vânător pierdut în pustietate, unul care tocmai a luat urma
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fi. Când facem procesul comunismului noi toți, ca omenire, suntem judecați; și împiedicați, poate, în felul acesta să mai dăm frâu liber anumitor tendințe ce ne bântuie. Să ne amintim versurile din cântecul despre Charlie Chaplin: "nu de el când râdeți râdeți, râdeți voi de voi". Nu pe el, comunismul, îl condamnăm, pentru că nu există un el dincolo de noi, ci ne condamnăm noi pe noi. Comunismul este una din întâlnirile noastre cu noi înșine; una dezastruoasă, evident. Dar care ar fi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]