2,628 matches
-
mult, infinit mai mult decât se așteptase. Totul, totul îmi vorbește de ea: locurile pe unde am hoinărit, casele, grădinile, lucrurile, oamenii pe care i-am cunoscut împreună. În toate și în tot parcă și-a lăsat ființa ei. Și risipa aceasta nu mai avea margini.) Când tac, ființele și lucrurile din afară încep să grăiască amintirile din mine. În gânduri și în vis, în iubire și în ură, în bucurie și în suferință, în faptă și în vorbă, e pururea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
nu te mai ispitește. Aurul se banalizează și el Sunt sute, mii de mici magazine și toate vând obiecte de aur. 8,5 dolari gramul, aurul de 14 karate, 11 dolari gramul, cel de 18 karate. Treptat mă obosește această risipă de aur, mă obosesc indivizii care stau în fața magazinelor și încearcă să te atragă, să te transforme în cumpărător. Aud, deseori, vorbe românești. Orice român care vine la Istanbul dă, probabil, o raită pe aici. Mulți vânzători, auzindu-ne că
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și îngrămădite într-o dezordine îngrozitoare. Peste mâncare și în jurul lui Nobunaga roiau muște. Aici pute! mârâi el, furios. Apoi, intrând în camera unde se gătea, continuă, fără a i se adresa cuiva anume: — Ce-i asta? Numai mizerie! Numai risipă! Aveți de gând să gătiți pentru onoratul nostru oaspete în putoarea asta? Vreți să-i serviți pește stricat? Aruncați imediat toate porcăriile astea! Furia lui Nobunaga era complet neașteptată, iar bucătarii-șefi i se aruncară la picioare. Era o scenă jalnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în mare ceea ce este viața omului mic - un trai individual de-o durată în raport tot atât de scurtă ca ș-a fiecăruia din noi. Văzând însă de pe formațiunea sistemelor dintr-o negură indiferențiată o icoană a formărei pământului nostru și din risipa vreunei planete aceea a pieirei lui, suntem siguri că o nouă formațiune, aceeași în formă și compoziție, au avut, are și [va] avea loc întotdeuna. Pe acest nou pământ s-ar repeta aceleași procese ale vieței cari s-au urmat
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
institut (u) - el își închipuie că toate țintesc la scopul final - y = a [plus] p [plus] u, În realitate însă planul tău e x. y cu toți termenii nu este nimic alt decât o mască și se numără în minus, o risipă de puteri - aparentă - pentru a masca întrebuințarea veritabilă a acelei puteri; deci x = b [plus] c [plus] d [plus] e [plus] ( - a - p - u)f [plus]... = x ["DAR ÎL VEȚI NUMI ABSOLUT... "] 2275B Dar îl veți numi Absolut, dar [î
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
oraș două, trei pâini, din care fiecare copil primea câte o frântură pentru a se înfrupta din gustul pâinii de târg. Și după ce mi-am întemeiat propria familie, pâinea a continuat să fie un bun prețuit și respectat. De aceea risipa, disprețul față de pâine, întâlnite la fiecare pas, îmi provoacă un sentiment de mâhnire și de revoltă. Numai cine nu a muncit și nu știe câtă trudă și transpirație sunt încorporate în fiecare fărâmă de pâine poate să o arunce în
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
pentru piese de teatru noi, fascinante; muzică din toate ținuturile, cântată la instrumente nemaivăzute. Diferența dintre atitudinea vechii generații și cea a tinerilor era atât de mare, încât părea că între ei nu există nici o legătură de rudenie. — Din cauza acestei risipe, declară Seneca dezgustat, dezechilibrul dintre mărfurile importate și cele exportate este catastrofal: milies sestertium, enunță în latina sa precisă, ciceroniană, o sută de milioane de sesterți pe an. Îl priviră în tăcere, fiindcă era greu de dat un răspuns. Interveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
o „înclinare temperamentală” dătătoare de „mai multă sinceritate și vigoare” creativă. Afirmații aflate, încă o dată, în consens cu cea mai mare parte a criticilor interbelici... Deși unora le va părea „un sacrilegiu”, autorul încearcă să demonstreze „talentul” lui Vinea prin „risipa de imagini suculente și colorate” care, cu tot „manierismul”, sînt departe de „aiurările lexicale” anarhiste prin „semnificații și sugestii de detaliu”. Poetul ar oscila între două maniere: una - discret melancolică, de „atmosferă sufletească ce se degajează natural, pe nesimțite, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se duce. Și tu nu o s-o mai poți prinde, ca eu să nu știu că ai scos o mai mare cantitate de mălai decât am convenit, dintru început, amândoi, că, ne este necesar. Ca să evităm,în felul acesta, orice risipă. Și, pe unde-o să avem acces la mălai? Pe-acolo. Pe jos. Prin orificiul acelui robinet, pe care, eu, de fiecare dată, când voi lipsi de-acasă,îl voi asigura, menținând, cheița, de la lacătul de desupt,în portofelul meu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Alb, trecem la acea parte din viață, pe care ți-ai dorit-o cel mai mult, dintotdeauna. Partea cu copii. Am aproape treizeci de ani? Am. Sunt în putere? Sunt. Sănătoasă? Tun! Ei, de-acum, gata - cu hoinăreala! Gata cu risipa de viață! De-acuma, Capule Alb, o trântim pe copii! Copii! Măcar cinci, dacă nu zece, ani! Să-mi fie casa ticsită cu gâgâlici, cu mogâldețe, coconei și coconele, care să-mi facă să huiască, tot timpul, capul, de glasuri
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
respect și o dragoste fără măsură, așa cum stă bine la români. Totul se desfășura suspect de normal. De ce suspect? Vom vedea, nu tare târziu, de-aici încolo. Să nu vă surprindă; să nu vă întristeze - deși, nu veți putea rezista, risipei de tristețe și amărăciune, după ce veți afla prin ce i-a fost dat, să treacă, fericitei noastre nefericite, mamă a două flori mai frumoase decât cele întâlnite printre ierburile țării, la vremea înfloritului câmpurilor. Lucra. Lucra, Carmen a noastră, Fericirea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
sunt de vină pentru toate necazurile câte ți se întâmplă! Gândește-te la „ partea” ta si fii mai atent!... Oricât de zadarnic îți pare totul, nu-ți pierde curajul, un sfârșit va veni oricum! A nu se confunda generozitatea cu risipa, nici bunătatea cu prostia. La tinerețe dorești să îmbătrânești mai repede spre a-i învăța pe alții ce au de făcut. La bătrânețe ai dori să faci ceea ce n-ai împlinit la tinerețe. Prea târziu... Prețuiești valoarea omului de lângă tine
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
iarna va fi blândă? iarna va fi hâdă? numai flăcările din felinare mai joacă o horă. din ceașca cu ceai, aburii întorc amintirile acasă. balansoarul scârțâie, leagănă frunzele moarte. pe prag, doar pipa bunicului. păianjenii țes liniștiți marame; în curte: risipă de aur și crizanteme... cucul cântă ca-n fiecare an numai pentru Issa. modelări poetului Bernard Mazo sculptat în fildeș, poemul are forma unui elefant memoria convergența amintirilor, înțepenește într-un prelung țiuit. aici sunt eu, acolo ești tu, noi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
alb în grădină, Ingerul plutind peste pomi Dă roată și-n toate-i mister... Visează cu mine, visează... Eu doar te privesc Cum părul pe umeri, îți pică; Îngeru-i sus și încă veghează Binecuvântând florile care cresc, Pe tocul ferestrei, risipă... E liniște acum, e liniște... Albesc perdele de zori Peste codrul poleit cu rouă; Greierii au terminat nunta-n miriște, Mâna ta și a mea ca niște surori Dorm înlănțuite, amândouă... Drumul ciudat... Pe drumul ce duce Spre plumbul de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cu un fir de mătură, după un mic dejun îmbelșugat pe bază de șuncă, debrețini, brânză și praz, la care nu poftise pe nimeni, ascultă aici la mine, bă, să vă băgați mințile-n cap și să nu-mi faceți risipă de fonduri bugetare, că partidul nu e o vacă de muls cum vă-nchipuiți voi, ăstia micii de la raion, că dacă dați cu banii statului în baltă, vă bag pe toți la pușcărie, de nu vă vedeți, băăă!... Virgil vru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care ai depus-o... Teodorescu, îl corectă discret Stelian. Da, te felicităm, tovarășe pensionar Teodorescu, reluă activistul ușor agasat, pentru munca pe care o depui în slujba comerțului nostru de stat și cooperatist, salvând avutul poporului de furt și de risipă... Să ne trăiești, tovarășe Dumitrescu!... sfârși activistul, lovit din nou de amnezie, și săltându-se încă o dată peste masă îi scutură îndelung mâna lui Stelian, care îi atrase cu glas scăzut atenția că Teodorescu era, totuși, numele său. Ei, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vin seara s-adape cirezile toate, cu bivolii ceții, încearcă să scoale din chivote farmec de veri adunate, doi parmeni, cu albul veghindu-le clipa, se luptă cu spira ce-n jos îi adună și lumpenul tainic, de glod, e risipa lăsându-i în urmă, din crucea lor bună, ajunși de povară, ca plugul se taie în brazde, cu gândul tulpinilor încă, iar mugurii tainei pocnesc în odaie, pe lângă lumina ce-ncet îi mănâncă, părinții mei dragi s-au urcat pe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
rodii dorințele din fiecare fată coboară-n larma poftelor plurale ademenind răspunsuri și adună săruturi silnice și-atingeri goale pe somnul cald cu tihna lui cea brună eu nu te cred că netezești lumina sau că-mi dezmierzi suflarea ori risipa și încă sorb din asfințit rugina cu ochii-n care mi-am ascuns aripa privind complice beznele curate strunindu-ți glezna mă-nșelai cuminte și carnea verde-a clipelor furate lua gustul drept al dreptelor cuvinte Căutări prin vara arsă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
plămădesc în tine ca unică ființă. Chipul ți-e ars de nerostitele cuvinte, Sărutul meu setea-ți va domoli în noapte, Când trupurile noastre ți vor aduce-aminte Tulburătoare doruri din păgâne șoapte. Nu pot și nu vreau să te las risipei pradă, în ochii mei nu va muri nicicând chemarea înfiorând mute troiene de zăpadă, Iar visele-mi nu vor mai rătăci cărarea. Pe umeri frigul Uimit privesc cum ninge-ntruna ca-n poveste Și totul e nimic, nimic e tot
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și ce-i bine. în mine erau o nestinsă scânteie Și visuri nebune-n dorinți ancestrale. Spirale de dor în fantastică cheie Sub cerul senin îmi cântau madrigale. Neplânsele lacrimi rămase-n uitare Zefirul le zvântă ștergându-le clipa... Atâta risipă de viață! Iertare! Las astăzi iubirea să-mi crească aripa. Astenii de primăvară Iar mă dor albastre doruri Și mă simt căuș de vânt, Am dat mersul pentru zboruri Și cuvântul pentru cânt. Te-am pictat sub a mea pleoapă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Și împletește-n două firul Acordului de inimi calde Ce-n alb de crin își lasă girul. Din lăcrămioare, clopoței Șoptesc timid iubiri suave Pe-altar de primăvară sclave împodobind cu vis de-o clipă Trăiri ce-n taină fac risipă De flori firave. Zvon în geam apare mândră față Cu ochi de cer, cosiță blondă Să dea binețe-n dimineață Și cu privirea-i ca o sondă Absoarbe zarea-n întregime Cu fața-i vie, rubicondă. De sus în jos
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cu nesăbuință. În consecință, au trăit mult. Dar oamenii din ziua de azi sunt diferiți. Viața lor cotidiană este neregulată, ei mănâncă și beau nechibzuit, fără a ști ce să evite, și nu iau în considerare moderația. Ei se dedau risipei, mănâncă liber alimente cu arome puternice, ignoră Masa de Aur și sunt în permanență nemulțumiți de ceea ce au. În consecință, majoritatea oamenilor din ziua de azi sunt distruși înainte de vârsta de 50 de ani. Hu Szu-hui Acest pasaj este extras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
emoțiilor este la fel de important în tao pentru întreținerea vieții ca și controlul ejaculării sau al respirației, în special pe măsură ce îmbătrânim. Acest aspect este extrem de important, dar e adesea neglijat. Emoțiile reprezintă energie pură și „izbucnirile” emoționale nu sunt decât o risipă de vitalitate. Când sunt atent controlate și echilibrate, expresiile emoționale ale sentimentelor reprezintă un obicei sănătos, așa cum orice formă de echilibru al energiei este sănătoasă. Dar, dacă sentimentele sunt reprimate sub acțiunea stresului, atunci când li se permite să explodeze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să-și țină picioarele În el timp de zece minute În speranța vindecării guturaiului, va masca micile inconveniențe ale paltonului: Îngustimea umerilor și scurtimea mânecilor. Ambele sesizabile doar pentru ochi versați. Piața Carolina era luminată ca o sală de bal. Risipa de lumină făcea inutile parcă paltoanele și căciulile de blană cu miros de naftalină și de lavandă. Purtate În virtutea obișnuinței, urmau a fi scoase la semnalul unui herald ramolit care Își bea zâmbitor cafeaua la barul din colț. Până la revelion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
turte pufoase din grâul păstrat special pentru ofrande. Sacrificiile s-au făcut după indicațiile lui Iacob care, așa cum învățase de la tatăl său, arunca în foc pâinea întreagă și hălci mari de carne în loc de câteva bucățele. Femeile bombăneau nemulțumite de atâta risipă. A fost un an plin de schimbări pentru familia mea. Turmele s-au mărit, grâul a dat rod ca niciodată și o nuntă era în așteptare. La o lună de la venire, Iacob l-a întrebat pe Laban de prețul Rahelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]