4,129 matches
-
Tolstoievschi, care-i place foarte mult, etc. etc., etc. În ajunul răscoalelor. O școală de agricultură și un spital de pelagroși. Greu de închipuit. Pe hotarul țării Funcționari români Dincolo de fortificații Chestiune bisericească Puterea noastră de asimilare Antimilitarism Pe urmele răscoalelor. Focul, cea dintău mare născocire a omului, a produs viața socială. A doua mare descoperire, cartea, foc spiritual, a desăvârșit și asigurat legătura dintre generații, adică depozitul de civilizație. Bianu Bârsanu Brătescu Bogdan-Duică Densușianu, Goga Negruzzi Philippide Sextil Pușcariu Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
emoție deosebită primesc distincția Cons. Mond. P. considerând-o nu numai a mea ci a tuturor acelor care au îndrumat țara de astăzi spre pace și progres. Dimitrie Cantemir Sula de aur Zidurile pătrunde Lăcomia Vinde neamul și moșia. [DESPRE RĂSCOALA DIN 1907] Înfricoșatu-s-au cei care se bucurau de toate bunurile vieții, că or să le fugă pernile pe care-și lefăiau huzurul, ca lui Viclean împărat din poveste. Dușmanii politici s-au împăcat fără a pregeta o clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de toate bunurile vieții, că or să le fugă pernile pe care-și lefăiau huzurul, ca lui Viclean împărat din poveste. Dușmanii politici s-au împăcat fără a pregeta o clipă și s-au înțeles să stângă în sânge focul răscoalei. Satele au fost dărâmate cu tunul; prinșii au fost măcelăriți fără judecată; a fost cel mai nedrept război împotriva cinstitului popor muncitor. S-a întins tăcerea pe largile câmpii ale grâului și în tăcerea aceasta a mormintelor conducătorii României de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neveste". EPITAF* Drag drumeț Eu am fost Cântăreț Pe-acest pământ Luam rost De la vânt Și splendoare De la soare Fost-am fost Și nu mai sunt. ADDENDA (1907-1944) [RAPORT CĂTRE SPIRU HARET]* Confidențial Unii învățători din județul Suceava, în vremea răscoalei țărănești Domnule Ministru, Potrivit dorinței dv., am făcut o anchetă personală între învățătorii din acest județ, spre a stabili atitudinea lor în răscoalele țărănești de astă primăvară. Mi-ați cerut dv. aceste știri, în urma îndoelii pe care v'am exprimat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu mai sunt. ADDENDA (1907-1944) [RAPORT CĂTRE SPIRU HARET]* Confidențial Unii învățători din județul Suceava, în vremea răscoalei țărănești Domnule Ministru, Potrivit dorinței dv., am făcut o anchetă personală între învățătorii din acest județ, spre a stabili atitudinea lor în răscoalele țărănești de astă primăvară. Mi-ați cerut dv. aceste știri, în urma îndoelii pe care v'am exprimat-o că poate raportul oficial cu privire la învățătorii acestui județ nu se va potrivi cu realitatea. În acest județ, mișcări țărănești au fost numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amenințări, Matei Corvin reacționează prompt. El concentrează o armată formată din 8.000 de călăreți greu înarmați și 4.000 de mercenari, care luptau pedestru, cehi și slovaci, sub comanda lui Jean Jiskra. Regele era hotărât să înăbușe nu numai răscoala din Transilvania, dar să pornească și împotriva Moldovei. O afirmă Bonfinius și acest lucru a fost remarcat de I. Ursu („Nam in Transylvanos et Moldavos communi consensu expeditie decreta...”) Ceea ce înseamnă că Matei era informat că Ștefan cel Mare era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O afirmă Bonfinius și acest lucru a fost remarcat de I. Ursu („Nam in Transylvanos et Moldavos communi consensu expeditie decreta...”) Ceea ce înseamnă că Matei era informat că Ștefan cel Mare era amestecat în mișcarea din Transilvania. Cum spune Pârvan, răscoala nobililor a fost un simplu foc de paie. La 28 septembrie 1467, regele era la Cluj, la 20 octombrie se afla la Sibiu, iar la 2 noiembrie ajungea la Sighișoara. Vinovații principali fug în Polonia și Moldova, cad câteva capete
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
7 noiembrie, se deplasează spre Brașov, unde se afla la 11 noiembrie. Așadar, rațiuni de ordin politic și militar l-au determinat pe Matei Corvin să ajungă aproape de Oituz, cea mai comodă trecătoare din Carpații Răsăriteni. Nu a existat nici o răscoală a boierilor din Țara de Jos care să-l îndemne pe rege să treacă în Moldova prin Oituz. Boierii din Țara de Jos nu aveau nici un motiv să-l părăsească (trădeze) pe domn, mai ales că ei au fost aceia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venit de-a dreptul, pe sub plaiuri, într-un oraș numit Baia și a început să ridice cetatea”. Luptele trebuie să fi fost îndârjite, așa explicându-se de ce la Trotuș, Matei Corvin l-a iertat pe Mihail Apaffi, care participase la răscoala din Transilvania, dar care, acum, se remarcase prin vitejia de care a dat dovadă în luptele cu românii. Bonfinius relatează și el că oastea regală „Când dă peste cheile înțesate cu arbori și cu multă lemnărie, își deschide calea în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierii l-au trădat pe Ștefan, din care cauză una dintre cele mai mari crize ale domniei lui Ștefan s-a consumat în 1467, manifestându-se „prin numeroase defecțiuni pe câmpul de lupte și, după retragerea ungurilor, printr-o adevărată răscoală a boierimii din sudul Moldovei”. Abia în 1470, domnul a putut să lichideze gruparea boierească ostilă puterii sale. Nu există nici o dovadă că au avut loc mai multe „defecțiuni pe câmpul de luptă” afară de trădarea lui Crasnăș din noaptea de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldavia via Hungariam”). Această frază revine încă o dată în scrisoarea lui Forgach și ea ne demonstrează că sudul Moldovei se afla sub controlul oamenilor lui Ștefan cel Mare, încă din momentul în care regele s-a îndreptat spre Suceava. O răscoală a boierilor, o rupere a unei părți de țară de sub autoritatea domnului, sunt fapte infirmate de această scrisoare. Dacă Matei Corvin ar fi obținut o victorie totală, cum scrie Pannonius, pe care E. Antoche îl crede, de ce a părăsit totuși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Românii Alador și Nicolau din Visacna au fost purtați prin oraș, smulgându-li-se bucăți de carne cu cleștele înroșit în foc, fiind decapitați până la urmă. Au avut loc și alte represalii, mulți dintre nobilii din Transilvania, care participaseră la răscoala din 1467, refugiindu-se în Polonia. Maramureșanul Coroi din Oncești, la 12 km mai jos de Sighet, pentru că l-a apărat pe rege la Baia, a fost scos de sub jurisdicția autorităților locale și supus celei a palatinului și a judelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polono-ungar pentru stăpânirea Boemiei, Ștefan cel Marea avea posibilitatea să joace un rol foarte important. Nemulțumirea transilvănenilor față de politica lui Matei, de cucerire în centrul Europei și nu de apărarea hotarului cu Imperiul Otoman, era încă vie. Matei știa că răscoala nobililor Transilvăneni contra autorității sale primise sprijin și îndemn din partea lui Ștefan cel Mare. În situația nou creată de moștenirea tronului boem, Ștefan putea să intervină în favoarea regelui polon, după cum i-o și cerea acesta, ceea ce ar fi constituit o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Liborius Nacker îl socotea un rus intrat în solda lui Ștefan cel Mare, devenind un dregător cu însărcinări militare. Lui Muha i s-a acordat o atenție sporită de către istoriografia marxistă, deoarece el a fost considerat ca fiind șeful unei răscoale antifeudale a țăranilor români și ruteni din Pocuția. În ultima sinteză de istorie a românilor se vorbește despre „o puternică răscoală izbucnită în teritoriile ruse ale Poloniei, condusă de un anume Muha, care avea sprijinul lui Ștefan”. În Dieta de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i s-a acordat o atenție sporită de către istoriografia marxistă, deoarece el a fost considerat ca fiind șeful unei răscoale antifeudale a țăranilor români și ruteni din Pocuția. În ultima sinteză de istorie a românilor se vorbește despre „o puternică răscoală izbucnită în teritoriile ruse ale Poloniei, condusă de un anume Muha, care avea sprijinul lui Ștefan”. În Dieta de la Piotrkow, din 1488, regele Cazimir se plângea de aceste atacuri. S-a pus problema rostului acestor conflicte de la hotar. S-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Italia, prin unificarea național statală în jurul regatului Piemont; pentru Principatele Române, 24 ianuarie 1859 a consemnat prima etapă a unificării național-statale; trei ani mai târziu, diplomația românească și abilitatea lui Alexandru Ioan Cuza au realizat consolidarea internațională a Unirii. Răscoala poloneză din 1863 contra ocupației rusești, deși înfrântă, a demonstrat o dată în plus că procesul afirmării naționalităților nu mai putea fi stăvilit. Susținându-l, Franța lui Napoleon al III-lea s-a erijat în protectoare a micilor națiuni, căpătând o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
evenimentelor politice, aflăm cum tovarășul Mazilu urmează să predea teza asupra dezvoltării sociale a poporului român. El face referiri la o așa-zisă „epocă feudală”, perioadă dureroasă pentru țăranii români, dar care le-a creat acestora „conștiința de clasă”, iar răscoalele țărănești deveneau forme ale luptei de clasă împotriva exploatatorilor, începând chiar din Evul Mediu ! Între timp - ne informează teza tovarășului Mazilu - se constituia o așa-numită clasă de mijloc, a „comerciaților și meșteșugarilor de la târguri”, din rândul căreia aveau să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
timp - ne informează teza tovarășului Mazilu - se constituia o așa-numită clasă de mijloc, a „comerciaților și meșteșugarilor de la târguri”, din rândul căreia aveau să se evidențieze căpeteniile revoluționarilor. Se observă o oarecare preferință pentru personajul Tudor Vladimirescu, căpetenia care „răscoală” țăranii cu gândul de a-i conduce la București. Numai că, într-un final patetic, bravul Tudor le strecoară răsculaților ura împotriva turcilor și abdică de la scopul inițial al acțiunii. Țărănimea rămânea în continuare înrobită, până când clasa burgheză a hotărât
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
tradiția pură: «De câteva sute de ani (spunea el), mai mulți maghiari au locuit în Huși, ca moldoveni. Pentru primii, la ordinul voievodului Ștefan cel Mare, s-a construit o biserică catolică, care de-a lungul timpului și în timpul câtorva răscoale, s-a dărâmat. Dar cum o mare parte dintre maghiari au fugit; iar numărul moldovenilor, dimpotrivă, cu fiece an creștea, din dărâmăturile fostei biserici catolice s-a făcut o nouă casă a Domnului, anume actuala catedrală.». După această știre prea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-au bătut cu turcii la Prut, la Stănilești, din gios de Huși, în ținutul Fălciiului”. Și tot la Huși voise Dimitrie Cantemir să se adăpostească în vremuri de restriște, după ce-și va fi trimis doamna în Transilvania, dar răscoala seimenilor neplătiți i-a stricat planurile. Acolo îl îndemnase și cronicarul să se îndrepte, în calitatea lui de hatman, deci orașul era suficient de mare în 1711 pentru a adăposti domnitorul în drum spre Muntenia. Cronicarul este martor al invaziei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pigas din 3 noiembrie 1598 arată demersul lui Ieremia Movilă către Patriarhie, prin care ceruse recunoașterea Mitropoliei Moldovei ca arhiepiscopie și necesitatea înființării unei noi episcopii. Nicolae Iorga a evidențiat argumentul politic ce a stat la baza înființării ei: după răscoala lui Aron Vodă împotriva turcilor, alături de Mihai Viteazul în cadrul Ligii Sfinte (1595), o parte din ținuturile cuprinse în raialele turcești au fost alipite Moldovei (Chilia, Cetatea Albă, Bender, Ismail și așezările tătarilor în Bugeac), iar populația a trecut sub oblăduirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vecine. Momentele cronologice sunt greu de stabilit. Se știe că Alexandru cel Bun (1400-1432) a acceptat așezarea refugiaților din Ungaria și Polonia în Moldova și a refuzat trimiterea lor înapoi. „Ereticilor” li se adăugaseră români din Transilvania, care participaseră la răscoala din 1437, nemulțumiți de opresiunea unor episcopi catolici maghiari. Episcopul Ioan de Ryz (mort în 1438) semnala, într-un raport din 1431, prezența unei colonii de „eretici” la Baia, reuniți în jurul unui refugiat husit din Cracovia, Iacob. Cronicarul maghiar Székely
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Costachi Pangrati, că avea de gând să adune oameni înarmați și să meargă la Galați, spre a da foc târgului, pentru a elibera pe frații lui de arme, arestați în cazarma din oraș. Planul lui era de a provoca o răscoală a țăranilor, care urmau să vină la Iași și „să oboare tronul”. Locuitorii nu s-au lăsat ademeniți de cuvântările lui, respingându-i toate încercările. După alte câteva deplasări, Costache Moruzi s-a dus în satul Barboși, unde locuitorii au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întregului neam, depunem la picioarele tronului, sentimentele noastre de gratitudine și desăvârșit devotament, rugând Cerul să vă dăruiască încă mulți ani, pentru binele țării împreună cu M.S. Regina, Principii Moștenitori și întreaga Dinastie”. La scurt timp, în 1907, avea loc marea răscoală a țăranilor. Care sunt defectele politicienilor români și evident a celor hușeni? Presa hușeană semnala faptul că politicienii, după ce sunt aleși, dau uitării promisiunile făcute în fața alegătorilor. Energia lor, în mod oficiel, era îndreptată servirii „cauzei de partid”. În articolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sub conducerea lui Dimitrie A. Sturdza (1907-1909), aflat la al patrulea mandat de prim-ministru, vor reveni la putere, anunțând două mari reforme - agrară și electorală -, care vor fi înfăptuite după Primul Război Mondial și după desăvârșirea unității naționale. 3. Răscoala țărănească din 1907 Ca orice eveniment istoric, răscoala țărănească din 1907 a avut loc ca urmare a unor cauze interne, despre care vom relata în cele ce urmează. Care este, însă, contextul internațional în care s-a desfășurat răscoala? Istoricul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]