KorAP: Find »[drukola/base=radical & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...396 >

9,883 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

adepți ai ideilor eugeniste se considerau moderați și nu se alăturaseră mișcărilor lui Cuza sau Codreanu, rămânând mai degrabă simpatizanți ai PNȚ. Spectrul antiliberalismului era mult mai larg și nu se poate identifica foarte clar cu o poziție de dreapta radicală, dar marginală, așa cum sugerează studiul lui Ornea. În opinia lui Moldovan și a colegilor săi, cea mai importantă forță ce susținea legile naturii era ereditatea 84. Accentul pus pe ereditate este un indiciu al orientării mendeliene, pentru că majoritatea eugeniștilor români

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care erau la fel de nemulțumiți de alternativele extremiste oferite de grupările socialiștilor, ale legionarilor sau ale conservatorilor naționaliști convinși 9. Limbajul lui Moldovan nu avea nimic din tonul mistic al profețiilor legionare și nici din furia cu care aceștia revendicau schimbări radicale. Scrierile sale folosesc mai degrabă un limbaj „clinic” - descriind studii de caz și formulând ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite pentru „afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
sfârșit, eugenia se apropia și de viziunea naționalist-tradiționalistă a națiunii ca organism viu, a cărui sursă de calități reale, autentice era satul. În ultimă instanță, concepția eugenistă despre statul ideal și despre viața publică era fundamentată Însă de un principiu radical diferit de ale tuturor celorlalte ideologii, pentru că nu se legimita nici În Declarația Drepturilor Omului, nici În precendentele istorice și juridice sau tradițiile culturale și politice și nici În principiul proprietății asupra mijloacelor de producție. Moldovan apela la Înseși legile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care promovează naționalismul cultural ar trebui să fie considerați ș...ț reformatori morali” datorită tendinței lor către integrarea diferitelor grupări naționaliste 19. Aceeași descriere se poate referi și la eugeniștii români, cu specificarea că, În același timp, aceștia aveau scopuri radicale și susțineau o viziune cu potențial de destabilizare a moralității tradiționale, chiar atunci când limbajul lor era raționalist și clinic. Obiectivele și discursul eugeniștilor români erau orientate către viitor și Înclinate către definirea unor structuri sociale și politice noi, În conformitate cu nevoile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
acestea câștigaseră drepturi politice depline după primul război mondial (mai puțin În Franța); interesul femeilor pentru eugenie apăruse pe fondul Încrederii În forțele lor sociale și politice. În România, argumentele eugeniste În favoarea drepturilor femeilor promiteau să genereze schimbări mult mai radicale În manifestările din arena politică a rolurilor de gen, dat fiind contextul românesc În care mișcarea femeilor era mult mai mică și mai puțin instituționalizată. Cu toate acestea, e mai prudent să abordăm din perspectivă critică entuziasmul lui Moldovan pentru

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ai statului total, mai degrabă decât membri deplini cu drepturi de vot. În același timp, prerogativele statului au căpătat un caracter tot mai paternalist. Dezbaterilor ulterioare asupra politicilor de control al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
proprietate al evreilor. Aceste măsuri au fost puse În aplicare În timpul războiului, sub regimul Antonescu. Finanțarea statului și biopoliticatc " Finanțarea statului și biopolitica" Moldovan propunea o manieră de-a dreptul revoluționară de reorganizare a Ministerului Finanțelor. Autorul propunea o modificare radicală a principiilor de generare și cheltuire a veniturilor statului. În opinia sa, acestea erau cele mai importante instrumente pe care statul le avea la Îndemână pentru a Încerca să schimbe comportamentul cetățenilor săi. În consecință, legiuitorii trebuiau să adopte În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a lui A.C. Cuza sau a partidelor lui Corneliu Zelea Codreanu. Obscurizarea acestei dimensiuni i-a permis lui Moldovan să dea ideilor sale o aparență de raționalitate și moderație În comparație cu cele ale dreptei extreme, În ciuda, așa cum am arătat, a implicațiilor radicale ale propunerilor sale. Mai mult, noul stat nu urma să le acorde aceleași privilegii tuturor românilor, pentru că accesul la o poziție guvernamentală ce oferea siguranță materială era condiționat de capacitatea candidaților de a demonstra un puternic sentiment al responsabilității față de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai mult decât către acțiune agresivă 58. Acest element pacifist al Biopoliticii contrastează puternic cu trecutul lui Moldovan de ofițer În armata habsburgică, dar și cu aderența agresivă la forme violente de acțiune ale statului, populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și Liga Arhanghelului Mihail, Înființată la puțin timp după apariția Biopoliticii. Pacifismul lui Moldovan nu este Însă surprinzător dacă luăm În considerare perspectiva sa puternic antirevizionistă, pe care o Împărtășea cu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
avea Încredere În puterea persuasiunii de a determina chiar schimbări majore și În cooperarea voluntară a cetățenilor la aplicarea principiilor eugenice, o dată ce acestea erau Înțelese. Coerciția urma să aibă un rol minimal În succesul eugeniei ca program eficient de reformă radicală a statului, esențiale urmând să fie activitățile și implicarea voluntare a cetățenilor În crearea și menținerea bunăstării organismului național, chiar dacă alegerile individuale erau mult limitate de constrângerile impuse de prioritățile biologice și de principiile eugenice, care structurau sfera publică. O

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
esențiale urmând să fie activitățile și implicarea voluntare a cetățenilor În crearea și menținerea bunăstării organismului național, chiar dacă alegerile individuale erau mult limitate de constrângerile impuse de prioritățile biologice și de principiile eugenice, care structurau sfera publică. O altă diferență radicală dintre teoria biopolitică și ideologiile totalitare este conținută În accentul pus de Moldovan pe legalitate, pe respectul față de legi. Moldovan nu a susținut niciodată folosirea În mod direct sau indirect a violenței de către stat Împotriva cetățenilor săi. Un contraargument la

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eugenistă cu „Testamentul Căpitanului”, ideologia Gărzii de Fier, și a asumat, astfel, prioritățile fundamentale ale statului legionar către care aspira mișcarea 87. În realitate, este dificil să găsim legături directe Între lucrările lui Corneliu Zelea Codreanu și ideile eugeniste. Liderul radical de extremă dreaptă și-a construit argumentele care demonstrează necesitatea de a regenera societatea și politica românească pe baza tradițiilor culturale ortodoxe foarte vag definite și a ceea ce el Însuși considera că este misiunea mistică a națiunii române. Limbajul său

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
sau femei tinere care puteau deveni mame. Mai mult, ei recunoșteau faptul că femeile adesea deveneau prostituate din cauza neajunsurilor economice sau deoarece cădeau victime meseriilor lor, În special dacă erau servitoare. De aceea, unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Încercau de fapt era să prezinte superioritatea unei singure viziuni particulare a biologiei: determinismul ereditar. Un exemplu ilustrativ În acest sens este un manual de igienă pentru clasa a VIII-a publicat În 1936 de către Aurel Voina, unul dintre suporterii radicali ai eugeniei, care În 1940 a acceptat, de altfel, și o poziție oficială În guvernul de coaliție Antonescu-legionari. Manualul la care ne referim prezenta foarte puține metode curative, insistând asupra măsurilor de igienă preventivă pe termen lung și privilegiind o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a evreilor din universități. În 1940, parafrazându-l pe nou-numitul ministru legionar al Instrucțiunii, Traian Brăileanu, un autor afirma simplu că „Școala românească, purificată de evrei ș...ț va putea să-și urmeze cursul firesc...”103. Aceasta reprezenta o distanțare radicală de Încercările inițiale ale eugeniștilor de a cultiva selecția și educația tuturor studenților În funcție de capacitățile lor intelectuale și de aptitudinile lor diferite. Regimul din timpul războiului nu a continuat eforturile de modernizare a tuturor instituțiilor educaționale și a practicilor pedagogice

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Înainte de concepție. În opinia sa, cuplurile trebuiau să solicite sfatul unui medic cu privire la efectele moștenirii ereditare pe care o purtau, astfel Încât să poată anticipa orice potențiale probleme ale copiilor, Înainte de a decide să Își mărească familia. O măsură mult mai radicală pe care o propunea Manliu era cea a sterilizării acelor femei ale căror patologii ereditare erau considerate periculoase pentru sănătatea națiunii 56. Numeroși alți adepți ai eugeniei au Încercat să decidă Între alternativa de a le permite medicilor să folosească

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și autoritatea Întregului personal medical, chiar și a acelor indivizi care nu lucrau formal pentru aparatul de stat. Din nefericire pentru medici, aplicarea programului a fost Întreruptă o dată cu preluarea puterii de către regimul Antonescu, În septembrie 1940. Printre moștenirile cele mai radicale ale dictaturii lui Carol alII-lea În dimensiunea redefinirii puterii statului s-au numărat legile antisemite aprobate la 8 august 194078. Cea mai cunoscută dintre aceste legi este cea care interzicea căsătoriile mixte Între evrei și români. Legea definea etnia

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În Legile de la Nürnberg 80. Cu toate acestea, putem afirma că discursul eugenist despre necesitatea de a controla sănătatea națiunii și de a o curăța de amenințările potențial disgenice din partea minorităților etnice a pavat drumul către o astfel de legislație radicală. O altă lege importantă adoptată În aceeași perioadă le interzicea tuturor medicilor, farmaciștilor și personalului auxiliar de etnie iudaică să devină sau să Își păstreze calitatea de membri În orice instituție sau organizație recunoscută oficial. Pozițiile pe care le dețineau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
prezentau persoanele ce Încălcau noua lege ca fiind pericole pentru sănătatea familiilor inocente și În special a copiilor acestora 110. Într-un astfel de context, nu este surprinzător că adepții eugeniei au privit cu Încredere politica oficială, până În 1948. Schimbarea radicală a regimului, după abdicarea forțată a Regelui Mihai, În decembrie 1947, a privat eugeniștii de toate șansele pe care le crezuseră obținute. Moldovan a fost forțat să se pensioneze și la puțin timp trimis În Închisoarea de la Sighet, unde a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cuprinzătoare legislație În domeniul sănătății publice din perioada interbelică. Către sfârșitul anilor ’30, mulți eugeniști gravitau În cercurile apropiate lui Carol al II-lea, dar scurta sa dictatură personală a fost rapid Înlocuită de un regim de război cu orientare radicală de dreapta. În timpul celui de-al doilea război mondial, unii adepți ai eugeniei au susținut activ Garda de Fier și apoi regimul Antonescu, În timp ce alții s-au retras pe poziții academice cu mult mai puțină implicare politică, de profesori sau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
victimizarea și narcisismul colectiv, alegând evreul ca simbol al „celuilalt”36. Romii, pe care mulți români Îi definesc În funcție de caracteristici biologice, care constituie de multe ori presupuse argumente pentru propuneri de izolare, au devenit țapii ispășitori favoriți ai noilor partide radicale. Mulți Îi Învinuiesc pe romi pentru problemele economice și sociale ale României de astăzi. O astfel de atitudine nu a atins dimensiunea unui discurs oficial deschis, Însă ea este caracteristică pentru mulți ocupanți ai unor poziții cu autoritate, iar numărul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Tendințele evidențiate În rândurile anterioare pun În pericol dezvoltarea unui sistem politic stabil și a unei societăți civile pluraliste. Nu este Însă foarte clar cât de multă carismă ar putea avea ideile determinismului biologic pentru promotorii acestui tip de politică radicală. România Mare, prin intermediul revistei cu același nume, este cunoscută pentru folosirea limbajului biologizant În efortul de a denigra populațiile reale sau imaginate de evrei și romi, prezentate ca specii inferioare. Campania prezidențială din anul 2000 a demonstrat Însă că un

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
denigra populațiile reale sau imaginate de evrei și romi, prezentate ca specii inferioare. Campania prezidențială din anul 2000 a demonstrat Însă că un astfel de discurs se propagă și În cadrul altor publicații mai puțin orientate către spectaculozitate și mai puțin radicale 37. În primul tur, candidatul României Mari, Corneliu Vadim Tudor, a câștigat 25% din voturi și a participat În turul al doilea al alegerilor Împotriva candidatului neocomunist Ion Iliescu. Un alt domeniu În care există pericolul resuscitării determinismului biologic este

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
31. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, p. 83. 32. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, p. 83. 33. Brătescu, „Viziunea biosociomedicală”, p. 136. 34. Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga avea, În cele din urmă, o orientare antisemită afirmată public. 35. Michael Shafir, „Radical Politics in Post Communist East Central Europe: Part I: «Reds», «Pinks», «Blacks», and «Blues»”, RFE/RL East European Perspectives, vol. 1, nr. 1, 3 noiembrie 1999; Michael Shafir, „X-Raying Post Communist «Radical Minds»”, RFE/RL East European Perspectives, vol. 1

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]