2,625 matches
-
esența de templu al ideilor și armoniei. Apoi, și nu în ultimul rând, de numele bibliotecii se leagă formarea multor generații de cititori, se leagă funcționarea altor instituții culturale, cât și de truda sibilinică a bibliotecarilor pierduți dar nu rătăciți, rătăciți dar nu pierduți printre rafturile din labirint. Aici, discursul cultural capătă coerență, marcând lungi perioade de deschidere spirituală, aici miile de volume îndeamnă la înțelepciune, cumpătare, meditație. În acele momente ne îndreptam gândurile spre iluștrii noștri înaintași, spre cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
În dreapta, chiuveta cu flotor jos și o policioară cu un săpun de față așezat pe marginea ei și un tub de pastă de dinți lângă periuța de culoare verde. Pe un alt perete mult mai mic, în dreapta ușii se află ,,rătăcit’’ un rest de calorifer din aluminiu. Pereții sunt total acoperiți cu faianță imagini închipuite, creatoare de iluzii optice, de speranțe inundând creierul surmenat până dincolo de limită. Pe jos, gresie. Să nu uit undeva, tot în dreapta ,,tronului’’, stă spânzurat de perete
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
înlesni prin tot ce atârnă încă de dânsul ca România în timpul fiului său Mihai și a urmașilor Săi să se poată dezvolta și propăși în liniște și cu spor <...> Trebuie ca fiul meu Carol să caute astfel să impună oricăror rătăciți respectul situațiunii legale create prin renunțarea sa la Tron”. Speranțele regelui nu vor fi împlinite. Îndemnul său nu va fi urmat nici măcar de Carol. Imediat ce află vestea decesului, Carol se va proclama rege în cercul susținătorilor săi din Franța. Hugo
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pe călugări, sau pe cel care e În primejdie... Dar călugării nu l-ar fi crezut, n-avea nici o dovadă, povestea lui părea nălucirea unui creier bolnav. „și, Într-adevăr, tot ce-aș spune ar părea nălu cirea unei minți rătăcite. și cine era cel În primejdie?“ Nu, va rămâne pe loc. Va rămâne pe loc și va merge mai departe Împreună cu ucigașii. „Dacă e așa cum cred eu, nu mă vor ucide decât la locul crimei, odată cu cel pe care-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
părul lui mare și frumos, în care altădată vântul se juca prietenește pe dealurile unde-și păștea turma de mioare, se rătăciseră acum fire de paie răzlețe, îmbibate cu praf. De sub arcada frunții sale bronzate și inteligente, cu privirea ochilor rătăcită și sperioasă, căuta cu înfrigurare, asemenea unui nebun, un reper, un punct de sprijin, pentru a-și aminti cine este, unde se află acum, și ce trebuie să facă. Era cu desăvârșire dezorientat, pierdut, buimac. Căzuse pe partea dreaptă, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nepermițându-ne să ne uităm decât într-o singură direcție, spre un punct fix, asemenea habotnicilor și bigoților creștini loviți de scrofuloză, stând cu ochii bleojdiți spre Ierusalim, ori ai reprezentanților jihadului aflați în aceeași stare de prostrație, cu mintea rătăcită, privind spre salvatoarea Mecca! Pentru noi, în momentele acelea, nu mai existau alte evenimente, nu mai exista nimeni și nimic. Eram în transă. Trăiam o stare hipnotică, având ca element declanșator: foamea. Mama venea târziu de la spital, iar noi eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
far west și Munții Stâncoși. Îmi dau aere, ca și cum aș fi Lindberg În pregătirea primului zbor peste Atlantic. Numai Sănduța Întârzie. Avem acolo, În camera noastră, un mic prieten, căruia Îi dă ultimile pregătiri. E un șoricel micuț, drăguț, blând, rătăcit cine știe de unde. S-a obișnuit cu noi și noi cu el. După ce mânca se așeza liniștit, Își lingea lăbuțele și apoi pleca la culcare. Caut s-o liniștesc, că cei ce vor veni după noi nu vor trage cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din lume În orășelul Florence. Într-un loc unde șoseaua e bine dăltuită În coastă, ne oprim și admirăm un grup numeros de foci, coborât aici În jos din nord. Ne amintim că și la capul Caliacra erau câteva foci rătăcite. Trecem de aici prin câteva mici localități Înșirate pe coasta Pacificului, pe această șosea ce poartă numele președintelui Roosevelt, și ține de la granița Canadei până la granița Mexicului. După ce trecem prin Port Orford, cu câteva zeci de case, și Bandon cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
clipei, culcați în iarbă sau în fân ori poate pe un covor de mușchi undeva, prin Bucegi, pe la 2.000 de metri altitudine, cu ochii înfipți în cer?... Sau... scăldați de valurile înspumate ale Mării Negre ce antrenează fire de nisip rătăcite și sclipind pe trupurile voastre?... Ați conștientizat atingerea delicată a algelor mătăsoase? Sau... hârjonindu-vă prin apele repezi ale Râului Doamnei din fundul curții Taberei de muzică de la Curtea de Argeș?... Doamne, toate acestea reprezintă natura iubitoare, natura ocrotitoare, natura binecuvântată de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
plus pe cei ce erau așteptați să sosească în continuare, în special mulți indieni... - Unde vom încăpea cu toții? - mă întrebam singur. Personal, mă vedeam înafara zonei de maximă intensitate vibratorie, dar nu era de neglijat nici atenția oferită de Mama rătăciților de la periferie. Așa m-a găsit Victoraș, brăileanul și fratele nostru ce studiază sitarul în India. El a fost cel ce mi-a dat primele informații despre organizare și a reușit să mă orienteze puțin, îndepărtându-mi temerile de provincial
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
trimise spre publicare, după necesitățile impuse de tehnica, programa și limba revistei.” Cât despre clișeele publicate, redacția le avea de la părintele Trifa, redactorul revistei „Lumina satelor” din Sibiu. De ce pornim gazeta azi? Este unul din titluri. De ce în Duminica fiului rătăcit”? Pentru că, spune Olivian Sorocean - „poate s-ar îndura Dumnezeu și le-ar da gând bun și creștinilor adevărați și celor rătăciți ca atunci când vor citi în ea să-și aducă aminte de rătăcirea lor și de mulțimea păcatelor lor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Trifa, redactorul revistei „Lumina satelor” din Sibiu. De ce pornim gazeta azi? Este unul din titluri. De ce în Duminica fiului rătăcit”? Pentru că, spune Olivian Sorocean - „poate s-ar îndura Dumnezeu și le-ar da gând bun și creștinilor adevărați și celor rătăciți ca atunci când vor citi în ea să-și aducă aminte de rătăcirea lor și de mulțimea păcatelor lor și să facă și ei ca și fiul rătăcit, să înceapă a se îndrepta și a se întoarce spre calea cea adevărată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îndura Dumnezeu și le-ar da gând bun și creștinilor adevărați și celor rătăciți ca atunci când vor citi în ea să-și aducă aminte de rătăcirea lor și de mulțimea păcatelor lor și să facă și ei ca și fiul rătăcit, să înceapă a se îndrepta și a se întoarce spre calea cea adevărată a legii creștinești, care duce la biserica lui Hristos și prin biserică la Dumnezeu...” Numerele apăreau de regulă în 8 și 12 pagini, dar exceptând regula, Credința
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ori 20 de pagini, prețul ei rămânând neschimbat, cum a fost în cazul cu numărul 2 din 6 martie 1927, când au publicat articole nume noi - (Pr. I.Bucevski - „Răutatea desfrânării”; Pr. I. Coclici - „Din isprăvile sectarilor”; rubrici inovatoare: întoarcerea rătăciților; nenorocirea alcoolului; De toate; Un dar..., Cărți folositoare pentru popor, dar și un titlu în chenar negru, prilejuit de trecerea la cele veșnice a părintelui Gavril Boca din Straja. Pagini cu titluri încadrate în negru a oferit Credința și la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fotografii înnobilate de o prezență elegantă. Dar și paloarea sau cearcănele, și epuizarea ori îndolierea s-au resorbit în privirea pierdută, în gestul mâinii drepte care își așază degetul arătător de-a lungul buzelor. Muțenie și absență, cum tăcut și rătăcit a murit în demență mentală. Conținutul acestei expresivități picturale se regăsește încă și mai pregnant în dezordinea puținelor manuscrise, pagini începute și neterminate, adnotări împrăștiate, în caligrafia nervoasă, contorsionată și de multe ori ilizibilă, în neputința progresivă de a finaliza
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
său de atâta lume curioasă să-l asculte, ca mai apoi să se îndrăgostească iremediabil de spectacolele sale. Până și micuțul restaurant se transformase dintr-un local cunoscut mai mult de cei din zonă, de pe Buzești și Griviței, sau de rătăciții ce ajungeau pe seară în capitală din te miri ce colț al țării, într-unul dintre cele mai cochete locuri pre- ferate de lumea bună. Contrar modei, când lumea obișnuia să ia cu asalt celebrele bulevarde Victoriei, Elisabeta, Brătianu sau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și uscată s-a înmu- iat și s-a revigorat. După două ceasuri, după ce s-a și îmbrăcat și s-a parfu- mat, arăta cu totul diferit față de orătania pe care o zărise în oglindă când se trezise. Față de sărmanul rătăcit care umblase zile și nopți întregi în nebunia lui din crâșmă în crâșmă și din șanț în șanț. Și-a pus un costum cu o cămașă albă și l-a potrivit în oglindă, apoi a fugit la Capșa imediat să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a legat de la cap la coadă și mulți oameni au dispărut din viața mea, fie că i-am împins eu, copleșit de iubirea lor, fie pentru că destinul lor s-a sfârșit. Iartă-mă, mamă, sunt încă un adolescent credul și rătăcit. Și mi-e teamă că asta nu se va schimba prea curând, ba mai mult, că voi rămâne așa pentru totdeauna. Nimeni nu e perfect, iubitul meu, cu toții suntem aici să greșim și să învățăm. Iar dincolo de toate nemerniciile sau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
va asculta. Sunt foarte curios să văd, cum arată acum casa Octav Lovinescu, transformată În Muzeu. Direcția Muzeului mi-a trimis o foarte călduroasă scrisoare de mulțumire. Caut să găsesc și lucrările, pe care nu le-am putut trimite, fiind rătăcite. Dacă-l Întâlnești pe d. prof. Nichita, de istorie, te rog să-i comunici (eu n-am avut plăcerea să-l cunosc, când am fost la Centenar), că-i stau la dispoziție cu informații, mai ales cele privitoare la Începutul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
televizoare la care nu poți privi nici un canal rusesc, în schimb prinzi „Eurosport” și „CNN”. La 19.00 avem programată o recepție oferită de primărie. Va fi un bun prilej să ne venim în fire după plonjarea noastră în adâncimile „rătăcitului suflet rus”, vorba lui Nae Prelipceanu. VITALIE CIOBANU: La hotelul din Vilnius reușesc pentru prima dată să vorbesc la telefon cu ai mei, din Chișinău, după câteva săptămâni de absență, când nu am riscat să-mi consum banii pe convorbiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Atâta doar că mă feresc să uit că pe piața bunurilor necesare mântuirii, unde clientul e rege, cererea este cea care dă naștere ofertei. Clericul ascultă de laic, aceasta e chiar vocația lui. Îi este de ajuns să vadă privirile rătăcite, pline de o mută implorare, ale credincioșilor îngenunchiați în fața unei icoane reprezentând răstignirea lui Iisus, sau imperioasa docilitate a penitenților purtând în balans o mică cruce pe Via Dolorosa, pentru a-și da seama că ar fi fost cel puțin
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
La 24 Iulie s-a auzit că ne va sosi porunca de retragere. În adevăr, seara, acest zvon a fost confirmat. În taberele batalioanelor, schimbate din vechiul loc, în amurg, au început a cânta dulce cornurile "încetarea luptei" și chemarea rătăciților. Chiote de flăcăi sunau pretutindeni pe văi, pe când corniștii continuau a cânta "amurgul"... În umbra înserării, supt malul pe care ne aveam așezat cortul, se așeza câte un soldat și ofta greu din baierile inimii. A doua zi în zori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de meserii. Au lipsit Lepădatu și d. Al. Brătescu-Voinești. Lepădatu lipsește destul de des dela ședințele Senatului. Brătescu încaltea nu mai vine de loc; nu-l interesează nimic; n-are nici o preocupare; din când în când spune câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceea, serdarul cel răufăcător al țării Moldovei [Ștefan cel Mare] în scopul pregătirii oștilor a trimis de știre ghiaurilor din țările de la marginea ținuturilor sale și, strângând pe călăreții și pe slujitorii săi, a adunat destul de multă oaste. Fiecăruia dintre rătăciții aceia i-a dat arme și zale și a preschimbat oastea sa, plină de măreție, într-un munte de zale și de oțel”. Cronicarul otoman exagerează intenționat, pentru a motiva, într-un fel, înfrângerea turcilor, dar reținem din descrierea sa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parcă mă tem să nu iasă dintre ele vreo jivină, sau vreun șarpe de sub nenumăratele dărâmături. Localnici nu prea văd, în afară de personalul de la hanuri. Mă întâlnesc cu trei câini și o bătrână care pare foarte bolnavă și cu mintea rătăcită. Hanul parohial este ocupat complet, așa că mă îndrept spre unul privat, numit Crucea neagră, nou și cu toate dotările. Mai este un altul, cu un confort și mai sporit, și, uitasem, un al patrulea, unde am mâncat o supă excelentă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]