11,435 matches
-
poate „surprinde instantaneele vieții” mult mai atent pornind de la realitățile existenței diurne, uneori prozaice, în care oamenii obișnuiți devin „personaje sau martori discreți, cu aspecte rupte din viața cotidiană”. Un prim capitol ( Dus-întors pe cărările vieții) are o tematică diversificată, relevând preocupările unui om care privește viața, istoria, apartenența etnică, problemele stringente ale umanității ca fiind și ale sale și pentru rezolvarea cărora încearcă să găsească sau să sugereze soluții eficiente, pornind de la bunul-simț ce-o caracterizează. Cele mai multe proze (articole, eseuri
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
deosebire franceză și rusă, până la cea latino-americană. Autorul prezintă, pe scurt, câteva volume de traduceri, fără a uita să amintească despre preocupările de istorie literară, de critică literară, publicând numeroase cronici, studii, eseuri în zeci de publicații în care „se relevă ca un scriitor matur, ingenios, pe deplin stăpân al mijloacelor sale creatoare”, fiind un valoros „eseist-cronicar al valorilor literare de ieri și de azi”, aprecieri pe care, personal, le împărtășesc din toată inima și convins că Stelian Ceampuru are încă
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
pag. 19 din 16 octombrie 2014 / nr. 38 PUTEREA DESTINULUI Într-un român se naște un dramaturg, în stare să-l transforme într-un reușit scenariu de film. Românul „Puterea destinului”, de talentata poeta și prozatoare Rodica Elenă Lupu ne relevă prin structura compoziționala frecvență dialogului, indicațiile scenice și suspansurile așezate la locul lor - un autentic dramaturg. Tematica, natura personajelor, conflictul, căutările lor asidue, este ca într-un român polițist. Personajele din felurite generații sunt foarte ciudate, în felul lor. Dinu
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
precisă a picturilor rupestre, dar și coroborarea datelor obținute cu informațiile furnizate de alte vestigii descoperite în zona de interes: oase, rămășițe lemnoase, etc ... ) posibil a fi făcute în bune condiții, Felină, peștera Cuciulat datorită materialului folosit (cărbune vegetal) au relevat o vechime de aproximativ 32-35.000 de ani, comparabilă deci cu picturile din Lascaux, sau Altamira (aprox. 25-30.000 de ani), dar și cu unele desene rupestre din Tassili și mult peste vechimea celor din Yucatan (5-7.000 ani), Siberia
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
unele interpretări, corelate cu lipsa afumării pereților, inerentă unei activități de pictare într-un spațiu mai degrabă întunecat. Se presupune că, la vremea decorării lor peșterile erau altfel luminat, ba chiar o anumită dispunere a desenelor pe o traiectorie circulară relevă un fapt surprinzător. Și anume, posibilitatea ca, la anumite intervale de timp, atunci când soarele se afla într-unul din punctele sale vernale, cel mai probabil, echinocțiul de primăvară, sau poate un solstițiu, evenimente oricum remarcabile în viața unei comunității, razele
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Penelope și tatăl viteazului Telemah. După terminarea războiului, viteazul erou se îndreaptă spre casă, rătăcind însă timp de aproape zece ani pe mări și oceane, peripețiile sale fiind surprinse în cea de-a doua epopee - Odiseea -, care, pe măsura relatării, relevă un drum anevoios, un adevărat test al puterilor omenești, al virilității, al obstinației cu care își urmărește țelul - revenirea pe meleagurile natale spre care îl mână un dor atât de profund, încât nici farmecele frumoaselor întâlnite în periplul său maritim
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
și clară a adevărurilor pe care le transcrisese în mod obscur în mituri” (Eroi mitologici. Legendă. Artă. Istorie). Miturile lui Homer corespund, oarecum, și definiției date de eseistul Mircea Eliade care afirmă că mitul „nu se lasă surprins[...]decât în măsura în care relevează că ceva s-a manifestat deplin și această manifestare este în același timp creatoare și exemplară, pentru că ea întemeiază la fel de bine și o structură a realului și un comportament uman (s.a.)”, iar Homer aduce în epopeile sale exemple ale comportamentului
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Momente, maestre, cu «Monumente» trebuia să botezi admirabilul volum!”, cum exclama George Ranetti la apariția volumului din 1901, n.n.), surprinzând ,,miticismul, farseurul, gogomanul, „raisonneurul, amicul”, pentru ca nuvelele, mult discutate, explicate și analizate de-a fir-a-păr, cam din aceeași perioadă să releve „alienarea și tragi comicul[...]cu aer de farsă neagră”. Etapizarea creației caragialiene se încheie cu „epica de inspirație folclorică[...]unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
a disimulării, ca joc superior”. ȘVM subliniază valoarea eseului, acesta fiind ,,o pledoarie convingătoare a comediei grave a cuvântului nescris, auzit pe ecran, și a imaginii, cu paradox și disimulări, marca I.L. Caragiale și M. Preda” și, în același timp, ,,relevă spectacolul scris și cel filmic, cu virtuți relevante în cele două arte: literatură și film”. Un al doilea studiu este reprezentat de o cronică a spectacolului montat la Teatrul Național cu ,,O scrisoare pierdută”, adaptată ,,la politichia actuală (nu neapărat
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană În macrostructurarea paginilor monografice ale lucrării semnate de Cristian-Liviu Mosoroceanu și Alin Muntean, Anina - geografie și istorie (Timișoara, Editura Eubeea, ISBN 978-973-673-321-5, 2015; pagini B-5: 362), după cum ni se grăiește chiar din titlu, se relevă „binomul geografie - cronologie“, în prima parte / secțiune, cu Geografia Aninei, în cinci cuprinzătoare capitole - 1. Așezare geografică; 2. Solul și subsolul (cu subcapitolele: 2.1. Peștera Bohui și 2.2. Peștera Ponor-Plopa); 3. Clima (cu subcapitolele: 3.1. Fenomene meteo-climatice
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
și numai la aria României de azi), pe glob, mai există alte locuri / țări care să se poată mândri cu o atât de mare densitate de tradiționale mori / întreprinderi valorificând roata de apă ca prim motor din lume, ni se relevă o uimitoare realitate „statistică“ - drept „răspuns / răspunsuri“, din planuri complemetare, la „interogativa ecuație a istoriilor“ -, aceea că, în România anului 1957 d. H., existau 5516 instalații cu hidraulice roți (dintre care - datorită reliefului decident asupra valorificării roții de apă - cam
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
zece evenimente care mi-au prilejuit, în ultimii trei-patru ani, aflarea în compania unor aleși oameni de cultură basarabeni, mi-a atras atenția un bărbat care surclasa asistența prin alura zveltă, de sportiv aflat în retragere. Talia sa înaltă îmi releva de la distanță, în mulțimea care popula încăperea cu pilaștri a Bibliotecii Municipale din Chișinău, podoaba capilară grizonată, tunsă scurt și cu densitatea neafectată, în ciuda încadrării pe care i-o făcusem spontan în categoria sexagenarilor. I-am remarcat și mustața, aflată
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
basarabean Pavel Bălan s-a hrănit din această noimă de viață a părinților săi, implicit și a lui. Cu aparatele sale foto, probabil conținând inovări abile, conexe cinematografiei, maestrul Petru Bălan a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a releva ochilor odihniți (ai celor fără harul și puterea lui de dăruire) chipul lumii Cerului, așa cum a fost închipuit jos, pe pământ, de meșterii cei aleși de Domnul să zidească, să cioplească, să zugrăvească lumea nevăzută a Sa. Și ca văzând
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
dedicate lui Hristos, sculpturi în piatră și-n lemn plăsmuite de omul simplu cu dalta și ciocanul. Originalitatea în simplitate a creatorului creștin, prelevată de aparatul lui Pavel Bălan de pe pietrele funerare și de pe troițele de la răscrucile de drumuri ne relevă dimensiunea universului artei populare românești în cel mai larg câmp al exprimării creatorului din Basarabia - credința în Hristos. Știm din cărțile de istorie despre drama prințesei Elenei (Olena), fiica voievodului ce-și doarme somnul de veci la Putna, devenită Mare
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
de aur și argint. Specialiștii consideră aceste broderii ca fiind primele lucrări de artă laică, ceea ce azi ar fi ca echivalent stilistic tapiseriile artiștilor plastici. Arta excepțională a creatorilor români, oferită facil privirilor noastre prin intermediul Albumului dlui Pavel Bălan, e relevată, în context religios, și prin miniaturile și frontispiciile cărților liturgice, adevărate bijuterii artistice, tetraevangheliarele cu ferecături în argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
2015» - p. 6). Înainte de a trece la a noastră „radiografie“ de texte din „întregul“ celui de-al treilea podarian op, invit pe Distinsul Receptor de poezie valahă contemporană să țină seama de cel puțin „două jaloane“ de lectură: a) întâiul, relevat în Câteva cuvinte..., de prefațatorul, D. Velea („jalonul“ D. Velea): «Cartea aceasta, 13 Octombrie rece..., a treia a poetei Ana Podaru [...], mi se pare plină de suferință și cu adevărat consolatoare; poate aceasta este și menirea artei, a filosofiei - o
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
mușcătura regală a muzicii / mă chemau ca-ntr-o minune» (p. 55) - și, totodată conchide că „incredibila poveste“ pare a cere «ceva mai mult talent, mai multă voioșie», raportându-se la „voioșia de clopoțel cărunt“; în ultimă instanță / „strofă“ se relevă „deznodământul oniric“: «Se făcea că pe aleea înțelepților, / doi câte doi, treceau îmbârligații iepuri, / albi ca niște strigăte înghețate. / Purtau între urechi microfoanele / performante, pentru-a prinde / strigătul alb al termopanelor / înghețate și lătrătura, chiar așa, / lătrătura florii de cactus
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
al comunei Ilia, pentru împlinirea lui sufletească și să-i aduc un cuvânt de mulțumire pentru poezia pe care o scrie în [...] „Cuvântul în Sfânta Lumină“»). Textele poematice „dimensionate psalmic / liturgic“, din volumul Cuvântul în Sfânta Lumină, de Miron Țic, relevă o structurare triadică: (I) Rostiri din Crez (28 de texte, pp. 9 - 38), unde semnificanții se lasă locuiți cu grație divină de „rugăciune“ («Fie-ne acum și-n vecie, / Mântuirea, / Cuvântul în Sfânta Lumină, / Icoanele binecuvântate, față la față, / Credem
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
-mi gândul în Lumina Sfântă (18 texte, pp. 51 - 70), unde - grație „Creștinismului Cosmic“ (luăm sintagma în accepțiunea lui Mircea Eliade), prin care Ordoxia Pelasgimii > Valahimii Daciei (cea din orizontul anului 1600 î. H., al Reformei lui Zalmoxis I) își relevă Lumii Întregi extinderea credinței într-Unul / Dumnezeu (Sacrul Întreg Cosmic în care Dacul e parte) pe-aproape patru milenii -, pare-se că și miron-țic-uan se înrăzărește „gena“ / „bosonul“ de douăzeci și patru de carate din nucleul Zalmoxianismului («Eu nu vă întreb unde
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
încoace, un document istoric al generației resurecției din 1965 - 1970 și a paradoxismului (ori, și mai exact spus, al prim-valului fluxgenerației / the High Tide Generation - cf. PTSalrc, 10 sq. / PTPag-I, de la p. 32, la p. 46) prin care se relevă, între altele, că „tânărul scriitor / jurnalist“ Nicolae Țic, autorul stalinist-cenzuratei, interzisei cărți din aprilie 1958, Doi oameni răi, a fost, este și va rămâne un prozator redutabil, între reprezentanții fluxgenerației, alături de Radu Cosașu ș. a. Iar aprecierea se învederează prin academicianul
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
carte“ - este Tudor, „protagonistul“ scenelor / actelor de devotament permanent dovedit în lupta de clasă muncitorească, de devotament „suflet și trup întru cauza de noblețe“, „până la ultima picătură de sânge“, mergându-se la „sacrificiul suprem“ întru „slava“ Partidului Muncitoresc Român, mereu relevându-se „neînfricat, chiar de-i în ghearele morții“ - în acest sens ultim, „exemplar“ pare să fie comportamentul eroului optimist-luptător, lucid, „autocritic“, poate și trans-thanatic, încrezător „până la infinit“ în puterea Partidului Muncitoresc Român, a științei și tehnicii, a tovarășilor medici-comuniști, chiar dacă
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
visul omenirii de iubire și lumină.” (Întruparea iubirii”), p. 10) În ciclurile “Natura, farmec și suferință” și “Fascinația țărmurilor, de la Marea Neagră la Marea Adriatică” autoarea practică o poezie peisagistică de o anume expresivitate, o bună parte din poemele de această factură relevând convingător virtuțile plasticizante ale unui discurs liric ce se finalizează în stampe naturiste ce se rețin grație “desenului” și cromaticii lor sugestive și, mai ales, datorită simplității, firescului și sensibilității cu care sunt încorporate în tușele descriptive cu relief expresiv-pregnant
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
poeziei, concepută drept protecție în calea realității invazive, dar și itinerar spre zonele inefabile. Poezia devine retragerea solară a celor în stare să recunoască splendoarea și deopotrivă să denunțe alarmele unui univers amenințat. Realitatea agresează într-un timp al provocărilor relevându-ne propria vulnerabilitate iar refugiul în sfera energetică creației și alchimia privirii rămâne, așa cum o dovedește și poezia lui Emil Sauciuc, o victorie existențială. Volumul de versuri „Pământ dintr-o expoziție” apărut la editura Primus al omului de teatru orădean
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
unei construcții masive, aproape monocrome, lipsită de eleganță palatelor falnicei Veneții.. Spiritul locului nu e cel al turistului entuziasmat, ci al locuitorului preocupat de igrasie, transportul în comun și salubritate... În sfârșit, un peisaj transilvan de largă respirație ni-l relevă pe Liviu Lăzărescu că pe un poet al priveliștii care descoperă, de astă dată, natura în simplitatea ei mirifica. Îndrăgostit de meleagurile natale, pictorul își poate permite să fie sincer și subiectiv, liric și fabulos. --------------------------- Dr. Dorel SCHOR Țel Aviv
CĂUTÂND „SPIRITUS LOCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362695_a_364024]
-
Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! Un studiu recent relevă un adevăr arhicunoscut de ani de zile! Ușor cosmetizat. În realitate, între 40 și 60% nu înțeleg adevăruri simple, pe fondul unei lipse acute de cultură generală și informații elementare. De aceea, europenii nu trebuie să se tot mire de
TABLETA DE WEEKEND (161): 42% DINTRE ROMÂNI SUNT ANALFABEŢI FUNCŢIONAL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353407_a_354736]