5,656 matches
-
Transilvaniei și Banatului. E drept, majoritatea au un caracter monahal, sunt revelatoare însă din punct de vedere al posibilităților de legătură cu Europa. Unele, și vom avea prilejul să observăm concret cum stau lucrurile, lasă să se întrevadă nu numai receptarea culturii pur religioase, ci și apelul constant la cartea iluministă de orientare raționalist-enciclopedică. „După 1773” - scrie Jakó Zsigmond - “în urma dizolvării ordinelor călugărești, ele au suferit pierderi mari. Doar bibliotecile liceelor catolice din Odorhei și Miercurea Ciuc au ajuns într-o stare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
indicarea monumentelor antice, cu diviziuni metodice (aceea a Europei este opera lui Jean Matthias Has - publicată întâia oară de Heritiers Homann în anul 1743, cu privilegiu imperial). Exemplarele de carte consultate evidențiază, prin suita de însemnări, amintitele legături, precum și timpul receptării, lăsându-ne să stabilim acele punți cu civilizația Apusului, nu în ultimă instanță, să numim culoarele pe care au circulat cărți, oameni și concepte dinspre o parte spre cealaltă a continentului. Un apreciabil număr de cărți a intrat în posesia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
practicilor ținând de civilizația materială, până și în arhitectura urbanistică a Budei și Pestei, devenite unul și același oraș, Budapesta, prin ridicarea podurilor peste Dunăre ca urmare a propriilor sale proiecte inginerești. Am atins de nenumărate ori nivelul particular de receptare a ideilor iluministe. Să urmărim acum o expresie a voinței colective: Tipografia Universității din Buda. Ea este o simbioză a vieții sociale, politice și culturale a mai multor națiuni în formare din centrul și sud-estul continentului, având un rol important
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Neumann, op. cit., pp. 71-83; vezi și R. Veselinović, „Srpska istoriografija XVIII-veka”, în Srpska stampana knjiga veka (katalog), Novi-Sad-Beograd, 1963, pp. 33-35; D. Ruvarać, Arhimandrit Jovan Rajić (1726-1801), Sr. Karlovci, 1901; S. Anuichi, Relații bisericești, ed. cit., pp. 156-157. Privitor la receptarea cehă și slovacă, vezi J. Delansky, „Die tschechische Slawistik des 18. Jahrhunderte und Schlözer”, în E. Winter (s.r.), Lomonossow, Schlözer, Pallas. Deutsch-russische Wissenschqftsbeziehungen im 18. Jahrhundert, Berlin, 1962; apud J. Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Scrieri, p. 167. Széchenyi Istvăn, Közjóra való törekedések, Szemelvények, összeălította a bevezetö tanulmănyit írta Benkő Samu, București, 1981; vezi „Akademiai bészed”, loc. cit., pp. 213-231; în cartea noastră Convergențe spirituale, ed. cit., am încercat să dezvăluim câteva aspecte importante ale receptării lui Herder de către intelectualul maghiar; cf. capitolul „Széchenyi Istvăn și relațiile româno-maghiare”, pp. 84-103. C.Th. Dimaras, Neoellinikos diafotismos, Atena, 1977, capitolul „J.G. Herder și prezența sa în formarea spiritului neogrecesc”. Paul Cornea, „Pașoptismul și cultura germană”, în Revista de istorie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Arcadia. Zeitschrift für vergleichende Literaturwissenschaft, 1974, 9, pp. 48-59. Victor Morariu, „Herder despre români”, în Făt-Frumos, XII, nr. 9-12, 1937, pp. 188-191. Cristina Petrescu, Prefață la J.G. Herder, Scrisori, ed. cit., p. 30. Paul Cornea, op. cit. (II), p. 59; pentru receptarea generală a Aufklärung-ului, a se vedea lucrarea istoricului Emanuel Turczynski, Von der Aufklärung zum Frühliberalismus. Politische Tragergruppen und derren Förderungskatalog in Rumänien, München, 1985. Alexandru Duțu, „La place de l’humanisme roumain dans l’histoire culturelle européenne”, în Cahiers roumais
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
VI 8; mulțumesc colegului Iacob Mârza, bibliotecar-conservator al celebrului fond de carte documentară din Alba-Iulia, pentru bunăvoința de a-mi fi semnalat aceste exemplare; nu mai puțin îi rămân recunoscător pentru prețiosul sprijin acordat pe tot parcursul cercetării. Pentru semnificația receptării operei lui Cantemir de către istoriografia iluministă ardeleană vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 137. Jakó Zsigmond, op. cit., p. 393; aceluiași învățat îi datorăm și o competentă istorie a bibliotecii colegiului Bethlen din prima sa perioadă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și al Colegiului reformat din Aiud. Prieten cu scriitorii sași Valentin Franck von Frankenstein și Petru Melas, precum și cu învățatul maghiar F. PĂriz PĂpai. Halici era un european prin formație (a urmat cursurile Universității Altdorf de lângă Nürnberg), cât și prin receptarea și buna înțelegere a creațiilor venite dinspre alte culturi. La întoarcerea de la studii a lui Francisc PĂriz PĂpai, Halici îi dedică o odă scrisă în limba română, cu caractere latine și ortografie maghiară: „Când sănătate, scriind la voi, Rumanus Apollo
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
referă direct la revoluția de la 1789 (citat în text cu titlul Révolutions de Paris) poartă o însemnare de la 1799 „Pestini a Kilian”, ceea ce înseamnă o circulație rapidă a informațiilor, explică interesul pentru evenimentele politice, demonstrează intențiile intelectualității și burgheziei de receptare a noilor idei europene; alteori, pun în gardă nemeșimea conservatoare. D. Prodan, op.cit., p. 307; vezi în acest sens și contribuțiile lui Sziklay LĂszlo, Balăzs Éva, Benda KĂlmăn publicate în volumul Les Lumières en Hongrie, en Europe Centrale et en
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sunt sensibili la recenzii, relatări, analize și se atașează mai puțin numelui autorului, cât temei tratate. (R. Escarpit, 1973, p. 58) Se știe că un text există ca atare în măsura în care e citit. Actuala eră tehnologică a produs schimbări esențiale în receptarea textului (literar sau nu) și, implicit, în elaborarea lui. Efectul pervers este următorul: cititorul se trezește prizonier al literalității textului (ce e scris e scris!). Presa nu numai că încurajează acest fenomen, dar îl și trăiește la modul cel mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și funcționalitate [...] Forma textuală apropiată comunicării jurnalistice este narațiunea, ca formă a comunicării umane, cu grad mare de intersubiectivitate. Din această perspectivă, se consideră că așteptările publicului se circumscriu sferei povestirii și dialogului, forme textuale care permit recompunerea semnificațiilor și receptarea negociată, în cadrul sistemelor de referințe și de așteptări ale audienței. De aceea, marele public este interesat de cea mai nouă poveste, de ce spun ceilalți oameni despre evenimente sau persoane și de ce povestesc oamenii despre ei înșiși și despre realitate; cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1997, pp. 19-20): opoziția dintre integrarea supranațională și diversificarea subnațională; opoziția dintre procesul de internaționalizare și cel de indigenizare; opoziția dintre fenomenele purtătoare de universalizare și cele ce configurează particularitățile istorice; opoziția dintre procesul de difuzare mondială și cel de receptare diferențiată, în funcție de culturi; opoziția dintre universalismul abstract și concretețea unor răspunsuri particulare, „deviaționiste”, „atipice”; opoziția dintre modelul unei educații puternic standardizate și al unei educații mai puțin formalizate, difuze, naturale. Evaluările ce se realizează periodic la adresa unor sisteme naționale de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
presupoziții. Situația de emisie și de recepție este una și aceeași pentru comunicatori. Interacțiunile au loc într-un spațiu viu de comunicare, ce este alimentat continuu de către participanții. Odată cu invenția scrisului și, mai ales, a multiplicării tipografice, contextul emiterii și receptării devine multiplu, mutabil în timp și spațiu, autonomizând conținuturile transmise. Putem primi și înțelege mesaje de la mii de kilometri distanță, de acum zeci sau mii de ani, de la persoane pe care nu le vedem sau sunt pierdute iremediabil în negura
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
important în legătură cu studiul materialului ilustrativ, în special filmul și studiul execuției celorlalți, deși informarea vizuală în aceste condiții nu este însoțită și de experiența motrică personală și ca atare, efectul este doar parțial. În ceea ce privește analizatorul auditiv, acesta este implicat în receptarea unor zgomote ce indică tempoul de alergare sau ritmul de execuție în alergările de garduri, sărituri sau aruncări. Analizatorul vestibular trimite informații referitoare la pozițiile și mișcările corpului, având rol în formarea simțului echilibrului, în probele de sărituri, aruncări și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
fi privită comunicarea artistică se numără și Estetica Informațională. O astfel de abordare a fost inițiată la sfârșitul deceniului al șaselea de Max Bense și Abraham Moles prin încercarea de a descrie și de a analiza procesul de creație și receptare a fenomenului artistic cu ajutorul principiilor și conceptelor unei teorii matematizate. Principalul deschizător de drum în acest domeniu , este considerat filosoful, fizicianul și psihologul Gustav Theodor Fechner 1801-1887-, fondatorul așa numitei școli „psihofizice” sau „psihomatematice”, cunoscut pentru formularea , împreună cu celebrul fizician
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
formă matematică raporturilor dintre plăcerea estetică și conținutul obiectiv , măsurabil, al obiectului artistic îi revine americanului George David Birkhoff. Expusă într-un ciclu de articole apărute între anii 1928 și 1932, analiza întreprinsă de acesta pornește de la evidențierea în procesul receptării estetice, a unei succesiuni de acte distincte, marcată de trei momente principale: Momentul efortului primar, corespunzător primului impact cu multitudinea de semne c alcătuiesc opera. Dificultatea cu care se confruntă receptorul în această fază inițială este cu atât mai mare
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
simte îndemnat să o examineze mai cu atenție și descoperă ordinea ei intrinsecă, logica elementelor ce o alcătuiesc, faptul că lumea în care a pătruns nu este un haos, ci un cosmos. Constatarea aceasta va alimenta la rândul ei plăcerea receptării, de unde concluzia lui Birkhoff că între măsura estetică M și ordinea O trebuie să subziste o relație de proporționalitate directă. Etapizarea conduce în mod natural, la construirea unei relații matematice simple, ce exprima valoarea pentru receptor a operei în funcție de complexitatea
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
a ordinii unui sistem de semne a devenit posibilă datorită elaborării formulei entropiei informaționale. Ivită după acest moment, teoria estetică a lui Max Bense a putut beneficia de acest important instrument și a făcut-o realmente profitabil pentru înțelegerea mecanismelor receptării artistice. Ea operează distincția importantă dintre entropia obiectivă, ce caracterizează produsul artistic și entropia subiectivă corespunzătoare nivelului de cunoștințe anteriore și așteptărilor receptorului . Opera poate fi împărțită de fapt în trei zone: una considerată atât de autor cât și de
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
și cunoaștere, dar, în loc să aducă răspunsuri și limpeziri, ele sporesc nedumerirea, solitudinea, angoasa, drama inutilității proprii și a lumii. Senzația sciziunii interioare, sentimentul alienării și alterității, care alternează și se contrazic cu certitudinea unei identități prea concrete și limitate, imprecizia receptării, a reprezentării generează conceptul complex și ambiguu al „irealității imediate”. Instalat în prezentul fugos și inconsistent, naratorul supune analizei fluxul de date, amintiri, imagini, stări subconștiente. Operația are ca efect impresia de irealitate a eului, văzut ca o mixtură hibridă
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Un scriitor însingurat și singular, O, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 294, 295; Dicț. analitic, II, 166-168, 363-364, IV, 408-410; Norman Manea, M. Blecher, între biografie și creație, F, 2000, 7-8; Dicț. esențial, 92-94; M. Blecher, mai puțin cunoscut. Corespondență și receptare critică, îngr. Mădălina Lascu, pref. Ion Pop, București, 2000; Antonio Patraș, În lumea lui M. Blecher, RL, 2000, 47. C.T.
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
fapt, el considera că o istorie a literaturii nu poate fi alcătuită decât după ce au fost investigate toate compartimentele și au fost strânse toate informațiile. Colecționa cele mai mărunte date despre familie, studii, viață personală, relații sociale, debut, colaborări, ediții, receptare. S-a oprit cu precădere asupra unor scriitori și oameni de cultură ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea în monografii precum: Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu (1924), Gheorghe Lazăr (1924), Ioan Barac (1933), Eftimie Murgu (1937
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
deși nu totdeauna inspirat. L-a atras îndeosebi Paul Verlaine, după care a făcut și câteva imitații; grăbit și facil a tălmăcit din Felice Cavalotti, Edmond Rostand, Jean Richepin. B.-G. rămâne un scriitor „fin de siècle”, care a pregătit receptarea adecvată a celui de al doilea val de simboliști. SCRIERI: Versuri, Iași, 1898; Petale, Iași, 1909. Traduceri: Jean Richepin, Corsarul, Craiova, 1899; Felice Cavalotti, Cântarea Cântărilor, Iași, 1901; Edmond Rostand, Samariteanca, Iași, 1908. Repere bibliografice: Emil Gârleanu, „Două vieți” de
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]
-
37-42; Petru Comarnescu, Ioan Botez, comentator al literaturii engleze, VR, 1966, 3; Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971, passim; Ist. comp. Rom., 195-198; Maftei, Personalități, IV, 41-42; Dicț. scriit. rom., I, 337-338; A. Bălu, I. Botez și receptarea literaturii engleze, CL, 1999, 10. S.C.
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
masiv la detaliul factologic. Profesoral, el oferă un fel de „lecture raisonnée”, o explicitare accesibilă a operelor și, implicit, o inițiere a cititorului în identificarea și mânuirea uneltelor analizei. Sunt relevate adecvarea la real a dramaturgiei, impactul asupra publicului și receptarea în mentalitatea epocii respective, rolul ei educativ, meșteșugul artistic al dramaturgului. Textele lui B. sunt preponderent analize de conținut, parafrazări și rezumări explicative valide, marcate însă de o optică excesiv sociologizantă (păstrată uneori, inerțial, și după încheierea perioadei de obligativitate
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
din București, absolvind în 1969. Între 1970 și 1985, lucrează ca redactor principal pentru literaturile engleză și americană la revista „Secolul 20”. În 1981, își susține doctoratul în filologie cu teza Swift and His Romanian Speaking Audiences Before 1944, tratând receptarea timpurie a marelui scriitor englez în cultura română. În 1985, este numit fellow commoner la Churchill College (Cambridge, Marea Britanie), pentru ca în 1986, ajuns în Statele Unite ale Americii, să fie angajat la postul de radio Vocea Americii, unde, după puțin timp
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]