4,361 matches
-
poate fi judecat în raport cu o altă lume, mai bună ori mai rea, nu are un ideal și nu poate fi tras de urechi sau dojenit. Vorba lui Nietzsche, aceea că lumea adevărată a devenit o fabulă, își găsește în Berlin reprezentația în care spectatorii sunt figuranți de primă mână. Berlinul dă senzația unui loc care nu poate fi îmbunătățit, însănătoșit, pentru că bolile nu-i sunt eșecuri, ci forme de mani festare; oraș prin excelență, Berlinul poate fi doar asimilat total sau
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de salon, cu bărbați în frac și femei îmbrăcate conform ultimei mode de la Paris. Câteva măști detașate au căpătat o stranie autonomie și răspund prin grimase măștilor atașate pe chip. Carnavalul sugerează infernul monden al convențiilor și ipocriziei, ca o reprezentație cu măști care s-au subtituit chipurilor adevărate, fără ca din acest spectacol să fie complet extrasă nota de frivolitate. Tot în Adevărul literar și artistic din 1921 este reprodus un alt desen de S. Maur, Stea de cabaret pe scenă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mare problemă, aceea că trebuie să se "vadă" cât mai puțin. Când vrea să fie "văzut", trece pe eseu, jucărie filmică, când vrei să te vezi, falsifici un pic și oamenii nu te cred, nu merg cu tine: asistă la reprezentație. Ați scris și ați vorbit adesea cu mult respect despre colegii de generație sau cei mai în vârstă. Ce rol au avut mentorii? Vă întreb acest lucru pentru că am întâlnit oameni foarte talentați care susțin și se mândresc că nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
proces verbal: „...în ziua de 29 iulie s’a ținut o ședință cu comitetul activ la care s’a hotărât ca cel puțin o dată pe săptămână (subl.ns.) să aibă loc câte o serată în sediul nostru”. Prin urmare, seria reprezentațiilor de circ propagandistic nu se terminase nici pe departe ea continuând cu înverșunare demnă de o cauză mai bună până la deplina racolare a tineretului la sânul „democrat” al proaspetei organizații sectante numită UTC, careși căuta cu frenezie adepți prin cele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
4 iulie 1904) au fost gestionate de un „Comitet pentru organizarea serbării de la Borzești” (17 mai 1904). Pe baza finanțării de la bugetul local, membrii comitetului își propuneau să marcheze momentul prin următorul program: „aranjarea festivităților, serviciul divin, cortegiul istoric și reprezentații care să amintească episoade istorice”. Radu Porumbaru, membru în comitetul de organizare, a făcut cunoscut faptul că a reușit să smulgă lui Spiru Haret, ministrul Instrucțiunii Publice, promisiunea „că va participa personal la serbarea de la Borzești și că va începe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Trebilor Dinlăuntru) și-au exprimat incapacitatea de a susține financiar un astfel de demers. După cum se preciza în document, banii trebuiau folosiți pentru „cheltuieli de folosință publică, precum poduri, ulițe, apăducuri și altele, iar nu pentru desfătări”. Până în anul 1874 reprezentațiile teatrale s-au desfășurat în condiții improprii, fie în case particulare, fie în barăci construite din scândură, pe scene improvizate, rolurile fiind jucate de diletanți, „în special de tineri elevi, majoritatea fii de negustori, veniți vara în vacanță”. La nivelul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trupe își construise în oraș „o baracă mare de scânduri, în care intrau aproximativ 700 de persoane”. Tot în această perioadă a evoluat la Bacău și trupa condusă de Matei Millo. Începând cu anul 1874, sub direcția lui Mihai Climescu, reprezentațiile teatrului local s-au desfășurat în incinta hotelului construit de N. Drăgoianu. Aici au ținut numeroase reprezentații și actorii teatrelor naționale din Iași și București, precum și trupele de teatru din Botoșani sau Craiova - centre urbane cu o bogată activitate teatrală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Tot în această perioadă a evoluat la Bacău și trupa condusă de Matei Millo. Începând cu anul 1874, sub direcția lui Mihai Climescu, reprezentațiile teatrului local s-au desfășurat în incinta hotelului construit de N. Drăgoianu. Aici au ținut numeroase reprezentații și actorii teatrelor naționale din Iași și București, precum și trupele de teatru din Botoșani sau Craiova - centre urbane cu o bogată activitate teatrală la acea vreme. Activitatea teatrală locală a cunoscut un moment de decădere în perioada 1889-1897, datorită incendiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lucrările de amenajare a unei „scene cu decoruri”. De-a lungul timpului, la parterul acestei clădiri au funcționat cazarma de pompieri și unitatea Poliției comunale. După cum ne indică sursele arhivistice locale, la începutul secolului al XX-lea interesul băcăuanilor pentru reprezentațiile teatrale era deosebit de ridicat. Aglomerația de la fiecare spectacol a determinat Primăria orașului să emită ordonanța nr. 1.754 (29 martie 1900), prin care se urmărea „a se pune capăt neregularităților din sala teatrului comunal”. Stringente erau următoarele imperative: „1. Nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ofițeri, pentru a nu fi siliți să stea în picioare toată seara sau să fie deranjați când se prezintă posesorul scaunului”. Ordinea și liniștea publică erau, pe atunci, mai presus de orice. În schimbul taxei de 60 lei - percepută pentru fiecare reprezentație -, sala teatrului comunal putea fi închiriată de orice trupă locală sau națională. În conformitate cu prevederile articolelor din legea de funcționare a teatrelor naționale, acestea erau obligate să susțină reprezentații și în orașele unde nu existau astfel de trupe. Evident, condițiile impuse
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai presus de orice. În schimbul taxei de 60 lei - percepută pentru fiecare reprezentație -, sala teatrului comunal putea fi închiriată de orice trupă locală sau națională. În conformitate cu prevederile articolelor din legea de funcționare a teatrelor naționale, acestea erau obligate să susțină reprezentații și în orașele unde nu existau astfel de trupe. Evident, condițiile impuse de directorii teatrelor naționale erau pe măsura prestigiului de care se bucurau instituțiile pe care le conduceau. Dintre solicitările adresate Primăriei, cele mai multe vizau asigurarea următoarele facilități (1915): „afișele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scutită de plata taxelor comunale; primăria să cumpere din fondurile sale un număr de bilete, așa cum se obișnuiește în alte țări străine, la fel cum am solicitat și anul trecut”. Tot aici, în perioada 14-17 mai 1904, a mai ținut reprezentații și teatrul „Royal Randvoll” - manageriat de Ștefan Scherer (de fapt, deținătorul unui banal aparat chino matografic). Un alt spațiu preferat de trupele de spectacole ce au trecut prin Bacău a fost salonul hotelului „Continental”, acolo unde, în februarie 1915, trupa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
deținătorul unui banal aparat chino matografic). Un alt spațiu preferat de trupele de spectacole ce au trecut prin Bacău a fost salonul hotelului „Continental”, acolo unde, în februarie 1915, trupa israelită de operetă „Lieblich” din București a susținut o serie reprezentații. Începând cu vara anului 1904, la inițiativa lui I. Bercovici, în grădina halei de bere „Eden” a fost amenajată o scenă pentru spectacolele trupelor de varietăți. Arhivele locale păstrează cererea acestuia privind obținerea autorizației de funcționare (16 iulie 1904), la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scutite de la plata oricărei taxe comunale. Spre exemplu, pentru a ajuta direcțiunea Școlii de Băieți Nr. 3 să organizeze „exerciții militare cu arme de lemn, cu cel puțin 100 elevi”, Primăria Bacău a oferit gratuit sala teatrului comunal pentru o reprezentație a domnului Leonescu (8 februarie 1904). Jumătate din suma totală a încasărilor urma să fie pusă la dispoziția școlii pentru achiziționarea de haine, ghete și arme de lemn, în special pentru elevii săraci. Sala teatrului comunal a intrat într-un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de vară, unde să se poată juca și teatru și cinematograf, în condiții superioare celor existente”. Terenul vizat (aproximativ o mie de metri pătrați) era situat în strada Bacău Piatra, locul fiind, de regulă, închiriat trupelor de circ ce susțineau reprezentații în oraș. Deși oferta antreprenorilor bucureșteni era mai mult decât tentantă, în final, a fost preferată Clotilda Averescu. Astfel, prin intermediul managementului Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete, sala a căpătat o destinație mai puțin aleasă, aici urmând să funcționeze un cinematograf
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Astfel, prin intermediul managementului Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete, sala a căpătat o destinație mai puțin aleasă, aici urmând să funcționeze un cinematograf. Totuși, pe baza unor stipulații contractuale, sala Ateneului a putut găzdui și numeroase spectacole de teatru. Din numeroasele reprezentații susținute aici de Teatrul Național din București ne-au reținut atenția cea de la sfârșitul lunii octombrie 1926 - atunci când „celebra artistă Maria Filotti a obținut unul din cele mai formidabile succese prin reprezentarea <<Romanței>>” -, și cea din februarie 1929 - spectacolul „Principesa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
București, „sub direcțiunea admirabilului artist Puiu Iancovescu” a jucat comedia în trei acte „X. Y. Z.” a lui Klabund. Din distribuție făceau parte actorii Toto I. Iancovescu, Jeanna Burileanu ș.a. Un alt mare artist bucureștean, George Vraca, a susținut prima reprezentație în Bacău la sfârșitul lunii octombrie 1930 în spectacolul „Îndrăgostita”, alături de Maria Ventura. Un eveniment teatral de proporții l-a constituit întâlnirea publicului băcăuan cu artiștii Lucia Sturza Bulandra și V. Maximilian în piesa „Etienne” (2 noiembrie 1930). Tot în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
împrumut bancar de 12 milioane lei. Încă din stadiul de proiect, clădirea a fost concepută cu scopul de a putea oferi băcăuanilor atât servicii hoteliere, cât și posibilitatea de a urmări, într-o sală special amenajată, spectacole de teatru sau reprezentații cinematografice. Sala de teatru, ce permitea accesul unui public de aproximativ 600 de spectatori, avea „o scenă cât se poate de încăpătoare și un hall fastuos”. Antreprenorul teatrului, domnul Nicolau, s-a străduit să pună la dispoziția spectatorilor „tot confortul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
populară>>, accesibilă nu numai prin conținut, ci și prin preț”. Beneficiind de o popularitate superioară celorlalte arte, în special în orașele muncitorești, arta cinematografică a avut un succes asigurat și datorită programelor eteroclite puse la dispoziția spectatorilor. De cele mai multe ori, reprezentațiile cuprindeau dou) sau, chiar, trei filme, completate cu „cele mai recente” jurnale ale caselor de producție (Fox, Paramountă sau, începând cu deceniul patru al secolului al XXlea, cu filme de animație (Mickey Mouse) . După cum ne relevă documentele de arhivă, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ne relevă existența unor cinematografe private, ce ar putea fi denumite - din dorința de a fi cât mai aproape de adevăr - „cinematografe de domiciliu”. Spre exemplu, în mai 1919, Primăria Bacău a autorizat-o pe Aneta V. Kogălniceanu „de a da reprezentație de cinematograf, seara și la matineuri, în grădina și sala de la imobilul său din strada Bacău-Piatra nr. 17” - cu o îndrăzneală aproape indecentă, acesta purta denumirea de „grădina-cinema <<Imperial>>”. Rod al unor investiții minimale, cu un impact public minor, acestea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la mare căutare erau și „reprezentațiile de teatru optic, de ilusiune și magie, de scamatorii și danțuri, de cinematograf”. Dar, atingerea acestor „destinații” - locuri dedicate exclusiv consumului, în primul rând, de bani și de timp - nu reprezenta altceva decât finalul unui întreg ceremonial de „expunere publică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
favorabilă, numeroasele sale programe artistice. Toți artiștii care doreau să susțină spectacole aici trebuiau, mai întâi, să înainteze primarului o cerere în acest sens. În general, aceste cereri primeau aprobările necesare, având în vedere taxele la care erau supuse orice reprezentație artistică. În funcție de durata acestor reprezentații, taxele puteau fi lunare sau zilnice. Spre exemplu, conform deciziei consiliului comunal din 31 martie 1903, în sezonul de vară, concertele vocale erau taxate cu o sumă fixă de 100 lei pe lună, spectacolele teatrale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Toți artiștii care doreau să susțină spectacole aici trebuiau, mai întâi, să înainteze primarului o cerere în acest sens. În general, aceste cereri primeau aprobările necesare, având în vedere taxele la care erau supuse orice reprezentație artistică. În funcție de durata acestor reprezentații, taxele puteau fi lunare sau zilnice. Spre exemplu, conform deciziei consiliului comunal din 31 martie 1903, în sezonul de vară, concertele vocale erau taxate cu o sumă fixă de 100 lei pe lună, spectacolele teatrale cu suma de 60 lei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de vară, concertele vocale erau taxate cu o sumă fixă de 100 lei pe lună, spectacolele teatrale cu suma de 60 lei fiecare (10 lei taxă comunală, 20 lei chiria sălii de teatru și 30 lei plata curentului electrică, iar reprezentațiile de o zi cu suma de 5 lei. Pentru categoria celor care susțineau spectacole cu scopul „de a strânge cu farfuria”, taxa era de 2,50 lei pentru fiecare reprezentație. Dintre artiștii care au delectat publicul băcăuan în Grădina Publică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sălii de teatru și 30 lei plata curentului electrică, iar reprezentațiile de o zi cu suma de 5 lei. Pentru categoria celor care susțineau spectacole cu scopul „de a strânge cu farfuria”, taxa era de 2,50 lei pentru fiecare reprezentație. Dintre artiștii care au delectat publicul băcăuan în Grădina Publică sau în berăriile orașului amintim aici pe Al. P. Marinescu, Ion S. Marinescu-Sion (iunie 1907) - în Grădina Publică -, și pe Mircea Ț. Pella (iunie 1906) - în berăria „Grivel”. În cazul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]