4,317 matches
-
mare sau mai mică pe tot parcursul vieții. Pe baza studiilor menționate mai sus reținem următoarele: 9 a) Particularități senzorialfizice Copilul auzitor -Dezvoltarea fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire corespunzătoare. -Dezvoltarea motrică normală -Dezvoltarea normală a aparatului respirator Copilul deficient auditiv -Dezvoltarea fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire corespunzătoare. -Dezvoltarea motrica (mersul) prezintă o ușoară întârziere datorită stimulului emoțional - afectiv. - Dezvoltarea normală a respirației biologice și minimă a respirației fonatoare (până la demutizare) STAREA FUNCȚIONALĂ A
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
studii experimentale cu copii în vârstă de 11 - 12 ani în care s-au folosit încărcături cuprinse între 60 - 90 % din maximum. Ele nu au provocat nici o modificare negativă a aparatului locomotor constatându-se chiar o ameliorare a parametrilor cardio - respiratori, însoțită de o ușoară creștere a staturii care de fapt reprezintă unul din principalii factori limitativi la copil și adolescent : plăcile epifizelor , zonele de creștere ale oaselor care nu sunt încă îndeajuns de rezistente la tracțiuni, apărând astfel riscul unor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
timp rezistențele pulmonare sunt relativ ridicate, chiar și formele clinice cu DSV mare pot să fie asimptomatice sau discret simptomatice. Imediat după scăderea rezistențelor pulmonare după naștere apar semne de ICC, retard în creșterea ponderală, infecții respiratorii frecvente, sindrom funcțional respirator (dispnee, tahipnee), oboseală la alimentație. În prezența insuficienței mitrale semnificative, simptomatologia este mai accentuată, mai rapid instalată și rezistentă la tratamentul medicamentos. Agravarea semnelor clinice este determinată și de prezența stenozei subvalvulare aortice. Regiunea precordială este hiperactivă, zg. II accentuat
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
presiunii sistolo-diastolice. Înregistrarea presiunii arteriale înregistrează trei tipuri de unde pe curba presională: a. oscilații de ordinul I, de origine cardiacă, determinate de expansiunea ritmică a pereților arteriali, produsă de activitatea mecanică a inimii; b. oscilații de ordinul II de tip respirator cu o frecvență de 12-16 cicluri/min în repaus și care sunt caracterizate prin tendința la creștere a undelor cardiace sistolo-diastolice în timpul inspirului urmată de revenire la nivelul inițial în expir; c. oscilații de ordinul III, vasomotorii descrise de Traube-Hering-Meyer
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
altor subcapitole. MONITORIZAREA ȘI TERAPIA INTENSIVĂ CARDIACĂ DUPĂ REVASCULARIZAREA MIOCARDICĂ Urmărirea parametrilor vitali și în special a celor cardiovasculari în terapia intensivă cardiacă este efectuată atât timp cât este necesar pentru consolidarea unei stabilități hemodinamice și evitarea complicațiilor post-operatorii. Menținerea echilibrelor hemodinamic, respirator, hidro-electrolitic, acido-bazic, fluido-coagulant, proteino-hematic și energetic este imperios necesară. În general, un pacient coronarian operat, într-o evoluție normală, petrece 1-3 zile în terapia intensivă cardiacă. În funcție de organizarea serviciului de chirurgie cardiacă în acestă fază pacientul operat petrece alte 3-5
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
4-6 săptămâni [144]. Sternotomia are un impact mai redus ca și inciziile care cruță musculatura (exemplu, cele axilare). Această diminuare a suprafeței de schimb gazoase, apreciată în contextul particular al fiecărui pacient, nu trebuie să-l facă ulterior un infirm respirator. Prima problemă preanestezică este aprecierea preoperatorie, actuală și prospectivă, a funcției respiratorii în timpul, dar mai ales după, intervenția chirurgicală. Reducerea suprafeței vasculare poate avea impact asupra rezistenței vasculare pulmonare prezentând, în forma extremă, pericolul hipertensiunii pulmonare și a insuficienței cardiace
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
operație doar pe seama unor probe funcționale respiratorii: gradul de subiectivitate datorat importanței colaborării perfecte a pacientului și cunoștințele noi acumulate despre BPOC. În consecință, această investigație este prima treaptă care apreciază cine poate fi operat din punct de vedere funcțional respirator sau cine trebuie investigat mai departe. Este linia de bază de la care pleacă investigația pulmonară la pacienții cu risc. Deși testele funcționale pulmonare nu sunt predictori buni ai complicațiilor pulmonare [116], iar utilizarea lor în scopul excluderii pacienților de la operație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de efort în laboratorul de explorări funcționale are o validitate mai mare. Se pot măsura înainte și după testarea ergometrică (covor rulant, bicicletă ergometrică) parametrii cardio-respiratori neinvazivi, cum ar fi frecvența cardiacă, tensiunea arterială, saturația oxigenului în sângele arterial și respiratori sau, invazivi, cum sunt gazele sanguine și consumul de oxigen (VO2) [70, 198]. Acesta din urmă pare a fi cel mai bine corelat parametru cu mortalitatea postrezecție pulmonară. S-a constatat că, la pacienții cu risc crescut caracterizat de FEV1
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
evaluare sunt cele descrise la investigația funcției respiratorii. Sunt identificați astăzi și alți factori cu implicații perianestezice legați mai ales de evoluția tardivă a BPOC. Pacienții cu FEV1 50%, aflați în stadiile II și III ale bolii, au afectați centri respiratori dar și o incapaciatea de a susține lucru mecanic respirator, devenind hipercapnici posto-perator [12]. Diferențierea pacienților cu afectarea centrului respirator și/sau incapabili de a susține efortul respirator este dificilă în preoperator, de aceea la această categorie de pacienți controlul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
astăzi și alți factori cu implicații perianestezice legați mai ales de evoluția tardivă a BPOC. Pacienții cu FEV1 50%, aflați în stadiile II și III ale bolii, au afectați centri respiratori dar și o incapaciatea de a susține lucru mecanic respirator, devenind hipercapnici posto-perator [12]. Diferențierea pacienților cu afectarea centrului respirator și/sau incapabili de a susține efortul respirator este dificilă în preoperator, de aceea la această categorie de pacienți controlul frecvent al gazelor sanguine este necesar pe toată perioada perioperatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de evoluția tardivă a BPOC. Pacienții cu FEV1 50%, aflați în stadiile II și III ale bolii, au afectați centri respiratori dar și o incapaciatea de a susține lucru mecanic respirator, devenind hipercapnici posto-perator [12]. Diferențierea pacienților cu afectarea centrului respirator și/sau incapabili de a susține efortul respirator este dificilă în preoperator, de aceea la această categorie de pacienți controlul frecvent al gazelor sanguine este necesar pe toată perioada perioperatorie. Un alt element ce poate genera complicații este hipoxemia nocturnă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
50%, aflați în stadiile II și III ale bolii, au afectați centri respiratori dar și o incapaciatea de a susține lucru mecanic respirator, devenind hipercapnici posto-perator [12]. Diferențierea pacienților cu afectarea centrului respirator și/sau incapabili de a susține efortul respirator este dificilă în preoperator, de aceea la această categorie de pacienți controlul frecvent al gazelor sanguine este necesar pe toată perioada perioperatorie. Un alt element ce poate genera complicații este hipoxemia nocturnă a bolnavilor cu BPOC, prezentă în perioadele de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de Apnee în Somn. Aceasta, alături de hipoventilația creată de durere și de analgeticele opioide, poate coborî nivelul SaO2 sub 50% pentru perioade de timp mai lungi decât este obișnuit pacientul, provocând complicații cardiace. Administrarea de oxigen dar și pattern-ul respirator trebuie atent supravegheate postoperator, mai ales în cursul nopții când apare suprapunerea cu efectul depresor respirator de tip farmacologic al medicației analgetice. Insuficiența renală acută crește mortalitatea pacienților cu rezecții pulmonare [90]. Descoperirea unei disfuncții renale în urma anamnezei și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
nivelul SaO2 sub 50% pentru perioade de timp mai lungi decât este obișnuit pacientul, provocând complicații cardiace. Administrarea de oxigen dar și pattern-ul respirator trebuie atent supravegheate postoperator, mai ales în cursul nopții când apare suprapunerea cu efectul depresor respirator de tip farmacologic al medicației analgetice. Insuficiența renală acută crește mortalitatea pacienților cu rezecții pulmonare [90]. Descoperirea unei disfuncții renale în urma anamnezei și a examenelor clinice și paraclinice impune nu numai tratament adecvat, dar și un mod de abordare specific
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
căilor respiratorii, fibrozele pulmonare etc. Testele spirometrice dau relații asupra disfuncției respiratorii și gradului de reversibilitate farmacologică a sindromului obstructiv, iar curba de flux-volum diferențiază dacă obstrucția este intratoracică sau extratoracică și dacă este fixă sau variabilă în cursul ciclului respirator (fig. 2.9 a, b, c). Aceste informații influențează tehnica de inducție și cea de ventilație intraanestezică [30]. Studiile de imagistică dau relații prețioase asupra gradului și întinderii stenozei, dacă se poate folosi intubația oro-traheală, ce tip de sonda IOT
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pentru câteva minute plămânul drept, chirurgul mutând sonda de HFJV, fie am împins sonda flexometalică lungă în bronșia stângă, sutura anastomozei desfășurându-se în jurul acesteia. Intervențiile de acest tip sunt laborioase, necesitând o evaluare preoperatorie atentă atât sub aspect funcțional respirator cât și cardio-vascular. Intenția de radicalitate se combină cu rezecția și reconstrucția traheo-bronșică. În anumite cazuri de BPOC, cu emfizem pulmonar marcat, care nu mai pot beneficia de tratament medical, tehnicile chirurgicale de reducere ale volumului pulmonar pot aduce beneficii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
să posede alături de abilitățile tehnice și cunoștințe referitoare la fiziopatologia BPOC, la interpretarea investigațiilor funcționale respiratorii și la modificările pulmonare postoperatorii. În ceea ce privește investigația preoperatorie, există criterii funcționale și morfologice de selecție ale pacienților (tabelul 2.26) [59]. În ceea ce privește criteriile funcționale respiratorii valori ale FEV1 și ale TLCO sub 20% reprezintă contraindicații operatorii (tabelul 2.27). Nu la fel de clar este la ce valoare a hipercapniei pacientul nu ar fi admis pentru LVRS, dacă respectă celelalte criterii de includere [201]. Criteriul morfologic cel
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
164]. Trebuie subliniat că 15% din candidații la LVRS sunt coronarieni asimptomatici [194], ceea ce i-a făcut pe unii clinicieni să recomande cateterismul cardiac preoperator. În condițiile în care pacienții sunt corect selecționați se constată o îmbunătățire remarcabilă a parametrilor respiratori. În tabelul 2.27 sunt subliniate îmbunătățirea parametrilor funcționali respiratori la 3-6 luni după LVRS [199]. Din punctul de vedere al anesteziei, principala preocupare este recuperarea postoperatorie a funcției respiratorii, în condițiile unui FEV1 prognozat sub 800 ml, limită la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
coronarieni asimptomatici [194], ceea ce i-a făcut pe unii clinicieni să recomande cateterismul cardiac preoperator. În condițiile în care pacienții sunt corect selecționați se constată o îmbunătățire remarcabilă a parametrilor respiratori. În tabelul 2.27 sunt subliniate îmbunătățirea parametrilor funcționali respiratori la 3-6 luni după LVRS [199]. Din punctul de vedere al anesteziei, principala preocupare este recuperarea postoperatorie a funcției respiratorii, în condițiile unui FEV1 prognozat sub 800 ml, limită la care în mod convențional, așa cum am descris în capitolul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
categorie de pacienți, suportând relativ bine valori mai mari ale PaCO2. Pentru a se îndeplini condițiile optime de extubare la sfârșitul intervenției, pe toată durata intervenției este recomandată păstrarea temperaturii normale a corpului. Frisoanele cresc consumul energetic la nivelul mușchilor respiratori și produc o hiperventilație căreia pacientul cu BPCO sever nu-i poate face față și care poate impune reintubația [192]. Anestezia în chirurgia mediastinului și a esofagului Chiar dacă în intervențiile pe mediastin tehnicile anestezice sunt cele obișnuite din anestezia în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
recuperarea din anestezie și de reabilitarea respiratorie postoperatorie. Pregătirea preoperatorie presupune luarea unor decizii în timp scurt, pacientul fiind informat de obicei cu numai câteva ore înainte de intervenție. Medicația pneumologică (bronhodilatatoare, corticoterapie etc.) trebuie continuată, în timp ce sedativele, cu efect deprimant respirator trebuie evitate în premedicație (mai ales opioidele). Monitorizarea este complexă și cuprinde, alături de mijloacele obișnuite non-invazive (ECG, TA, pulsoximetrie și capnografie, temperatură), catete-rismele vasculare, arterial, venos central și pulmonar. Tehnicile moderne care permit monitorizarea continuă pe cateterul arterial a gazelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
alternant reflectă disfuncție ventriculară stângă severă; g. alte semne obiective localizate divers la nivelul aparatului cardiovascular: diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale, sufluri vasculare sau valvulare preexistente etc. Semnele obiective întâlnite la nivelul celorlalte aparate și sisteme sunt [10]: 1. aparat respirator: semne de bronșită de stază sau edem pulmonar acut caracteristice claselor II-III Killip-Kimball sau ale unei afecțiuni pulmonare preexistente; 2. aparat digestiv: de regulă normal, rar meteorism abdominal, durere epigastrică, ficat de stază (IMA de VD sau insuficiență cardiacă globală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
paroxistică nocturnă: - episoadele apar de obicei noaptea: pacientul se trezește, deseori brusc, cu un sentiment marcat de anxietate și sufocare; - bronhospasmul, dat de congestia mucoasei bronșice și de edemul pulmonar interstițial care comprimă bronșiile mici, crește dificultatea ventilatorie și travaliul respirator; - wheezing-ul se asociază frecvent, fiind răspunzător de denumirea alternativă a acestei stări - astm cardiac; - spre deosebire de ortopnee, care se poate ameliora rapid, după poziția în șezut la marginea patului cu picioarele atârnate, episoadele de dispnee paroxistică nocturnă pot necesita 30 de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suficient mușchilor implicați în efort, adică un răspuns inadecvat al debitului cardiac la efort determinat de reducerea volumului bătaie și a frecvenței cardiace. Factori adiționali: răspuns vascular periferic atenuat, metabolism muscular scheletic inadecvat, fenomenul de decondiționare a mușchilor scheletici și respiratori, anxietatea pacientului. C. ALTE SIMPTOME Fatigabilitatea și astenia: se datorează mai multor factori ca slaba perfuzie a mușchilor scheletici, depleția de sodiu, hipovolemia ca o consecință a tratamentului diuretic și a restricției sodate excesive, beta blocantele de asemenea cauzează astenie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
reducerea pierderilor de căldură; - cașexia cardiacă: în ICC severă, prelungită, în special de VD - congestie hepatică și gastro-intestinală - anorexie, cașexie, (+/- intoxicație digitalică), pe de altă parte metabolismul total e crescut prin creșterea consumului miocardic de O2 (stenoză Ao, HTA), travaliu respirator excesiv, subfebrilitate; - respirația Cheyne-Stokes: numită și respirație periodică/ciclică; reflectă deprimarea sensibilității centrului respirator la CO2 și insuficiența ventriculară stângă. Există o fază de apnee, în timpul căreia PO2 arterial scade, iar PCO2 arterial crește. Aceste modificări ale gazelor în sângele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]