2,405 matches
-
Retorica pune Între obiect și subiect un număr de clișee prin care privirea (arma, totuși, cea mai puternică a poetului) străbate greu. VÎrful de munte, valea verde din Cea de pe urmă noapte a lui Minai cel Mare sau stînca neagră, rîpa stearpă, rîul de spume, citate deja, sînt simple repere de regie. Cronotopul legendelor se situează În altă parte. Eroii lui Bolintineanu stau la masă sau luptă pe cîmpul de bătălie. Minai „stă În capul mesei, Între căpitani”, Mircea stă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un campion dintr-un concurs dificil. În Basme, spațiul se deschide din nou spre universul dinafară. Devine vast și misterios. În muntele rîpos, Într-o peșteră, se află palatul patinați/or luminat de o „flacără misterică”. Peisajul este tenebros alpin: rîpe sălbatice, „turburoase unde”, vuiet de prigori, nori ce fumegă, lună „gălbenindă”, duhuri neguroase, schelete etc. Locul mesei din Legende l-a luat aici peștera stîncilor alpice: loc de refugiu, sălașul duhurilor rele, spațiul infernalelor comploturi. Aici ascunde zmeul pe fia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
contradicție cu scopul ei) de singurătate. Traduse În semnele naturii, ele configurează un peisaj liric caracterizat prin cîteva elemente materiale: „Călători pe văi, pe dealuri, pe cîmpii nemărginite, Umblu de urît cu ziua pe colnice părăsite ....................................................................... Înnoptez pintre prăpăstii, pintre rîpi, pintre ponoară... Caut, cerc stîncile toate, mă Îngrop În adîncime. Petrecerea mi-i plăcută Întru Întunecime...” Un peisaj preromantic, de o sălbăticie calculată: stînci, prăpăstii, colnice, ponoară. Ele satisfac voința de cufundare, Îngropare, de petrecere Întru Întunecime a unui poet
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de suspinul dragostelor Înfocate, Acei copaci nalți și mîndri, marturi cu a lor umbrire De dezmierdări, de voroave, de libov și de iubire, Potica acea vestită ce-o treceam cu groază mare, Dar ne Înlesnea prilejul de-o furișă sărutare, RÎpele Întunecoase ce ferea cu tăinuiri A desfătărilor noastre Înfocaie Întîlniri, Apele acelea-n care, pe furiș, În scăldătoare, Te prindeam, ochilor, spuneți, ce priveam atunci În zare?” Întîlnirca dintre Ikanok (Konaki) și Înfricoșata Zulnia (Amoriul din prieteșug) se desfășoară Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Conachi are În chip evident simț pentru monumentalitate, vede grandiosul din natură. G. Călinescu nu-l citează (În Domina bona) printre scriitorii români care monumentalizează natura. Conachi este, totuși, printre cei dintîi care simte plăcere pentru „stîncile hioroase”, „petrele răsturnate”, „rîpele Întunecoase”’, „copacii nalți și mîndri”... El nu caută, e adevărat, În natură domuri; Însă că omul de iatac Conachi simte nevoia să dea o prelungire pasiunii sale În marile decoruri ale naturii nu mai Încape discuție. S-ar putea obiecta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
său moldovenesc, înclinat spre paseism și idealizare ("un târg împletit din cele mai subțiri fibre ale firii lui moldovenești și din cele mai imaculate mătăsuri ale dragostei lui romantice"). Într-un peisaj selenar, rezemat cu coatele pe bârnele podului de la Râpa Galbenă, în locul "de unde obișnuia odinioară să privească spre dealurile din față al Socolei, al Cetățuiei, până departe spre Repedea și Bârnova", Eminescu se afundă tot mai mult în trecut, luând aminte la "toate neamurile poposite aici", pentru ca de pe înălțimea altui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aminte la "toate neamurile poposite aici", pentru ca de pe înălțimea altui "pod" ("de raze"), "aruncat de lună și de fantezia lui", să poată contempla în voie "cetatea adormită în faldurile istoriei". Fiind vorba de "poetul național", Lovinescu îi atribuie visătorului de la Râpa Galbenă o psihologie exponențială, specifică și o "memorie colectivă", care "traduce" sentimentul continuității istorice într-o formă de viață austeră, în spiritul naturii și al mentalității populare: "prelungirea trecutului o concepea nu numai în păstrarea pietrelor și bisericilor, ci și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în evidență, din nou, importanța determinărilor "rasiale" în configurarea personalității psihice, sensibile mai ales la "natură" și la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu trezea într-însul nici un răsunet" "sufletul îi bătea la Iași, în cavoul trecutului moldovenesc; prăpastiile Râpei Galbene, lângă care se afla, și decadența târgului părăginit nu le vedea; peste dânsele aruncase podul selenar al imaginației lui aprinse". Memoria afectivă impune mai apoi "tranziția" firească de la istoria neamului la biografia personală (de la "rasă" la "individ"), până când Eminescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce se aude în noapte dinspre scara casei în care locuia Veronica: Feeria nopții dispăru; stelele se stinseră; la orizont începuseră să se arate zori spălăcite. Frânt, zdrobit, poetul ieși de după teiul lui și porni pe unde venise; prin dreptul Râpei Galbene, cătă spre Repedea; nici urmă de pod; sub picioare, hâdă, se căsca prăpastia râpei". Cu moartea în suflet, Eminescu părăsește orașul tinereților sale, își ia rămas bun de la Creangă (într-o scenă melodramatică, în care plâng amândoi abundent) și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
stelele se stinseră; la orizont începuseră să se arate zori spălăcite. Frânt, zdrobit, poetul ieși de după teiul lui și porni pe unde venise; prin dreptul Râpei Galbene, cătă spre Repedea; nici urmă de pod; sub picioare, hâdă, se căsca prăpastia râpei". Cu moartea în suflet, Eminescu părăsește orașul tinereților sale, își ia rămas bun de la Creangă (într-o scenă melodramatică, în care plâng amândoi abundent) și se urcă în tren, căutând-o iar pe Veronica imaginară. La atât se rezumă, de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deosebit îl ocupă și înființarea la Iași, în anul 1856 a primei grădini Botanice din România, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulți ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iași care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar și un mijloc de instrucție și educație pentru toți
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
migala de o viață s-a risipit. Despre prima Grădina Botanică din România și întemeietorul ei A. Fătu, ne mai amintesc astăzi denumirea a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea de medici și Naturaliști din Iași înființează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
noștri, la țară, mi-am pus pentru Întâia dată Întrebarea: ce s-or fi făcut eroii mei? Cum sunt ei astăzi? (Ă). Drumurile astea le poți face Însă cu gândul. Mă pot Întoarce cu gândul În satul cocoțat pe niște râpe de lut, pe malul bălții deasupra căreia jucau, seara, miliarde de țânțari. (Ă). ALTE ASPECTE ALE PROZEI Dacă până În acest an, În proză, temele istorice precumpăneau, din acest an balanța inspirației se Înclină În cealaltă direcție: spre actualitate. Puține sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o mînă tremurătoare transformă cadavrul inofensiv al balenei, scriind în jurnalul de bord: „Atenție, bancuri de nisip, stînci și brizanți în apropiere!“. Și, ani și ani după aceea, corăbiile vor ocoli poate acel loc, așa cum oile neghioabe sar peste o rîpă din pricină că, odată, berbecul a sărit pe-acolo, sub bîta ciobanului. Iată ce înseamnă puterea precedentului, iată utilitatea tradițiilor, iată istoria tenacei supraviețuiri a vechilor credințe, lipsite de rădăcini în pămînt și chiar în văzduh! Astfel, trupul balenei uriașe, care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spre moarte, așa cum m-a întors pe mine însumi, o clipă. Există o înțelepciune care e suferință, există însă și o suferință care e nebunie. în sufletele unora sălășluiește un vultur ca acela din munții Catskill, care poate coborî în rîpele cele mai întunecate, dar, în același timp, poate să se înalțe din ele în zbor, pierzîndu-se în spațiile însorite. Chiar dac-ar zbura veșnic prin acele hăuri, ele sînt în munți, așa că vulturul de munte se află, chiar în zborul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața în jos. Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin spărtură pătrunde apa, ca un torent de munte într-o rîpă. Ă Corabia! Dricul! Al doilea dric! strigă Ahab din ambarcațiune. Dricul din lemn american! Scufundîndu-se sub corabia îngreunată de apă, Balena Albă înaintă în lungul chilei, dar se răsuci brusc și ieși din nou la suprafață, departe de celălalt bord
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dar nu cred că a fost un grup antipartinic". Shepilov continuă: "nu am auzit nimic despre un grup antipartinic. Fiecare a început pur și simplu să spună că nu puteam continua în acest fel și că totul se ducea de râpă. Venise vremea să se facă ceva în privința asta. Țara, partidul, comerțul, economia totul se dezintegra, se alegea praful de tot. Hrușciov se certa cu toată lumea, cu China de asemenea...". În opinia autorului, motivația protagoniștilor nu era aceea a reinstaurării vechilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de folosință, suma lor fiind egala cu suprafața înscrisă în coloana 3 (extravilan) și coloana 4 (intravilan). În coloana 13 se inscriu eventualele suprafețe neagricole care erau situate în perimetrul terenurilor agricole din extravilan, aduse în cooperativa (de exemplu: ravene, râpe, tufărișuri, pâlcuri de arboret, drumuri și altele asemenea). E = extravilan. I = intravilan. Anexa 2a) ──────── la regulament TABEL NOMINAL cuprinzând foștii membrii cooperatori, în viață care au adus pământ în cooperativa agricola de producție în suprafețe mai mari de 0,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]
-
de folosință, suma lor fiind egală cu suprafața înscrisă în coloana 3 (extravilan) și coloana 4 (intravilan). În coloana 13 se înscriu eventualele suprafețe neagricole care erau situate în perimetrul terenurilor agricole din extravilan, aduse în cooperativa (de exemplu: ravene, râpe, tufărișuri, pâlcuri de arboret, drumuri și altele asemenea). E = extravilan. I = intravilan. Anexă 2a) ──────── la regulament TABEL NOMINAL cuprinzând foștii membrii cooperatori, în viața care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție în suprafețe mai mari de 0,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171221_a_172550]
-
7,6 Tronari 3,8 Ursoaia 11,6 Palici 9,6 Pănătău Pănătău 10,9 Zăhărești 6,3 Tega 11,1 Sibiciu de Jos 18,2 Lacu cu Anini 6,6 Begu 7,8 Plăișor 3,4 Măguricea 3,9 Râpile 5,0 Chiliile Chiliile 15,2 Budești 13,3 Crevelești 16,0 Glodu-Petcari 27,5 Trestioara 20,2 Poiana Pletari 21,5 Ghiocari 16,1 Gherăseni Gherăseni 8,2 Sudiți 1,3 Valea Salciei Valea Salciei 25,5 Valea Salciei-Cătun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Sus 6,4 �� Pietrari 4,2 Prundeni Prundeni 8,0 Calina 5,3 Zavideni 2,8 Racoviță Racoviță 15,5 Gruiu Lupului 14,0 Copăceni 35,5 Bradu-Clocotici 26,9 Balotă 5,1 Tuțulești 9,1 Roești Roești 20,5 Râpă Cărămizii 13,0 Băjenari 12,8 Ciocâltei 19,9 Cuieni 14,3 Bârbărigeni 14,6 Saioci 25,4 Băiașa 14,1 Roșiile Zgubea 6,9 Balaciu 4,7 Românești 6,8 Rățălești 2,5 Roșiile 0,6 Păsărei 2,6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Bahnea Obiectiv de investiții 50 1928 7 Școala cls. I- VIII nr. 2 comuna Bahnea Obiectiv de investiții 50 1929 8 Școala cls. I-VIII sat Dumbrava, comuna Vătava Obiectiv de investiții 60 1930 9 Școala cls. I-IV sat Râpa de Jos, comuna Vătava Obiectiv de investiții 20 1931 10 Școala cls. I-VIII comuna Chețani Obiectiv de investiții 100 1932 11 Școala cls. I-IV sat Idicel Sat, comuna Brâncovenești Obiectiv de investiții 15 1933 12 Școala cls. I-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
în ochi, zvâcnește când și când cu furie, zbătându-se neputincios, trecând năprasnic de la calm aparent la furie dementă. Spre deosebire de montarea teatrală, unde fuga îl poartă neîndurător în cerc, doar în jurul simbolicei mese de lemn, filmul îi pune la dispoziție râpele alunecoase de frunze moarte, din pădurea în care a ucis. S-a smintit de-a binelea și îi va lua locul lui Ion, așa cum îl luase pe al lui Dumitru. Practic, toate personajele au sau își capătă doza lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Budureasa │ 87. Pietroasa 17. Buduslau │ 88. Poclusa de Barcau 18. Bulz │ 89. Pocola 19. Buntesti │ 90. Pomezeu 20. Burzuc │ 91. Popești 21. Cădea │ 92. Rabagani 22. Cabesti │ 93. Remetea 23. Cărpinet │ 94. Remeti 24. Cefa │ 95. Rieni 25. Ceica │ 96. Rîpă 26. Cetariu │ 97. Roșia 27. Cherechiu │ 98. Roșiori 28. Chesereu │ 99. Sacadat 29. Chijic │100. Sacueni 30. Chiscau │101. Salacea 31. Chislaz │102. Salard 32. Ciuhoi │103. Săliște de Vascau 33. Ciumeghiu │104. Sîmbătă 34. Cimpani │105. Siniob 35. Cociuba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
de folosință, suma lor fiind egală cu suprafața înscrisă în coloana 3 (extravilan) și coloana 4 (intravilan). În coloana 13 se înscriu eventualele suprafețe neagricole care erau situate în perimetrul terenurilor agricole din extravilan, aduse în cooperativa (de exemplu: ravene, râpe, tufărișuri, pâlcuri de arboret, drumuri și altele asemenea). E = extravilan. I = intravilan. Anexă 2a) ──────── la regulament TABEL NOMINAL cuprinzând foștii membrii cooperatori, în viața care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție în suprafețe mai mari de 0,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180827_a_182156]