4,307 matches
-
amoros și obiectul erotic este aproape În exclusivitate relația dintre slugă și stăpînă (cu varianta tiran). A deveni rob, a căpăta statutul de vasal sentimental este cea dintîi și cea mai nerăbdătoare dorință a Îndrăgostitului: „Stăpîna mea, Încetează A unui rob chinuire... Robește cu biruință A sîmțîrilor ființă... Stăpîna mea, priimește Darul care Îți jărtfește O slugă ce te slăvește... A dedica ființei iubite viața este o dovadă minimă de devotament. Pasiunea Începe astfel cu o probă de vasalitate. Conachi Își
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Răbdare Îți zic să faci și răbdînd să nu urăști Inima care ți-am dat numai tu s-o stăpînești. Ori În ce stare voi fi, să știi că m-or Îngropa Amanet cu viața mea numai la dragostea ta. Rob desăvîrșit al tău fiind dat prin giurămînt, A mă preface nu-i chip pînă ce-oi intra-n pămînt.” 8. Robia aduce numaidecît În minte ideea de tortură. Vasalul sentimental are multe Îndatoriri și puține drepturi. Conachi, modest pînă la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trece de la Conachi la Pann și, În genere, demonstrația de acolo o regăsim În poemul Un comit cînd să arată, ușor modificată. Pann pune o notă de libertate În jurămîntul lui de vasalitate: „Oare nu mi se cuvine A hotărî rob să-ți fiu? Ah, comit, comit!” Filontila este și pentru Pann un simbol al suferinței erotice. crîngul un loc de retragere și jeluire. „Preajalnicul” poet introduce judecata estetică: „Trist, filomilo, și frumos Tu cînți cu daruri multe ............................................. Intimă rupi de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar, filotimie față de bărbatul Înlăcrămat. Să fie și credincioasă, numai astfel Îndrăgostitul va trece la jertfă. Sacrificiul, vasalitatea nu sînt, așadar, necondiționate. Balcanicul Pann nu acceptă atît de ușor, ca Alecu Văcărescu sau Conachi, dulcele lanț. Vrea, firește, să fie rob statornic și chiar să poarte „acest dulce de rob nume” și pe lumea cealaltă, Însă, Încă o dată, numai dacă Safta sau Lucsandra arată și ele statornicie și credință. Oglinda, nurul, lanțul, locul, trupul În văpăi sînt, și la Pann, obiectele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numai astfel Îndrăgostitul va trece la jertfă. Sacrificiul, vasalitatea nu sînt, așadar, necondiționate. Balcanicul Pann nu acceptă atît de ușor, ca Alecu Văcărescu sau Conachi, dulcele lanț. Vrea, firește, să fie rob statornic și chiar să poarte „acest dulce de rob nume” și pe lumea cealaltă, Însă, Încă o dată, numai dacă Safta sau Lucsandra arată și ele statornicie și credință. Oglinda, nurul, lanțul, locul, trupul În văpăi sînt, și la Pann, obiectele, imaginile cele mai răspîndite. Ele sînt bunuri ale epocii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are Și ce cîștigi de la ea: Sfădiri, mîhniri, urîciune, Depărtări ș-amărăciune, În loc a te mîngîia!” Motivul Dalilei apare Întîi În aceste Adaosuri. Decorul este acela al orașului balcanic: caleașcă, țigani care gonesc muștile, bărbați Îmbrobodiți, slugi umile și un rob prost care nu poate fi decît Înamoratul ce se jelește și contestă o aspilă otrăvită În niște versuri sprintene: „Ani carii Îi trăiai Împreună cu mine, Nu crez și acum să-i ai Tot cu același bine. Nu zic că ședeai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acum să-i ai Tot cu același bine. Nu zic că ședeai pe bani Și umblai cu călească, Sau te slujeai de țigani, Muștele să-ți gonească: Nu. Căci eu singur am fost Cu dragoste la toate, Bărbat, slugă și rob prost Slujindu-ți cît să poate. Iar tu doamnă te numeai Ș-a casii stăpîna, Orce doreai și pofteai, Îți era și În mîna. Care dar alt neajuns, O, nemulțămitoare! Te-a rănit și te-a pătruns, Să te faci
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se pierde și smerenia. Pentru a Înțelege acest lucru, mamele pot da copiilor lor ca pildă de smerenie pe Maica Domnului, iar ca smerenie desăvârșită pe Însuși Mântuitorul Hristos, Care Dumnezeu fiind S-a smerit pe Sine luând chip de rob. „Sfântul Siluan Învață că smerenia e lumina În care putem vedea luminaDumnezeu, după cum se cântă «Întru lumina Ta vom vedea lumina». Sufletul celui smerit e ca marea: dacă arunci o piatră În mare ea tulbură pentru un minut fața apelor
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
și Singur împreună cu toți cei ce Mă cunosc în întunericul acestei vieți, afară din toată lumea, afară din cele văzute, afară din lumina simțită (sensibilă), afară din soare și din întuneric, din locul pedepselor și al osândei cutremurătoare în care cad robii mândri care și-au ridicat grumazul împotriva Mea, Stăpânul. Sunt nemișcat - căci unde nu sunt oare, ca printr-o strămutare să fiu nevoit să ocup locul acela? Sunt și pururea mișcător în chip necircumscris - căci unde Mă vei căuta mergând
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
boicotat Coca-Cola și s-au orientat spre imitații ca Mecca Cola sau Muslim Up ca "alternativă pentru toți cei care boicotează produsele sioniste și marile mărci americane."52 Efectele politice ale culturii populare nu sunt cu totul noi. Istoricul olandez Rob Kroes amintește faptul că afișele produse pentru companiile de transport pe mare și pentru societățile de emigrare în Europa secolului XIX au creat imaginea Vestului American ca simbol al libertății cu mult înaintea revoluției consumului din secolul XX. Tinerii europeni
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
U.K.: Daimon, 2003, capitolul 8. 52. Saritha Rai, "Tastes of India in U.S. Wrappers", New York Times, 29 aprilie 2003, p. W1. 53. John Tagliabue, "U.S. Brands Abroad Are Feeling Global Tension", New York Times, 15 martie 2003, p. B3. 54. Rob Kroes, "American Empire and Cultural Imperialism: A View from the Receiving End", Diplomatic History 29, vara, 1999, pp. 468-474. 55. Reinhold Wagnleitner, "The Empire of Fun, or Talkin' Soviet Union Blues: The Sound of Freedom and U.S. Cultural Hegemony in
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
măsură. Marele Inchizitor știe că mulțimile nu pot îndura povara libertății. Frica, în toate nuanțele ei, conferă suflu strigătului mulțimii care se predă în brațele puterii absolute: Ceea ce doreai tu cu ardoare era o dragoste liberă, iar nu extazul unui rob fascinat de puterea ce i-a vărăt pe veci frica în oase. Dar și de astă dată ai greșit socotindu-i pe oameni mai presus de ceea ce se arată a fi în realitate, cănd ei nu sunt decăt niște robi
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
rob fascinat de puterea ce i-a vărăt pe veci frica în oase. Dar și de astă dată ai greșit socotindu-i pe oameni mai presus de ceea ce se arată a fi în realitate, cănd ei nu sunt decăt niște robi, cu toate că, așa cum au fost plăsmuiți în sufletul lor mocnește răzvrătirea.” Deci, oamenii sunt slabi, lași, ușor de manipulat. Libertatea este o povară deoarece liberi, ar trebui să-si asume consecințe, pe cănd conduși, n-ar mai fi responsabili și nici
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
și limita de a administra Botezul numai în a opta zi de la naștere și doar pruncilor de parte bărbătească, ca în cazul circumciziunii, ci aceste constrângeri sunt depășite, căci acum „nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Gal. 3, 28). footnote>. Textul de la Col. 2, 11 începe cu spiritualizarea circumciziei ca mod de a descrie experiența creștină a mântuirii
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
se simtă valoros, chiar dacă nu există o nevoie deosebită de munca lui. Munca reprezintă o lege. Cine nu o primește, socotind-o plictiseală, o va îndura mai târziu ca pe o tortură. Dacă nu vrei să fii muncitor, vei fi rob, nu vrei să-i fii prieten, îi vei fi sclav. Calitatea umană se exprimă prin cele două căi, a moralei, care include exigență, responsabilitatea, autodepășirea și a acțiunii, exprimată prin muncă într-o profesie, și a muncii făcute cu devotament
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în stare să-i nimicească spiritul sub greutatea ei. Pentru a descrie caracterele oamenilor, autorul caută un pretext, adesa îndestul de ingenios. În romanul "Sufletele moarte" un cavaler de industrie își face următorul calcul: "Guvernul rus vrea să răscumpere pe robi, dar catagrafia locuitorilor se face numai din cinci în cinci ani, prin urmare toți robii câți mor până la facerea unei nouă catagrafii sunt trecuți în registre ca fiind în viață. Cumpărând sufletele moarte, voi putea să le vând guvernului cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
caută un pretext, adesa îndestul de ingenios. În romanul "Sufletele moarte" un cavaler de industrie își face următorul calcul: "Guvernul rus vrea să răscumpere pe robi, dar catagrafia locuitorilor se face numai din cinci în cinci ani, prin urmare toți robii câți mor până la facerea unei nouă catagrafii sunt trecuți în registre ca fiind în viață. Cumpărând sufletele moarte, voi putea să le vând guvernului cu prețuri scăzute, dar fiindcă pe mine nu mă vor costa mai nimica, am totuș perspectiva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au a face cu obiectul, această dare de samă, semnată de-un X, cuprinde următoarele puncte teoretice. Se zice că eu aș fi susținut: 1) că numai despotismul este fericirea și progresul popoarelor, 2) că țăranul trebuie să rămână țăran, robul rob, boierul boier etc. (prin urmare organizarea de caste ereditare), {EminescuOpIX 471} 3) că este rău sistemul nostru constituțional, care dă drept la alegeri, înlesnind scribilor a ajunge la afacerile statului, 4) că m-am ferit a vorbi despre influența
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a face cu obiectul, această dare de samă, semnată de-un X, cuprinde următoarele puncte teoretice. Se zice că eu aș fi susținut: 1) că numai despotismul este fericirea și progresul popoarelor, 2) că țăranul trebuie să rămână țăran, robul rob, boierul boier etc. (prin urmare organizarea de caste ereditare), {EminescuOpIX 471} 3) că este rău sistemul nostru constituțional, care dă drept la alegeri, înlesnind scribilor a ajunge la afacerile statului, 4) că m-am ferit a vorbi despre influența austriacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
217 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca urmare a lucrărilor agricole, cât și a acțiunii factorilor naturali (ploile și vântul, îndeosebi). În planul/hartă întocmit de C. F. Robescu în 1893, mai întâlnim pe traseul acestui hotar denumirile: Valea Arcașului și de două ori consecutiv Drumul Robilor. După ce traversa Bârladul, hotarul continua spre apus, dar dintr-un punct mai nordic, despărțind Umbrăreștii de satul și moșia Bârlădenii (actualul Podoleni), continuând spre vest până „să tâmpină cu hotarul Movilenilor”; mai departe, trece Siretul și „purcede cu măsura cătră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceste acte distructive s-au produs cu acordul autorităților locale, primar, secretar, ale căror nume sunt cunoscute localnicilor, și sub patronajul șefilor județului Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului proprietar de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului proprietar de țigani fiind de 348. Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de fapt a contribuabilului român, suma de 1.100 galbeni, câte 3 galbeni și ceva pe cap, iar în lei 13.541
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de fapt a contribuabilului român, suma de 1.100 galbeni, câte 3 galbeni și ceva pe cap, iar în lei 13.541,45 „cursul hacului” (hac = salariu, leafă). Documentul menționează preocupările robilor la rubrica Meseria ce are, ei fiind scripcari, cobzari, doboșari, ciobotari; pentru cei mai mulți apare mențiunea nu are, însemnând că erau folosiți ca lucrători în agricultură. În baza Legii Rurale din august 1864, partea de nord a moșiei Torcești de la est
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
esti cojocariu și ar fi bini să șadă mai aproape de stăpân, fiind trebuitoriu casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu și tot al dumitale rob ești și aice și acolo. Să-l lași să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]