3,182 matches
-
reluat sau anticipat. Nu lipsesc, bineînțeles, verbele „rebele”, verbe care se lasă cu greu grupate într-o clasă sau alta, refuzând limitele impuse de clasa care le-ar putea cuprinde. Unele verbe cunosc în paralel forme cu și fără pronume reflexiv: a (se) oua, a (se) însera etc. Alte verbe dezvoltă un anumit sens lexical numai în prezența unui pronume personal în dativ, dar pronumele are funcție sintactică: a-i parveni, a-i arde etc. În sfârșit, un alt grup, mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbe dezvoltă un anumit sens lexical numai în prezența unui pronume personal în dativ, dar pronumele are funcție sintactică: a-i parveni, a-i arde etc. În sfârșit, un alt grup, mai restrâns, de verbe prezintă concomitent două pronume, unul reflexiv, în acuzativ, altul personal, în dativ: a i se cuveni, a i se acri, a i se năzări etc. Amândouă formele pronominale sunt obligatorii, obligativitate relativă, la unele, pentru pronumele personale. Pronumele personal îndeplinește funcția sintactică, proprie dativului, de complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau la celelalte componente. Cele mai frecvente sunt locuțiunile subiective: a șterge putina, a da bir cu fugiții, a da ortul popii, a o lua la sănătoasa etc. Caracterul subiectiv este foarte adesea determinat de însoțirea verbului cu un pronume reflexiv în dativ: a-și pierde echilibrul, a-și lua tălpășița, a-și lua nasul la purtare, a-și lua zborul, a-și lua lumea-n cap, a-și face de cap etc. în cele mai multe dintre aceste locuțiuni, pronumele reflexiv, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume reflexiv în dativ: a-și pierde echilibrul, a-și lua tălpășița, a-și lua nasul la purtare, a-și lua zborul, a-și lua lumea-n cap, a-și face de cap etc. în cele mai multe dintre aceste locuțiuni, pronumele reflexiv, în dativ, este, ca în structura verbelor pronominale, obligator. În altele, însă, pronumele poate fi, sau un reflexiv, sau un personal, iar, în funcție de caracterul pronumelui, locuțiunea este subiectivă sau obiectivă: a-și face vânt/a-i face vânt, a-și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a-și lua zborul, a-și lua lumea-n cap, a-și face de cap etc. în cele mai multe dintre aceste locuțiuni, pronumele reflexiv, în dativ, este, ca în structura verbelor pronominale, obligator. În altele, însă, pronumele poate fi, sau un reflexiv, sau un personal, iar, în funcție de caracterul pronumelui, locuțiunea este subiectivă sau obiectivă: a-și face vânt/a-i face vânt, a-și face iluzii/a-i face iluzii, a-și lua ziua bună/a-i da ziua bună etc. Nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb subiectiv când exprimă o schimbare în structura internă a subiectului: Am îngălbenit de frică., Frunzele au îngălbenit., dar prezintă caracter de verb obiectiv ca verb de acțiune, expresie a unei activități: Mama a îngălbenit niște ouă. Însoțit de pronumele reflexiv se, însă, același cuvânt își fixează caracterul de verb subiectiv: Mama s-a îngălbenit de spaimă. Invers, înlăturarea pronumelui se din structura unor verbe subiective pronominale duce la transformarea lor în verbe obiective: a (nu) se astâmpăra, verb subiectiv în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de verb predicativ, când exprimă: • capacitatea (fizică sau intelectuală): „Că domnesc în lume rele căror nu te poți opune.” (M. Eminescu) • permisiunea: „Uite, chiar de-acu poți să pornești cu ele la păscut.” (M. Eminescu) • sau posibilitatea (însoțit de pronume reflexiv, cu valoare de impersonal): „Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate” (M. Eminescu) Ca semiauxiliar exprimă: • eventualitatea (posibilitatea independentă de voința vorbitorului sau a subiectului acțiunii): „Ascultă, omule,... eu pot pieri, dar de temut nu mă tem.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e) de opoziție. Orice modificare de natură semantic-lexicală, intervenită în procesul flexiunii, este un semn că forma verbală s-a deplasat din sistemul gramatical în sistemul lexical. În perechea de verbe uit-mă uit nu s-a trecut, prin pronumele reflexiv mă, de la un sens gramatical la alt sens gramatical, în interiorul categoriei diatezei, ci de la un sens lexical: „Am uitat o carte la tine.”, la un alt sens lexical: „M-am uitat la o carte.” Tot așa, în seriile ur-urez-urăsc, manifestă-manifestează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Gramaticii Academiei, diateza este „forma pe care o îmbracă verbul pentru a arăta în ce raport se află acțiunea pe care o exprimă cu autorul acestei acțiuni.” (vol,I, p. 208) și se realizează în trei termeni: activ, pasiv și reflexiv. Dintre cele trei diateze, activul și pasivul sunt definite din perspectiva conținutului: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical; „Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea.” (I, 208), iar reflexivul, din perspectiva formei; verbul este în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în trei termeni: activ, pasiv și reflexiv. Dintre cele trei diateze, activul și pasivul sunt definite din perspectiva conținutului: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical; „Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea.” (I, 208), iar reflexivul, din perspectiva formei; verbul este în permanență însoțit de un pronume reflexiv: „Verbele reflexive (...) se caracterizează prin aceea că se conjugă după conjugarea diatezei active, dar sunt întotdeauna însoțite de pronume reflexive în acuzativ sau în dativ.” (p. 209) Introducând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și pasivul sunt definite din perspectiva conținutului: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical; „Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea.” (I, 208), iar reflexivul, din perspectiva formei; verbul este în permanență însoțit de un pronume reflexiv: „Verbele reflexive (...) se caracterizează prin aceea că se conjugă după conjugarea diatezei active, dar sunt întotdeauna însoțite de pronume reflexive în acuzativ sau în dativ.” (p. 209) Introducând perspectiva sensului, în discutarea reflexivului, autorii capitolului observă: 1. Dintre verbele reflexive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt definite din perspectiva conținutului: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical; „Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea.” (I, 208), iar reflexivul, din perspectiva formei; verbul este în permanență însoțit de un pronume reflexiv: „Verbele reflexive (...) se caracterizează prin aceea că se conjugă după conjugarea diatezei active, dar sunt întotdeauna însoțite de pronume reflexive în acuzativ sau în dativ.” (p. 209) Introducând perspectiva sensului, în discutarea reflexivului, autorii capitolului observă: 1. Dintre verbele reflexive „puține au
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că subiectul gramatical suferă acțiunea.” (I, 208), iar reflexivul, din perspectiva formei; verbul este în permanență însoțit de un pronume reflexiv: „Verbele reflexive (...) se caracterizează prin aceea că se conjugă după conjugarea diatezei active, dar sunt întotdeauna însoțite de pronume reflexive în acuzativ sau în dativ.” (p. 209) Introducând perspectiva sensului, în discutarea reflexivului, autorii capitolului observă: 1. Dintre verbele reflexive „puține au conținut specific, distinct de al diatezelor activă și pasivă, de aceea puține pot constitui o diateză aparte.” 2
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este în permanență însoțit de un pronume reflexiv: „Verbele reflexive (...) se caracterizează prin aceea că se conjugă după conjugarea diatezei active, dar sunt întotdeauna însoțite de pronume reflexive în acuzativ sau în dativ.” (p. 209) Introducând perspectiva sensului, în discutarea reflexivului, autorii capitolului observă: 1. Dintre verbele reflexive „puține au conținut specific, distinct de al diatezelor activă și pasivă, de aceea puține pot constitui o diateză aparte.” 2. „Când verbul împreună cu pronumele reflexiv poate fi înlocuit cu același verb la diateza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reflexiv: „Verbele reflexive (...) se caracterizează prin aceea că se conjugă după conjugarea diatezei active, dar sunt întotdeauna însoțite de pronume reflexive în acuzativ sau în dativ.” (p. 209) Introducând perspectiva sensului, în discutarea reflexivului, autorii capitolului observă: 1. Dintre verbele reflexive „puține au conținut specific, distinct de al diatezelor activă și pasivă, de aceea puține pot constitui o diateză aparte.” 2. „Când verbul împreună cu pronumele reflexiv poate fi înlocuit cu același verb la diateza pasivă cu a fi, el aparține diatezei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dativ.” (p. 209) Introducând perspectiva sensului, în discutarea reflexivului, autorii capitolului observă: 1. Dintre verbele reflexive „puține au conținut specific, distinct de al diatezelor activă și pasivă, de aceea puține pot constitui o diateză aparte.” 2. „Când verbul împreună cu pronumele reflexiv poate fi înlocuit cu același verb la diateza pasivă cu a fi, el aparține diatezei pasive.” 3. „Din punctul de vedere al sensului (...), diateza reflexivă nu este o categorie omogenă” și identifică două valori ale reflexivului: • reflexiv dinamic (subiectul participă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și pasivă, de aceea puține pot constitui o diateză aparte.” 2. „Când verbul împreună cu pronumele reflexiv poate fi înlocuit cu același verb la diateza pasivă cu a fi, el aparține diatezei pasive.” 3. „Din punctul de vedere al sensului (...), diateza reflexivă nu este o categorie omogenă” și identifică două valori ale reflexivului: • reflexiv dinamic (subiectul participă cu intensitate/intens la acțiune): a se teme, a se rupe, a-și bate joc, a se gândi, a-și uita etc. • reflexiv impersonal (subiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Când verbul împreună cu pronumele reflexiv poate fi înlocuit cu același verb la diateza pasivă cu a fi, el aparține diatezei pasive.” 3. „Din punctul de vedere al sensului (...), diateza reflexivă nu este o categorie omogenă” și identifică două valori ale reflexivului: • reflexiv dinamic (subiectul participă cu intensitate/intens la acțiune): a se teme, a se rupe, a-și bate joc, a se gândi, a-și uita etc. • reflexiv impersonal (subiectul nu prezintă interes): se pare, se vorbește. În noua ediție a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul împreună cu pronumele reflexiv poate fi înlocuit cu același verb la diateza pasivă cu a fi, el aparține diatezei pasive.” 3. „Din punctul de vedere al sensului (...), diateza reflexivă nu este o categorie omogenă” și identifică două valori ale reflexivului: • reflexiv dinamic (subiectul participă cu intensitate/intens la acțiune): a se teme, a se rupe, a-și bate joc, a se gândi, a-și uita etc. • reflexiv impersonal (subiectul nu prezintă interes): se pare, se vorbește. În noua ediție a Gramaticii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensului (...), diateza reflexivă nu este o categorie omogenă” și identifică două valori ale reflexivului: • reflexiv dinamic (subiectul participă cu intensitate/intens la acțiune): a se teme, a se rupe, a-și bate joc, a se gândi, a-și uita etc. • reflexiv impersonal (subiectul nu prezintă interes): se pare, se vorbește. În noua ediție a Gramaticii Academiei se recunosc trei termeni în interiorul opoziției de diateza: activ, pasiv și impersonal, care realizează opozițiuile activ-pasiv și activ-impersonal. (vol.I, pp.480-483, vol.II, pp.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu prezintă interes): se pare, se vorbește. În noua ediție a Gramaticii Academiei se recunosc trei termeni în interiorul opoziției de diateza: activ, pasiv și impersonal, care realizează opozițiuile activ-pasiv și activ-impersonal. (vol.I, pp.480-483, vol.II, pp.131144).Eliminarea reflexivului din descrierea tradiționbală a diatezei - datorită eterogenității sintactice și absenței mărcilor definitorii (vol.I, p.481) - " este compensată" prin interpretarea diferitelor valori dezvoltate de "construcții sintactice organizate în jurul unui verb", "care își asociază un clitic reflexiv sau o formă accentuată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II, pp.131144).Eliminarea reflexivului din descrierea tradiționbală a diatezei - datorită eterogenității sintactice și absenței mărcilor definitorii (vol.I, p.481) - " este compensată" prin interpretarea diferitelor valori dezvoltate de "construcții sintactice organizate în jurul unui verb", "care își asociază un clitic reflexiv sau o formă accentuată de reflexiv" (vol.II, p.481), în cap. Construcții reflexive și construcții reciproce. (idem, pp.145-167). Dacă în definirea categoriei diatezei autorii capitolului păstrează, fie și din perspectiva stabilirii unui raport direct între forma verbului și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
descrierea tradiționbală a diatezei - datorită eterogenității sintactice și absenței mărcilor definitorii (vol.I, p.481) - " este compensată" prin interpretarea diferitelor valori dezvoltate de "construcții sintactice organizate în jurul unui verb", "care își asociază un clitic reflexiv sau o formă accentuată de reflexiv" (vol.II, p.481), în cap. Construcții reflexive și construcții reciproce. (idem, pp.145-167). Dacă în definirea categoriei diatezei autorii capitolului păstrează, fie și din perspectiva stabilirii unui raport direct între forma verbului și realitatea lingvistică, identitatea celor două realități
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absenței mărcilor definitorii (vol.I, p.481) - " este compensată" prin interpretarea diferitelor valori dezvoltate de "construcții sintactice organizate în jurul unui verb", "care își asociază un clitic reflexiv sau o formă accentuată de reflexiv" (vol.II, p.481), în cap. Construcții reflexive și construcții reciproce. (idem, pp.145-167). Dacă în definirea categoriei diatezei autorii capitolului păstrează, fie și din perspectiva stabilirii unui raport direct între forma verbului și realitatea lingvistică, identitatea celor două realități: ontologică și lingvistică, în descrierea diatezelor activă și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiune și autorul ei” este totdeauna același; de vreme ce e autorul ei, acțiunea este totdeauna făcută de acesta („autorul ei”). Absența unei concepții clare despre raportul dintre formă (lingvistică) și conținut (lingvistic) a determinat și modul de interpretare a verbelor (diatezei) reflexive. Exemplele date pentru susținerea criteriului formal (verbe însoțite în permanență de un pronume reflexiv) și valorile identificate în planul semantic al diatezei reflexive lasă confuz raportul dintre conținutul lexical și conținutul gramatical și, în legătură cu aceasta, conceptul de morfem. Opoziția dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]