53,590 matches
-
din Codul de procedură civilă. ... 80. Din consultarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție nu rezultă că instanța supremă s-ar fi pronunțat asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată și nu este învestită cu soluționarea unui recurs în interesul legii cu acest obiect. ... 81. Ca atare, sunt îndeplinite în cauză condițiile de ordin procedural prevăzute de norma citată, urmând ca în continuare să se examineze dacă problematica ce face obiectul prezentului mecanism de unificare a practicii judiciare
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
ar exista un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare ar fi cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 84. Din examinarea hotărârilor judecătorești depuse la dosarul cauzei rezultă că în materia supusă analizei există o practică judiciară, cu preponderență la nivelul tribunalelor, care consideră că unitățile medicale pârâte sunt finanțate integral
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Viorel-Ioan Clinciu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva sentinței prin care s-a respins contestația împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a reținut incompatibilitatea autorului deoarece nu a respectat textul de lege criticat. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 353 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262850]
-
de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv nefiind îndeplinită condiția negativă, și anume ca asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării să nu se fi statuat anterior printr-o hotărâre prealabilă și să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Potrivit jurisprudenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al instanței supreme, condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept printr-o
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
Codul de procedură penală, s-a apreciat că nu este îndeplinită condiția negativă, și anume ca asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării să nu se fi statuat anterior printr-o hotărâre prealabilă și să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. În considerentele Deciziei nr. 18 din 5 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 30 ianuarie 2019, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. “ Analiza acestei reglementări ce
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... 2. Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat anterior asupra chestiunii de drept printr-o hotărâre prealabilă sau printrun recurs în interesul legii, iar chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... 3. soluționarea cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. ... Examinând îndeplinirea acestor condiții în cauză, se constată că instanța care a formulat sesizarea este Curtea de Apel București
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
referire la condiția negativă impusă de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării să nu se fi statuat anterior printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o decizie dată într-un recurs în interesul legii, respectiv să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, se constată că această condiție de admisibilitate nu este îndeplinită. Potrivit jurisprudenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
Codul de procedură penală, respectiv asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării să nu se fi statuat anterior printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o decizie dată într-un recurs în interesul legii, respectiv să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, se constată că această condiție de admisibilitate nu este îndeplinită. Potrivit jurisprudenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al instanței supreme, sintetizată în considerentele Deciziei nr. 22 din 27
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
27 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 7 februarie 2020, condiția ca „Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii“ presupune ca instanța supremă să nu fi statuat prin dispozitivul și considerentele ori prin considerentele unei hotărâri prealabile anterioare sau ale unei decizii în interesul legii anterioare asupra chestiunii de drept. În ipoteza în care considerentele unei
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
infracțiunilor. În speță, deși chestiunea de drept ridicată prin intermediul sesizării în cauză nu a mai fost examinată, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat în mod explicit asupra ei printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, se apreciază că nu este necesară intervenția instanței supreme, fiind deja pronunțată o decizie care, în considerente, prezintă elementul de particularitate în baza
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
sesizării în cauză nu a mai fost examinată, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat în mod explicit asupra ei printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, se apreciază că nu este necesară intervenția instanței supreme, fiind deja pronunțată o decizie care, în considerente, prezintă elementul de particularitate în baza căruia instanța de trimitere poate soluționa problema de drept. Constatând
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
în punctul de vedere depus la dosar, în principal, în sensul respingerii sesizării, ca inadmisibilă, întrucât nu s-a făcut dovada faptului că problema de drept a fost soluționată diferit prin hotărâri judecătorești definitive, iar, în subsidiar, în sensul admiterii recursului în interesul legii și pronunțării unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept vizată în acord cu prima orientare jurisprudențială, conform căreia, în aplicarea art. 14 alin. (2) din Ordonanța Guvernului
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, în litigiile având ca obiect plângere contravențională, instanța de judecată poate invoca, din oficiu, prescripția executării sancțiunii contravenționale. ... 7. Președintele completului de judecată declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 8. Prin Hotărârea nr. 38 din 6 iunie 2022, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a sesizat
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
de Vest din Timișoara este în sensul că, în aplicarea art. 14 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în litigiile având ca obiect plângerea contravențională, instanța de judecată poate invoca, din oficiu, prescripția executării sancțiunii contravenționale. ... ... VII. Raportul asupra recursului în interesul legii 16. În cauză, judecătorii-raportori au întocmit raportul, conform art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, motivând proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... ... VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... ... VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție A. Analiza condițiilor de admisibilitate 17. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analiza condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în raport cu dispozițiile art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al cerinței ca problema de drept să fi fost soluționată diferit prin hotărâri judecătorești definitive și sub aspectul
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
cumulative de admisibilitate prevăzute de art. 514-515 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care s-a făcut dovada faptului că problema de drept supusă dezlegării a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive. ... ... B. Analiza fondului recursului în interesul legii 27. În vederea soluționării recursului în interesul legii sunt necesare unele precizări preliminare cu privire la regimul juridic al contravențiilor, decelate din jurisprudența Curții Constituționale, cu referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 28. Potrivit
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
Codul de procedură civilă, în condițiile în care s-a făcut dovada faptului că problema de drept supusă dezlegării a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive. ... ... B. Analiza fondului recursului în interesul legii 27. În vederea soluționării recursului în interesul legii sunt necesare unele precizări preliminare cu privire la regimul juridic al contravențiilor, decelate din jurisprudența Curții Constituționale, cu referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 28. Potrivit celor reținute de Curtea Constituțională, „contravențiile au fost
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
proceduri penale desfășurate împotriva unui inculpat se va realiza prin luarea în considerare a întregii proceduri, în ansamblul ei. Trebuie să se țină seama de ansamblul procedurii desfășurate în ordinea juridică internă și de rolul instanțelor de apel sau de recurs în cadrul acesteia (Hotărârea din 2 martie 1987, pronunțată în Cauza Monnell și Morris împotriva Regatului Unit, paragraful 56). Acest aspect conduce la concluzia că o carență constatată într-un stadiu incipient al procedurii poate fi îndreptată într-un stadiu
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
durata stării de alertă, formulate de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății. Împotriva Sentinței civile nr. 99 din 6.10.2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Secu Cristian Adrian, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Prin Decizia nr. 2.296 din 13.04.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
lipsei de interes în ceea ce privește recursul declarat împotriva soluției pronunțate asupra cererii de suspendare. A respins recursul în ceea ce privește soluția pronunțată asupra cererii de suspendare, ca lipsit de interes. A respins excepția lipsei de interes a recursului declarat împotriva soluției pronunțate asupra cererii de anulare a Ordinului nr. 23/15/2021. A admis recursul declarat de recurentul-reclamant Secu Cristian Adrian împotriva Sentinței nr. 99/F din 6 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
a Ordinului ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020. Respinge restul pretențiilor. Obligă pe pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății la plata cheltuielilor de judecată către reclamantul Secu Cristian Adrian în sumă 826,71 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Brașov. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 21.10.2022. PREȘEDINTE IOANA ȚĂRMURE Grefier, Adina-Maria Szasz -----
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
Dosarul nr. 778D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la excluderea căii de atac a recursului în materia partajului judiciar, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze căile de atac în diferite materii. În ceea ce privește critica ce vizează o pretinsă discriminare sub aspectul stabilirii căilor de atac în
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
Dosarul nr. 7.086/212/2015, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alice Virginia Pană în cadrul soluționării recursului formulat într-o cauză având ca obiect partajul judiciar. ... 10. Prin Încheierea din 15 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.396/303/2015, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]