3,827 matches
-
același punct, dar nu ești de fapt decât aparent în același punct, te afli puțin deasupra, pe o spirală, pentru că ai o experiență în plus, măcar una... Și dacă știi toate astea dinainte, cu atât mai mult trebuie să te revolți și să afli ce e cu tine și să nu accepți o soartă care îți e potrivnică. Poate că n-ai s-o poți schimba, dar ai datoria să încerci. Și asta înseamnă libertate și în sensul ăsta voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Cu furie. Pentru că, îi spunea, „n-am cunoscut până acum sentimentul acesta oribil de a fi umilit. Aflu că «ai scăpată sau «ai fost scăpatăă de mine. N-are importanță de unde am aflat. Nici nu sunt în stare să mă revolt ca lumea. Dar punându-mă în locul tău, cu gândurile pe care le știu ale tale Îori m-am înșelat?), m-aș revolta, chiar iubind pe altcineva și nemaisimțind nimic pentru cel dinainte. Accepți, însă, cu seninătate - deci ai aceeași opinie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ai fost scăpatăă de mine. N-are importanță de unde am aflat. Nici nu sunt în stare să mă revolt ca lumea. Dar punându-mă în locul tău, cu gândurile pe care le știu ale tale Îori m-am înșelat?), m-aș revolta, chiar iubind pe altcineva și nemaisimțind nimic pentru cel dinainte. Accepți, însă, cu seninătate - deci ai aceeași opinie, pentru că vorbele astea s-au spus în prezența ta. Sunt uluit pentru a doua oară. Te-ai transformat într-atât sau am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
gândurilor noastre lăuntrice. Sunt visător îmi place să-mi arăt urâțenia și să ascund frumusețea zilei numai în tine! Ți-ai ales un nume potrivit cu trezirea inconștientă a unor lacrimi, bizare reflecții curgând la nesfârșit. Căzut cerului prizonier, tăcut, revoltat tu rechemi în mine amintiri făcute dar nedezlegate, promisiuni uitate prin mahalale răvășite. Ți-ai ales un nume potrivit cu mâhnirea din suflet și ochi înlăcrimați: ești ea!
Singurei by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83907_a_85232]
-
pietății, dar ministru al Principelui? Dar nici Richelieu nu știa, atunci cînd cobora nobilimea pentru a nu periclita puterea supremă pe care o deținea, că el reprezenta atunci monarhia tronurilor moderne, cea care este de netolerat de către popoarele care se revoltă împotriva ei căci sînt puternice; și că este de netolerat și pentru Cler, care este strivit de ea pentru că este slab; nu există altă scăpare decît geamătul tainic care înalță rugăciuni să primească din Ceruri un nou Moise care să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pentru ca să slăbească ferocitatea națiunilor germanice. A observat în mod instinctiv și cu înțelepciune că oamenii care sînt consacrați nu își abandonează serviciul pentru care au făcut legămînt, precum laicii. Mai mult, dacă laicii care slujeau fețele bisericești s-ar fi revoltat, puteau fi sancționați prin excomunicare sau prin alte pedepse aspre"181. Astfel marile libertăți folosite de principi pentru Episcopi, pe de o parte, erau acte de pietate, iar pe de altă parte erau asemenea darurilor clienților către judecători. Mai mult
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pătrunsese încă în inima principilor, ci se găsea undeva la suprafață, Ea le-a vorbit, ca să spunem așa, nu în public, ci în particular; și în timp ce îi spunea poporului, pe de o parte: "Nu îți voi îngădui niciodată să te revolți împotriva suveranului tău, chiar dacă acesta este un tiran, ci, dacă tu ești poporul lui Cristos, tu trebuie să fii smerit, supus și să te sacrifici", pe de altă parte, le spunea monahilor: Știți că și voi tot oameni sînteți, iar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care vorbim. Un Episcop, care nu este ales de principe, va fi intermediar între principe și popor. Principele poate să conteze total pe el, căci în toate timpurile Biserica catolică a inculcat supușilor doctrina "că nu este drept să se revolte împotriva propriului principe din nici un motiv". Păstorul Bisericii atunci cu atît va fi mai învestit cu spiritul ecleziastic cu cît va fi alesul Bisericii înseși și cu cît va fi mai consecvent în inculcarea în popor a supunerii, a obedienței
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
adevărata cauză a ruinării sale". Stranie afirmație; și, totuși, ușor de dovedit. Este de ajuns să luăm în considerare ce s-a întîmplat cu baronii germani. Domnii saxoni și germani, supărați din cauza desfrînării sale și a extremei tiranii, s-au revoltat împotriva lui, plîngîndu-se de lentoarea și moderația cu care acționa Papa, au amenințat că vor alege ei înșiși un nou împărat, fără să mai aștepte judecata Papei. Acesta era cel care temporiza lucrurile, vrînd să le lase să se mai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
orice preț îndeplinită; omul se convinge că poate să se descurce fără Aceasta; astfel, lipsa de credință învinge și inteligența, deci face să fie de neînțeles strigătul sacrului universal de către popoarele creștine, strigătul LIBERTĂȚII. Motivul pentru care aceste popoare se revoltă este fals, dar ele se mint singure, pentru că deși își dau seama de adevărata cauză a rebeliunii, sînt incapabile să o exprime. Trebuie să învățăm că popoarele creștine, care sînt prin esența lor libere, pot să servească alți semeni de-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
separau de Biserica Romană. Acest Tip a fost apoi înmînat Papei, atunci cînd Episcopii i s-au supus lui Leon al II-lea. 121 În anul 677 Ravenna s-a reîntors la ascultarea față de Papa Donus. Acei Arhiepiscopi s-au revoltat din nou în 708, și a fost mîna Providenței că acel Exarhat a încetat la scurtă vreme, prin distrugerea pe care i-a provocat-o Regele Astolf al longobarzilor în anul 752, după ce a durat 180 de ani. Astfel, divina
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
eschivezi! Știu eu cum dispar coșurile! îmi șoptește Georgiana. Mi-a spus mie Leni, știi că ea umblă cu tipu’ ăla dintr-a XII-a... Ce-mi șoptește la ureche mă umple de groază. — Nu mai vreau s-aud! mă revolt eu. Ce oroare! — Atunci îți spun cum știu eu că trec coșurile, râde Geor giana poznașă. Cu zăpadă proaspătă! — Serios? fac eu, holbându-mă la ea prin ochelari. Nu o cred, dar asta-mi place la ea: că e mereu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în chilie. O zbanghie... Ei, da’ ce voiam să zic: să vezi și să nu crezi! Peste câțiva ani, am citit într-un roman al lui Breban, nu mai știu care, ceva asemănător și vreau să zic că m-am revoltat. Țin minte că l-am și întrebat pe Codrin dacă nu cumva l-a cunoscut pe Breban și i-a povestit despre noi, nu, la o bere... Clara tăcea. Tăcea, așteptând uluită, o urmare. Simțea cum încep să-i ardă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care a executat ordinele" nu a mai avut nici o susținere morală după ce am cunoscut îndeaproape ororile unui sistem pe care l-am slujit cu fidelitate. Asta și faptul că am fost prea laș să iau apărarea camarazilor care s-au revoltat împotriva răului, chiar dacă eram de acord cu ei. Tăcut, locotenentul Kohler se îndreaptă spre hol, condus de către Marius. Acum nu mai are nici o importanță. Zâmbește trist. Alături de mulți alții, am fost chemat în Germania. Pentru mici specificări privind activitatea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aproape că îl scoate din minți. Ah, dragul meu, surâde Smaranda sleit, niciodată nu ai fost un bun mincinos. Chiar și atunci când intențiile tale erau bune. De ce soarta trebuie să fie așa nedreaptă cu noi? De ce? Nu trebuie să te revolți, Marius. Viața îți oferă rar certitudini. Doar câteva favoruri, pentru care plătești întotdeauna. Și niciodată nu știi cum. Ridică cu greutate mâna și o pune pe obrazul lui. Face o pauză ca și cum și-ar trage sufletul. Vreau să te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de la Tirgoviste si reprezentantii ei. ...l La examenul de poezie interbelică în nici un caz nu citi și volumele de poezie. La ce bun, dacă ai trecut prin cursuri? l Dacă ți se dă un text de comentat la prima vedere, revoltă-te: nu s-a făcut la curs. l Dacă ai luat 4 la un examen, arată-te uimit: din moment ce până acum ai trecut la alte materii, nu-i oare normal ca asta să impună puțin respect?" Articolul se încheie cu
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
pe piele, și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău, unul c-un papuc ș-o opincă, altul c-o bucată de manta înfășurată împrejurul piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei. O spunem de mai nainte, nici o scuză, nici o justificare, nici o esplicație nu ne poate mulțămi față cu această mizerie vădită și strigătoare la cer. Canibali au fost acei ce i-au trimis iarna la război în asemenea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
statului, prin formarea de comitete de esploatare în tot lungul țării, statul român e cuprins de putrejunea unei adânci corupțiuni, ce roade în mod egal cercurile cele mai nalte guvernamentale până la cel din urmă postulant din sat. Chiar dacă sentimentul statului revoltă pe mulți din cei cu mintea și inima limpede, poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în mai bine și, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepăsător greul unei vieți fără bucurie și fără ticnă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bun simț, dar vai! Înamorați de laurii tribunii, pot sa fie siguri că țara nu le va fi recunoscătoare de stearpa lor muncă oratorică, care oprește în loc munca producătoare. Publicul, ce are mult bun simț, își râde, când nu se revoltează de arguțiele și de subtilitățile ce servesc de bază la mai toate discuțiunile ce mistuiesc ședințele Camerei; el se indignează când vede cum cei setoși de vorbă caută nod în papură spre a putea vorbi și cum își pierd timpul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ține discursuri ce nu se mai mântuie și de cel mai nenorocit efect; oratorii vorbesc numai de dorință de a străluci, fără inteligență și fără bun-simț, {EminescuOpX 181} înamorați de laurii tribunei fac munca stearpă; și publicul râde, ba se revoltează de arguțiile și subtilitățile ce servesc de bază la mai toate discuțiunile; în fine publicul se indignează, văzând pe setoșii de vorbă căutând nod în papură pentru a pierde timpul pe nimicuri; se pierde timpul cu capriții parlamentare, cu dezbateri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e legat orbește de ordinul superiorilor și de jurământul ascultării absolute, al credinței absolute către Domn. Ar fi într-adevăr ciudat a se vedea că tocmai ultima rațiune de care statul dispune pentru existența lui, apărarea lui fizică, să se revolte în contra-i în momentul suprem al pericolului, să lepede arma sau s-o îndrepte în contra statului chiar. Aceasta e ceva atât de elementar încît oricine o pricepe. Ei bine, ce s-a-ntîmplat la noi? Rugăm să se facă distingerile necesare. Două
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în formele poleite ale unei civilizații calpe, precipitarea noastră spre fundul răului o numim progres, fierberea unor elemente necurate si lupta lor cu elementele ce au mai rămas încă sănătoase în țară se numește politică. Acela ce cutează a se revolta față ca această stare de lucruri, acela care îndrăznește să arate că formele poleite învelesc un trup putred, că progresul nostru ne duce la pierzare, că elementele sănătoase trebuie să se conjure și să facă o luptă supremă pentru mântuirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lungă și succes pe această cale într-adevăr grea și spinoasă. [3 iulie 1879] ["TREBUIE SĂ AIBĂ CINEVA... Trebuie să aibă cineva sânge mai rece decât reptilele și un despreț în adevăr suveran pentru mișeliile omenești, spre a nu se revolta în contra celor ce se urzesc și se țes de atâta vreme împrejurul sâmburelui numit cestiunea evreilor; toată tăria sufletească a unui sfânt n-ar putea opri pe cineva să nu-și piarză azi până și cel din urmă grăunte de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor prin vrun dar deosebit, fie adorarea zeului Bacchus, fie jocul de cărți, fie luarea de mită, fie în fine scandale fără un nume ce s-ar putea rosti, ca cele comise de un prefect de Vaslui, de care se revoltase însuși un ministru roșu, care în această materie poate suporta mult, precum era d. Stătescu. Ce grozăvie cată să fie în toată țara, ce atmosferă de corupție și de venalitate, ce rețea de fără-de-legi și de silnicii când ne aducem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
orice cultură, orice civilizație. Nu este știința psicologiei atât de înaintată încît să vă garanteze victoria pehlivanilor. Oamenii sânt împărțiți prin predispozițiile lor morale în două: în optimiști și pesimiști. Optimiștii vor căuta să imiteze pe pehlivani, pesimiștii se vor revolta în contra tiraniei minciunii si pișicherlicului. Și acești din urmă, deja foarte numeroși în societatea noastră, sânt aceia de cari orice pehlivan cată să se teamă. Din norocire Centrul n-a ținut decât de joi până mai apoi, încît azi nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]