2,455 matches
-
în comunități rivale și clanuri. Societatea avară se caracteriza prin persistența relațiilor gentilice, dar și prin diferențiere socială, aristocrația militară întrunea o serie de privilegii. Unitatea administrativ-teritorială și economică de bază era aul-ul, alcătuit dintr-o rețea de clanuri, reunite apoi în triburi. Deasupra tuturor acestora se afla administrația centrală și aristocrația militară, cu un sistem complicat de ranguri și funcții. În vârful piramidei statului avar se afla kaganul, cunoaștem doar numele lui Baian. Kaganatul avar (567-796) era o adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și număr de locuitori, pentru secolele VIII-X, asistăm la o și mai mare concentrare a așezărilor, concentrări ce se identifică cu formațiunile politice (cnezate, voievodate, țări). În secolele precedente, grupările demografice îmbrăcau forme inferioare de organizare social-politică, obști sătești teritoriale reunite politic în uniuni de obști, mai mari sau mai mici. Existența unor structuri social-economice specifice genera forme de organizare politică aparte. Concret, apariția, în aceste secole, a proprietății private, a diferențierii sociale, a unor pături suprapuse deținătoare de bunuri făceau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Poarta otomană; „în consecință - continua cancelarul - ambele puteri, cărora singure, în virtutea tratatelor existente, le aparține dreptul de a regla condiția celor două provincii, s-au înțeles să restabilească ordinea pe care ele o instituiseră și, în acest scop, trupele lor reunite au intrat acolo pentru acționa în comun”; Rusia a declarat că nu se va amesteca în treburile statelor independente, or alta este situația Principatelor, „care nu sînt deloc state recunoscute, ci pur și simplu provincii, formând parte integrantă a unui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Marea Neagră prin alterarea propriului potențial. Căderea Sevastopolului (8 septembrie 1855) și înfrângerea învederată a Rusiei au constrâns conducătorii ei, în frunte cu noul țar Alexandru al II-lea, să accepte cele cinci (foste 4) condiții preliminare ale păcii. Consiliul imperial, reunit ad-hoc, s-a pronunțat în marea sa majoritate pentru încheierea războiului, analiza situației Imperiului relevând primejdiile dezastruoase pentru Rusia în cazul continuării operațiilor militare. Starea internă dădea semnele unei grave deteriorări economice și social-politice, și nu mai puțin sumbră se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
manifest? sub forma simpatiei. Omul constat? c? are o identitate comun?, similar? cu a celorlal?i ?i cap?ț? �mpreun? con?tiin?a de grup. Iubirea de sine, respectul de sine, con?tiin?a de sine ?i simpatia s�nt reunite �n religiozitate � venererarea necunoscutului, frica respectuoas? care subordoneaz? con?tient eul, puterii naturii ?i societ??îi. Motivarea voin?ei neevoluate (c�nd omul nu-?i reprezint? scopul ?i folose?te mijloacele pe care le are la �ndem�n?) se deosebe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fondă Asocia?ia german? de sociologie, asocia?ie pe care ultimul dintre ace?ți autori o va prezida numero?i ani. Din mers, Weber lanseaz? ?i o colec?ie de lucr?ri de sociologie. Pe scurt, toate condi?iile par reunite pentru că sociologii s? se afirme autonom. Plec�nd de la pretextul divergen?elor reale dintre sociologi �n problemă spinoas? a neutralit??îi axiologice a ?tiin?ei � s�ntem �n ajunul r?zboiului din 1914 � Weber p?r?se?te comitetul director
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a fost acuzat? sociologia a r?spuns �n oarecare m?sur? acestui remarcabil av�nt al unei echipe pe care adversarii ei francezi au identificat-o cu sociologia �ns??i. O institu?ionalizare dispersat? �n zorii secolului XX, p?reau reunite toate condi?iile că sociologia s? ia av�nt. 1. Disciplină se dovede?te capabil? s? produc? opere care �i fac deja autoritatea. Numai �n anul 1895, de exemplu, ?i limit�ndu-ne doar la Fran?a, Tarde a publicat Logică
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asemenea peisaj, eforturile teoretice ale lui Parsons ?i Merton apar cu at�ț mai remarcabile cu c�ț ei au contribuit, ca ?i empirismul hoț?r�ț ce s-a dezvoltat pe o alt? cale, la stabilirea prestigiului sociologiei americane. Reunite, �n general, sub eticheta de �func?ionalism�, aceste paradigme s�nt, cu toat? concep?ia lor comun? privind caracterul sistematic (am spune mai cur�nd �sistemic�) al realit??îi sociale, foarte distincte. � Structuro-func?ionalismul. Parsons, ale c?rui prime lucr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sprijini partidul este lansată în decembrie 1955, gratificînd o categorie socială pe care puterea o menajează. Clasa muncitoare trebuie să fie elementul dominant al partidului nostru, reamintește Gheorghiu-Dej. Raportul la Congresul al XX-lea este discutat la București în Plenara reunită a Comitetului Central, din 23-25 martie 1956. Lucrările se vor deschide cu o chemare privitoare la curățarea grupului Pauker, care nu este nominalizat, dar este caracterizat ca neleninist în metode și cu un calificativ de satisfăcător în privința hotărîrilor Congresului partidului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avea o influență nefastă asupra familiei sale, în primul rând datorită contextului politic, în timp ce Mària refuză, cu o îndârjire tot mai evidentă, să-și urmeze bărbatul. Nefericirea cuplului e constant alimentată și de tensiunile colaterale din interiorul celor două familii reunite - treptat, relațiile Màriei cu rudele, atât cu cele de sânge, cât și cu cele prin alianță ("mîzgăliții") devin amare, măcinate de intrigi, nemulțumiri și reproșuri. Martei Petreu îi reușește deplin conturarea, în linii grave, a figurii Màriei, perfect reliefată, în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
integral al capitalului social săvârșește infracțiune care se sancționează cu amendă penală sau cu închisoare, potrivit art. 275 alin. 1 din L.S.C. 1.2. Capitalul social Aporturile asociaților nu trebuie privite numai în individualitatea lor ci și în ansamblul lor. Reunite (cu excepția aportului în muncă) formează capitalul social al societății și constituie un element al patrimoniului societății în sensul că în patrimoniul societății trebuie să existe bunuri a căror valoare să fie cel puțin la limita capitalului social. La momentul constituirii
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
aceasta ridică o dificultate majoră. După psihologii mulțimilor, ele ar fi incapabile de creativitate intelectuală, de inițiativă istorică, și niciodată nu se așează în fruntea revoluțiilor în arte, științe sau politică. Și cum ar putea să o facă de vreme ce, o dată reunite, inteligența indivizilor care le alcătuiesc scade iar simțul realității se estompează?! Totuși, dacă privim instituțiile, armatele, întreprinderile și așa mai departe, observăm că ele progresează. Au fost inventate arte, științe, tehnici. Au fost concepute noi mijloace de producție, au fost
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fost concepute noi mijloace de producție, au fost descoperite mijloace de comunicare care au schimbat fața societăților. Iată-ne în fața unui paradox crucial al psihologiei mulțimilor. Pentru a-l tranșa, ea nu poate reveni, logic vorbind, asupra principiului ei: indivizii reuniți în mulțime sînt mai puțin inteligenți și mai puțin creativi decît considerați separat. În ocurență, lui Tarde nu îi rămînea decît o soluție de schimb, pe care de altfel a și adoptat-o rapid. Ea este următoarea: în orice mulțime
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ce dorește de fapt să spună Tarde. Pînă la un punct, minoritatea gata de acțiune și majoritatea turbulentă, partidul socialist și masa de muncitori, de pildă, considerați separat, nu sînt în măsură să pună în pericol ordinea socială. Dar o dată reuniți au șanse serioase să reușească. Să mergem mai departe. Dacă așa stau lucrurile, atunci conducătorul, oricît de prestigios ar fi el, oricît l-am considera obiectul atîtor speranțe, nu are cum să evite singur această amenițare. Nu îi este suficient
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lipsi niciodată de faptul de a fi conduși, așa cum nu se vor putea lisi de mîncare, băutură și somn. Aceste animale politice au nevoie de organizare, adică de ordine și de conducători"259. Faptul că un grup de oameni, o dată reuniți, se pun instinctiv sub autoritatea unuia dintre ei este o adevărată lege a naturii"260. "De îndată ce individul nu mai este izolat, în orice sferă socială, de la cea mai înaltă la cea mai de jos, cade sub legea unui conducător"261
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sferă socială, de la cea mai înaltă la cea mai de jos, cade sub legea unui conducător"261. De Gaulle, Sighele și Le Bon, fiecare în stilul lui propriu, declară în fond unul și același lucru: izolați, oamenii sînt liberi; o dată reuniți, caută, se abandonează și urmează un conducător. Enunțat cu forța unei axiome matematice, principiul își impune evidența 262, chiar dacă forma lui brutală ne rănește. Dar după cum deja se știe, psihologia mulțimilor nu își îndulcește pilulele, nici nu își justifică afirmațiile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Evitați să abordați prea devreme detaliile specifice. Discutați despre scopul studiului, despre cât de potrivită este metoda focus grup, despre categoriile de persoane ce vă pot furniza informațiile de care aveți nevoie (categoriile de public-țintă), despre câte focus grupuri trebuie reunite și despre resursele disponibile. Elaborarea unui plan scristc "Elaborarea unui plan scris" După ce am discutat despre scop, despre persoanele cărora vrem să le dăm ascultare și după ce am obținut sfaturi de la persoane asemenea celor pe care vrem să le ascultăm
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
profesionist. După 1989 lucrează ca redactor la Editura Humanitas, la revistele „Contrapunct” și „22”, înființează și conduce publicația „Cartea” a Editurii Nemira (1995-1996), este comentator de televiziune la „Epoca”, „22” și „Dilema”, în care publică regulat cronici pe această temă, reunite ulterior în volumul Ochiul de sticlă (1997). Debutează la „Cronica” în 1974, colaborând ulterior la „Amfiteatru”, „Dialog”, „Echinox”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A tradus scrieri de Jacques Derrida, Michel Foucault, Georges Bataille, Gilles Deleuze. Alături de Romulus Bucur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
noi, maniere de a privi în sistem fapte, situații, probleme reale din complexitatea practicii educației, moduri de reducere a dezorganizării practicii, mai ales sub aspectul metodologiei ei. Sesizăm că cele patru caracteristici ale macroparadigmelor, precizate (J.Vankula, 1993) sunt acum reunite, putând defini și interpretarea unor aspecte ale realității problemei în cauză, prin microparadigme, dar și natura, specificul procesului de construcție progresivă a cunoașterii ei sau esența a cum are loc posibilitatea practică a utilizării problemei în practica educației, în metodologie
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
4. Faza reuniunii în grupe mai mari Se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanți formate din grupele mai mici formate anterior și se discută despre situațiile la care s-a ajuns. 5. Faza raportării soluțiilor în colectiv Întreaga clasă reunită analizează și concluzionează asupra ideilor emise. 6. Faza decizională Se alege situația finală și se stabilesc concluziile. 1. S-a citit textul în versuri „Bunicul (despre cele patru rase), de Nichita Stănescu!”; 2. Elevi au lucrat individual 2 minute timp
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
care au ajuns și se solicită răspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica. 4. Elevii se grupează preferențial în grupe aproximativ egale și discută rezultatele la care au ajuns. Se răspunde la întrebările rămase nesoluționate. 5. Copiii reuniți analizează și concluzionează rezultatele obținute și învățătorul stabilește că: Existența unei singure rase are ca efecte: Lipsa petelor de culoare în lume; Lumea ar fi banală și plictisitoare; Comportamentul intolerant duce la: Lipsa păcii și a armoniei; Disconfortul nostru interior
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
-i deschidă ochii și să-l determine să ia o hotărâre. Este ceea ce explică recurgerea la un dispozitiv capabil să accelereze procesul prin confirmarea informațiilor deja obținute, dar și printr-o supralicitare al cărei scop explicit e declanșarea ostilităților. Familia reunită pregătește un veritabil „Pearl Harbor” al casei Orgon, unică posibilitate de a-l trezi pe Orgon la realitate și de a începe bătălia. Dispozitivul conceput presupune mai întâi o intensificare a regimului de supraveghere. Informațiilor sporadice și puse neîncetat sub
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
analizei problemei la care ne referim. Aceasta Întrucât, În cazul persoanei, se vorbește despre tipuri psihologice, tipuri sociale, tipuri culturale, tipuri profesionale, precum și despre tipuri morale. Faptul acesta demonstrează că persoana reprezintă un sistem extrem de complex În care se regăsesc reunite toate aceste aspecte. Fiecare categorie dintre tipurile menționate scoate În evidență anumite trăsături, la care ne referim atunci când se face clasificarea tipologică a persoanelor. Din aceste motive, toate tipurile de personalitate nu se exclud, ci se completează reciproc. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de Hermes, Lisabona, Hugin, 1996, p. 103-119; a 2-a ed., 1997, pp. 112-113 ; a 3-a ed., 2004, t. 2, pp. 197-209, 211-222, 233-239. * Corespondance de Benjamin et Geneviève Fondane avec Jacques et Raïssa Maritain, Paris, Paris-Méditerranée, 1997, texte reunite și adnotate de Michel Carassou și René Mougel, prefață de Michel Carassou, pp. 12, 35, 126, 207. * René Barbier, L'approche transversale. L'écoute sensible en sciences humaines, Paris, Anthropos, 1997, pp. 164, 241. * Elizabeth Teissier, Sous le signe de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1998. CERTEAU Michel de, L'Invention du quotidien. 1. Arts de faire, Gallimard, Paris, 1990 (ed. I, 1980). La Culture au pluriel, Seuil, Paris, 1993 (ed. I, 1974). CHARTIER Roger (coord.), Pratiques de lectures, Payot, Paris, 1993. CHAZEL François (texte reunite de), Pratiques culturelles et politiques de la culture, MSHA, Bordeaux, 1990. DONNAT Olivier, "La stratification sociale des pratiques culturelles et son évolution, 1973-1997", în Revue française de sociologie, vol. 40, nr. 1, ianuarie-martie 1999, pp. 111-119. DEGENNE Alain, FORSÉ Michel, Les
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]