10,608 matches
-
fixe (obiective) și ale notării individualizate. Concretizarea faptică a notării se realizează în funcție și de specificul disciplinelor evaluate. Astfel, în cazul disciplinelor exacte, prezintă un randament mai ridicat notarea după bareme, pe când în cazul disciplinelor umaniste, dă mai mult randament notarea analitică. Notarea după bareme are avantajul că standardizează criteriile măsurării și aprecierii. Ea se bazează pe atribuirea unui punctaj fix pentru fiecare secvență îndeplinită. Soluția este deseori propusă la examene și concursuri. Notarea analitică presupune o compartimentare a cuantumului
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
este capabil de reușite, că este „indolent” și „prost”, realitatea pronunțată are darul de a se ivi. Orice profesor își formează despre elevii săi anumite impresii în legătură cu posibilitățile acestora. Până la urmă, aceste păreri vor influența, inconștient sau nu, comportamentul și randamentele elevilor. Așadar, profesori, aveți grijă ce gândiți sau ce vă imaginați despre elevii pe care îi aveți. Încrederea în posibilitățile elevilor și convingerea manifestă că sunt capabili de reușite reprezintă modalități de diminuare sau de anihilare a consecințelor acestui efect
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
șanse mari să se împlinească. Predicțiile profesorilor nu numai că anticipă, dar și facilitează apariția comportamentelor invocate. Orice profesor își formează despre elevii săi anumite impresii în legătură cu posibilitățile acestora. Până la urmă, aceste păreri vor influența, inconștient sau nu, comportamentul și randamentele elevilor. Încrederea în posibilitățile elevilor și convingerea manifestă că sunt capabili de reușite reprezintă modalități de diminuare sau anihilare a consecințelor acestui efect. d) Ecuația personală a examinatorului. Fiecare cadru didactic își structurează criterii proprii de apreciere. Unii profesori sunt
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sau redundanțe în ceea ce privește informațiile pe care le evidențiază. Ele trebuie să releve cât mai multe elemente care țin de personalitatea celui evaluat, vizat ca un tot unitar de conduite și performanțe. Stabilirea valorilor etalon. Testele de cunoștințe, fiind teste de randament, cu rezultate exprimate în valori matematice, permit cuantificarea și, implicit, măsurarea cantității de informații deținute de o persoană cu referire la un anumit domeniu. Pornind de aici, măsurarea cu ajutorul testelor va conduce la o stabilire a locului pe care un
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
valori matematice, permit cuantificarea și, implicit, măsurarea cantității de informații deținute de o persoană cu referire la un anumit domeniu. Pornind de aici, măsurarea cu ajutorul testelor va conduce la o stabilire a locului pe care un școlar îl ocupă, prin randamentele date, într-un colectiv determinat. Stabilirea condițiilor de aplicare. Un test nu poate fi pus în aplicare fără o precizare a condițiilor de utilizare (aplicare, corectare și interpretare a rezultatelor). Calitatea de instrument standardizat a testului implică respectarea condițiilor în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de apreciere. Testele se pot clasifica astfel (cf. Radu, 2001, pp. 241-242): 1. din punctul de vedere a ceea ce se evaluează: a) teste psihologice, care oferă informații despre nivelul de dezvoltare a unor procese cognitive, afective, voliționale etc., b) de randament (sau docimologice), care identifică gradul de realizare a obiectivelor de predare-învățare; 2. din punctul de vedere al metodologiei elaborării: a) teste standardizate, proiectate de factorii de decizie sau cei din instituțiile specializate (centre de cercetări, institute de specialitate), b) teste
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a unei clase, arătând valoarea informației acumulate. După cum arată Vasile Pavelcu (1968), un bun test pedagogic nu urmărește numai verificarea informației acumulate de elevi, ci și capacitatea acestora de a folosi cunoștințele asimilate deja în situații variate. Aplicate în evaluarea randamentului școlar, testele conduc la o mai obiectivă măsurare, la o verificabilitate ridicată, la posibilitatea realizării unor comparații între rezultate manifestate în spații și timpi diferiți, la formarea unei imagini globale despre posibilitățile și realizările elevilor. În același timp, trebuie avute
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
testul de învățare pune accentul pe aflarea performanței elevului, stabilind starea de reușită sau de eșec, iar testul de discriminare are ca funcție clasificarea subiecților, prin raportarea rezultatelor obținute de aceștia unele la altele), test de viteză (rapiditate) sau de randament (număr de răspunsuri corecte), test de redare mimetică a informației sau test de prelucrare creatoare? Ce tipuri de itemi se folosesc (răspuns prin alegere multiplă, răspunsuri împerecheate, varianta adevărat/fals etc.)? Specialiștii recomandă folosirea unui singur tip de item sau
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Petru, 1997, Calitatea învățământului. Cadru conceptual, proiectare și evaluare, EDP, București. 30. Meyer, Geneviève, 2000, De ce și cum evaluăm, Editura Polirom, Iași. 31. Minder, Michel, 2003, Didactica funcțională. Obiective, strategii, evaluare, Editura Cartier Educațional, Chișinău. 32. Moise, Constantin, 1986, „Evaluarea randamentului școlar”, în Pedagogie - Ghid pentru profesori, Curs litografiat, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. 33. Moise, Constantin, 2007, „Teoria și metodologia evaluării”, în Curs Învățământ la distanță. Psihologie, anul II, semestrul I, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași. 34. Muster, Dumitru
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
1978, Examinarea și notarea curentă, EDP, București. 43. Potolea, Dan; Manolescu, Marin, 2005, Teoria și practica evaluării educaționale, PIR, Ministerul Educației Naționale. 44. Radu, I.T., 1981, Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, E.D.P., București. 45. Radu, I.T., 1988, „Evaluarea randamentului școlar”, în Curs de pedagogie, Universitatea București. 46. Radu, I.T., 2000, Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., București. 47. Radu, Ioan, 2001, „Elemente de docimologie didactică”, în M. Ionescu, I. Radu (coord.), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca. 48. Scallon, Gérard, 1988
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
activitatea didactică, profesorul trebuie să îmbine și să complementarizeze diferitele strategii de evaluare. VARIANTA 2 De cele mai multe ori, în activitatea la clasă, aprecierea rezultatelor școlare se materializează prin notare, nota fiind un indicator asociat unui anumit nivel de realizare a randamentului școlar. A) Caracterizați unul dintre modelele de notare. B) Exemplificați un mod de aplicare a modelului de notare caracterizat la punctul A, prin referire la o situație concretă. C) Argumentați ideea potrivit căreia idealul obiectivității în notare poate fi afectat
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
elevilor. B) Exemplificați modul de aplicare a uneia dintre căile explicite de autoevaluare a elevilor caracterizate la punctul A, prin referire la o situație concretă. C) Argumentați ideea potrivit căreia implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice asupra randamentului școlar. VARIANTA 4 Evaluarea școlară reprezintă un ansamblu de activități având drept scop fundamental perfecționarea procesului educativ și a rezultatelor acestuia. A) Caracterizați trei dintre funcțiile evaluării. B) Exemplificați modul de manifestare a uneia dintre funcțiile caracterizate la punctul A
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
căii de mijloc. În fapt, este vorba despre un reducționism metodologic captat de reducerea la absurd în probleme de calcul formal și care se întruchipează în Economie în parcimonia lui ceteris paribus, destinată să justifice performanța prin excludere de costuri. Randamentul economic, ca expresie a puterii extinse a efectelor, este o exagerare sub forma omisiunii altor costuri, dar și a unor efecte care nu pot fi neapărat interpretate ca un calcul de cost. Sugestiile mai vechi ale filosofilor de a se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
calcul de cost. Sugestiile mai vechi ale filosofilor de a se instrumentaliza fericirea, demnitatea sau îndreptățirile naturale ca ființe umane și-ar putea găsi un sens concret prin reconstrucția funcțiilor economiei și pieței, adică prin ceea ce am numit hominizarea lor. Randamentul economic capătă și el un alt conținut ieșind din imperiul multului cantitativ pentru a putea să fie consistent cu natura umană în expresia ei emoțională, imprevizibilă precum destinul. Desprinderi de logică În modelul explicativ popperian - pe care l-am utilizat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economia, captivă paradigmei mecanice, a inventat teoria ciclurilor, ca expresie a stărilor sinusoidale ale consecințelor în repere de minim și maxim. Acest tip de reducție este o temă nerezolvată în mod consistent și atunci când echivalăm economia cu o problemă de randament. Economia nu are cum să fie o fizică (cu fundamente de mecanică) a naturii umane. Echivalența cauzelor cu efectele care marchează viziunea inginerească ar putea fi valabilă din perspectivă tehnologică, deci de mecanică aplicată, în care omul este cel mult
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acceptăm că ar fi vorba și despre așa ceva, sensul vizează aspectul de funcție convectivă, ea rămâne stabilă, iar nu structura interfactorială. Stabilitatea economică este tendința de a menține rezultatele funcției economice, ajustată cu funcția monetară și funcția pieței, în teritoriul randamentului pozitiv, interrelaționările factoriale fiind instabile, pe specificul jocului de prevalențe și preeminențe. Este, în esență, un joc al oportunităților contextuale regăsite în strategii ce combină perspective intensive și/sau extensive pornind de la situația concretă, mai ales de consistență, dar și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a elementelor componente, semnifică fluxurile tranzacționale dintre factori mereu în derulare, în expresii de emergență, de convectivitate în care pozițiile de câștig și pierdere nu sunt vreodată echivalente și în niciun fel staționare, în care prevalențele în finalitate se tranșează, randamentul și preeminențele de rol se ordonează după ritualurile intersubiectivității. Într-un fel explicit, Economia trebuie să iasă din tiparele cunoașterii pe care le-a împrumutat și folosit prea mult pentru a nu rămâne în capcana simplificării, specifică științelor exacte și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
orizontului hominizării. În expresie fenomenologică, Economia, pe de o parte, se reduce (după metoda matematică) la o stare punctiformă a materialității vieții, nevoile, și, pe de altă parte, transcende (după metoda metafizicii) la un univers inflaționist, al așteptărilor legitimate de randament. Dar referențialele Economiei nu sunt în sine nici materialitatea, nici spiritualitatea, deși operează cu acestea. Demersul Economiei vizează explicit structura comportamentului uman stabilizat de obiectivitatea nevoilor și tulburat de subiectivitatea aspirațiilor. Pe treapta de jos a funcționării sale, Economia este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de obiectivitatea nevoilor și tulburat de subiectivitatea aspirațiilor. Pe treapta de jos a funcționării sale, Economia este o știință a echilibrului comportamental impus de necesitate, iar pe treapta cea mai înaltă tinde să fie o știință a întemeierii iluziilor pe randament, devenind a metaștiință. În fapt, Economia nu poate să fie doar la o extremă a ei fără să se anuleze ca știință. Mai degrabă condiția ei de știință a balansării între producția destinată nevoilor vitale și producția (și tangibilă și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Căile cognitive ale contingenței, arhetipului și transcendenței elimină din natura (sau măsura) lucrurilor materiale sau spirituale rolul naturii umane sau cel puțin reduce acest rol la destin. Ele sunt căi ale cunoașterii reducționiste, mânate de criteriile purității logice și ale randamentului absolut. Toate explică fie partea, luând întregul ca asumpție fondatoare infailibilă, fie dezvoltă proceduri de obținere a întregului prin însumarea mecanică a părților. Toate aceste căi au mizat pe metafore explicative apte să justifice definitiv eficiența simplificării (suprasolicitarea principiului parcimoniei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
creația intersubiectivității, deschizându-și posibilitățile de înțelegere și explicație în contexte structurante social). Sunt în esență două magistrale complementare ale cunoașterii. Apare de la sine înțeles faptul că magistrala complexității introduce corecții severe în metodele construite pe principiul parcimoniei și al randamentului explicativ la care apelează magistrala metafizică a cogniției. Ea decelează integrul atât ca substanțiere, cât și ca instanțiere, apelează la rațional și la irațional, la experiența completă, adică și la cea practică, și la cea teoretică, la gândirea rațională și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca SRE, celelalte stări fiind, metodologic, trecute la ceteris paribus. Doar că, în pofida corectitudinii științifice a Economiei, ceea ce intră în gaura neagră a lui ceteris paribus constituie masa preponderentă, deși, nevăzută, a aisbergului consecințelor. Explicațiile date de Economie corelațiilor dintre randament și bunăstare ar putea să fie valabile, în aceste condiții, când ne referim la corelațiile dintre performanțele zonei ceteris paribus și efecte sociale ale creșterii economice. Oricum, nu se poate păstra prea mult tăcerea asupra potențialului supraevaluat de științificitate de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ale creșterii economice. Oricum, nu se poate păstra prea mult tăcerea asupra potențialului supraevaluat de științificitate de care este în stare Economia. S ar putea să se convină (adevărul științific este un standard convențional al comunității științifice) că viziunea asupra randamentului este cea care alterează configurarea stărilor interioare sistemelor economice sau că forțarea ritmurilor de creștere dincolo de regula de aur a naturii care nu se grăbește (și nu face salturi) ar fi sursa abdicării de la raționalitate. „Mult, tot mai mult”, ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se explică de ce există tendința mereu stimulată de a se restrânge SRE în favoarea vectorilor iraționali din comportamentul economic. Practic, există o presiune ciclică exercitată dinspre vectorii iraționali asupra SRE. Am putea să considerăm că s-au permanentizat trasee specifice de randament ale vectorilor iraționali într-un aranjament dinamic: piață neagră - căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a raporturilor dintre sfere a început prin fuziuni și achiziții, cu scopul concentrării puterii de control al piețelor, până la controlul monopolist al piețelor globale. Această tendință a însemnat forma extremă a economiei produsului. Practic, economia fuziunilor a deschis apetitul pentru randamente rapide și din ce în ce mai mari. Calea urmată, după atingerea plafonării avantajelor controlului piețelor prin fuziuni, a fost cea a delocalizării producției, urmând sensul dat de existența costurilor cele mai reduse cu forța de muncă. În acest fel s-a ajuns la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]