12,281 matches
-
o culege,/ Simte și omul care e cules,/ Bătrân blazat sau tânăr visător,/ Bob copt sau palid, parcă,/ Pe toți ne caută,/ Pe toți ne-ncearcă./ Prin mărăcini,/ Ne-ascundem și prin spini” (p. 32) evocând neașteptat eroismul butaforic al romanticului: „Ce simte firul ierbii când coasa e vecină?/ Ea pleacă fruntea-n pace, răspunde căpitanul,/ Căci are să renască mai fragedă la anul !” E, poate, o rescriere voluntară, o tentativă de a ridica la putere niște versuri deja inerte. Sau poate
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
alte cuvinte, deficitul uman decide categoria. Carieriști, nomenclaturiști, impostori, pe de-o parte, vor fi personajele negative, clare ca intenție. De cealaltă, la fel de limpezi, personajele „pozitive”, precum Evghenie și ciudații (Zen, cântărețul orb, vânzătorul de țestoase, Zaharia etc.). Opoziția moralizatoare (romantică) este, desigur, fragilă și datată. Între cele două categorii, Florin Lăzărescu aruncă personaje fugitive, „fotografiate”, ca un refren, numai că într-o lume în care nu există surprize. Măcar din această confruntare a previzibilului așteptam efecte. Dar și tensiunea narativă
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
Simona Vasilache După titlurile cărților lui publicate în românește - Roman de dragoste (Alge, 1933), Fata morgană (Atelierele Ramuri, 1937), Inventatorul iubirii (Editura Negația Negației, 1945), Gherasim Luca ar putea trece drept un romantic. Însă unul pe care datul firii nu că nu-l emoționează, ci-l scoate de-a dreptul din sărite. „Cubomaniile” se nasc din refuzul peisajului realist, care nu se impregnează, romantic, de sentimente care să-l transforme, ci e tocat
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
Negației, 1945), Gherasim Luca ar putea trece drept un romantic. Însă unul pe care datul firii nu că nu-l emoționează, ci-l scoate de-a dreptul din sărite. „Cubomaniile” se nasc din refuzul peisajului realist, care nu se impregnează, romantic, de sentimente care să-l transforme, ci e tocat și amestecat ca o salată de fructe. Același plictis, de-o speță care desfide și romantismul, și modernismul, e resimțit față de aproape orice înfăptuire omenească mai veche sau mai recentă. Kamikaze
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
musicalul de altfel. Iar aceasta stă nu atât în gâtul „cântărețului”, respectiv al actorului, cât în felul în care sentimentul este scos în prim-plan în toate împrejurările. Iar romanul lui Victor Hugo beneficiază de potențialul efuziv pe care sensibilitatea romantică îl infuza unei întregi generații de scriitori. Remarca lui Ortega y Gasset privitoare la romantism relevă direcția pe care Tom Hopper o dă filmului său: „Romantismul a fost stilul popular prin excelență. Primul născut din democrație, el a fost răsfățat
Revoluție și postișe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3701_a_5026]
-
lui Jean Valjean despre o lume mai bună, însă această proiecție dobândește aerul unei parade, a unei festivități megalomanice similare marilor spectacole omagiale. Chiar dacă e de înțeles convertirea în melodramă a unor partituri care o au „în sânge”, gena sensibilității romantice cum am arătat mai sus, ceea ce e prea mult strică, mai ales atunci când la orizont se ivesc o serie de concluzii grave. Ceea ce mai diluează din siropul sentimental și din kitschul grandios sunt episoadele în care apar soții Thénardier, dna
Revoluție și postișe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3701_a_5026]
-
și în seria Regina Margot, Doamna de Monsereau și Cei patruzeci și cinci. Dacă explicația principală e pur economică, ea nu exclude și realizările estetice remarcabile. Dumas - ca să mă refer doar la el - a extins investigațiile istorice pigmentate cu atitudini romantice până la adâncimi incredibile. Senzația finală e aceea că autorul nu a lăsat neexplorat niciun colțișor din fascinanta poveste a Franței renascentiste și premoderne. În urmă cu câțiva ani, când am publicat Metafizica detectivului Marlowe, m-am aplecat asupra acestui aspect
Moda continuărilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3708_a_5033]
-
forței vitale, el devine prototipul rebelului absolut care sfidează morala și legile societății în numele unui individualism extrem. În prima sa replică, lansată către Donna Anna „Chi son Io tu non saprai ” el se drapează în mantia misterului atât de drag romanticilor, aruncând o provocare nu numai către femeia pe care tocmai încercase să o agreseze ci și artiștilor ce-l vor incarna pe scenă. În premiera văzută recent pe scena Operei Naționale București, cele două distribuții mi-au confirmat vechiul adagiu
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
Mai ales interesul pentru psihologia artiștilor, pentru „pătimirile și măreția maeștrilor” avea să rămână constant în creația lui Thomas Mann (nu fără o anumită legătură, s-a spus - lucru vădit apoi în jurnalul publicat postum - cu homoerotismul său reprimat). Muzicienii romantici și mai ales multivalentul Wagner i-au inspirat o „dragoste fără credință - căci mereu mi s-a părut pedant să nu poți iubi fără să crezi”. Această pasiune deopotrivă năvalnică și sceptică, dar și stimulatoare, însoțită de descoperirea gândirii lui
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
recăpătat strălucirea de altădată, fiind restaurate de urmașii foștilor proprietari ori de străinii care le-au cumpărat. Câteva au fost introduse în circuitul turistic și nu puțini sunt cei atrași de viața aristocraților de odinioară, scrie Agerpres. Printre cele mai romantice și atrăgătoare locuri de vacanță, care l-au impresionat și pe prințul Charles al Marii Britanii, se numără domeniul Kalnoki de la Micloșoara. Străvechiul conac construit în stil renascentist a fost renovat de urmașii acestei familii nobiliare care s-au întors în
Zona cu cele mai multe castele din România vrea pe lista UNESCO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37323_a_38648]
-
arhaic de basme ale căror structuri pot fi regăsite în multe ramuri ale fondului indoeuropean. Încă din secolul al X-lea arabii recunoșteau (Ibn al-Nadim, în Fihrist ) că perșii ar fi fost primii care au născocit basmul. Iar în Europa, romanticii germani și teoreticienii secolului trecut atribuie persanilor „patentul” fantasticului, indienilor - pe-al basmelor animaliere, iar arabilor - pe-al celor realiste. Surprinzătoarele basme din Pamir, pe care le putem citi acum în excelenta traducere a iranistului Viorel Bageacu, unul dintre profesorii
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
ce au semnat manifestul. La sfârșitul lui iulie vei primi o broșură de 100 de pagini - Politica aistorică. Iată că articolul tău consacrat lui Theodorescu-Sion m-a făcut să-ți scriu. Tu aveai un tablou de Sion, cu plopi, foarte romantic, care îmi plăcea mult. Mă întreb de îl mai ai. Spune-i fetei tale că am o infinită admirație pentru devotamentul ei. Te sărut, Șeicaru [Nichifor Crainic, Bulevardul Di-nicu Golescu, nr. 43, apartament 6, Bucarest, Rumania; Pamfil Șeicaru - Avenida Reina
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
în sine se dorea și era o construcție. Ca și în cîteva din cărțile ulterioare, Liviu Georgescu propunea acolo o cosmogonie, imagina geneze și apocalipse, într-un traiect pe care unii interpreți îl numeau auroral. În sensul că, pe urmele romanticilor, poezia aceasta construia în mari panorame reinstituirea luminii. Apocalipsele erau doar o etapă, necesară noii geneze. De altfel, Ziua de dinainte mizează, cred, dincolo de reușitele de traseu, tocmai pe acest sens global, pe care volumul îl propune. Și nu voi
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
spre frontierele biograficului. Tonul polemic al unora dintre poeziile lui Liviu Georgescu vine tocmai din această nevoie de a proiecta experiența dincolo de biografic, în simbolic și exemplar, și dincolo de metalingvistic. Și, mai mult, de a propune o salvare. Ca la romanticii de odinioară, cuvîntul instituie lumea, face istoria; înregistrînd atrocitatea, poetul gîndește tot timpul în viitor. Vede chiar atrocitatea drept o condiție a iluminării. Poezia nu este limbaj, ne spune Liviu Georgescu, poezia este salvare. La un moment dat, ca în
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
suprarealiste ale poeziei lui Liviu Georgescu, nici pe terifiantul expresionist. Lucrul a fost făcut imediat după apariția volumului de debut. Nici nu știu dacă plusul de conceptualizare ar duce acum la o mai bună pătrundere în miezul poeziei sale. Un romantic în fond, dar unul de stirpe heliadescă, construind mari panorame, Liviu Georgescu investește poezia cu o misiune care nu e lipsită de o miză aproape mistică. Imaginarul acestei poezii - terifiant o bună bucată de vreme, iluminator spre final - se îmblînzește
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
întregime două poeme, în registre cumva diferite, care sînt, ambele, destul de departe de marile poeme în care Liviu Georgescu doar radiografia cu răceală atrocitatea materiei sau își imagina reinstaurarea luminii. Primul - Bucurie, fericire, seninătate - angajează puternic afectul, pe urmele demonilor romantici, într-o revoltă dureroasă, cu cîteva versuri tulburătoare (iată: „Cerul e ars, cerul gurii e ars. dumnezeu arde pe dealuri”), cu un final în care culminează saltul de la diafanul intertextual și elegiac la sumbrul macabru: „Bucurie, fericire, seninătate, dispăreți de-
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
în măsura în care ghicești în spatele lor imboldul vocației de care pomeneam la început. E în Alex Ștefănescu un impuls idealist care, judecat în natura lui adîncă, se manifestă sub cinci forme: prima e chemarea surdă a orizonturilor vagi, simptom tipic al firilor romantice, a căror sete spirituală se sufocă în împrejurimile înguste ale universului școlar. „Au apărut în sufletul meu o dorință de depărtări misterioase, un erotism difuz, o sete de libertate care nu mai încăpeau în spațiul unei săli de clasă.” (p.
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
de 80 de metri pătrați, care se află în cimitirul luteran Georgen din Germania, va fi destinat locurilor de îngropăciune a aproximativ 80 de femei. Mulți oameni privesc cu ochi buni această inițiativă și spun că locul va fi unul "romantic și frumos". FOTO: Slate
Cimitir pentru lesbiene. Unde se află by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38022_a_39347]
-
bisericești, din 1805, și poema filosofică Reporta din vis, datând din 1820-1822. După }iganiada lui Ioan Budai Deleanu, poemul filosofic, demonstrează Mircea Popa, este cea de a doua creație epică din cadrul Școlii Ardelene, extrem de interesantă prin noile tendințe preromantice și romantice: Ideea esențială este aceea a deșertăciunii bogățiilor lumești și a necesității omului de a aspira spre perfecțiune, spre o viață morală, cumpătată, trăită în rigorile eticii și ale respectului față de semeni." Prin cercetări personale, Mircea Popa completează cu date noi
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
--- La Muzeul Luvru a fost vernisată la începutul lui aprilie o expoziție de artă germană. Goethe și Madame de Staël se numără printre teoreticienii romantismului din pictura romantică germană reprezentată în expoziție de Kaspar David Friedrich, Paul Klee, Philipp Otto Runge, Otto Dix și alții. Muzeul va găzdui în paralel, cu începere din 10 aprilie, cinci concerte aparținând unor mari compozitori germani, între care Beethoven, Schubert, și Hindemith
Kultur! () [Corola-journal/Journalistic/3751_a_5076]
-
expoziție de Kaspar David Friedrich, Paul Klee, Philipp Otto Runge, Otto Dix și alții. Muzeul va găzdui în paralel, cu începere din 10 aprilie, cinci concerte aparținând unor mari compozitori germani, între care Beethoven, Schubert, și Hindemith. Expoziția plasează arta romantică în contextul epocii, marcându-i trăsăturile caracteristice. Comentariile presei franceze de specialitate nu sunt neapărat favorabile: „Puțină Kultur” titrează ironic un hebdomadar.
Kultur! () [Corola-journal/Journalistic/3751_a_5076]
-
în lumea modernă și contemporană mai ales, fenomenul bilingvismului creator se dezvoltă în sensul tratat aici. Mobilitatea oamenilor, din considerente economice, politice sau culturale cunoaște o amploare nemaiîntâlnită de la epoca marilor migrații ale poporelor. Mobilitatea a marcat, după slăbirea naționalismului romantic, criza de identitate a omului dezrădăcinat, descris de Tzvetan Todorov în cartea cu acest titlu, care își asumă statutul de homo viator, călător stabilit temporar sau definitiv în altă țară decât cea de origine ori nevoit să aleagă, de cele mai multe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
revelă trăsături de caracter până atunci ignorate, și în primul rând energia politică impetuoasă a celui care s-a luptat aproape trei decenii pentru drepturile poporului său. Ca metodă, cercetarea ne dezvăluie un istoric care a depășit de mult faza romantică încă dominantă într-o bună parte a istoriografiei române din Regat, aplecat sistematic asupra documentelor și înzestrat cu logică și cu talent analitic. Bunea a lăsat în urmă faza retoricii iredentiste: el face să vorbească, asamblate într-o panoramă impecabil
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
Rorty și, în mare măsură, Nabokov. Pentru aceștia, dar și pentru mulți alții, nu există o linie reală sau imaginară de separație între a cunoaște și a avea opinii, și nici ceva precum „descoperirea Adevărului”. Pentru ei, revenirea la ideea romantică după care adevărul e mai degrabă creat decât descoperit și renunțarea la falsele distincții de care am amintit sunt cele mai bune lucruri pe care le putem face. Pentru ei, nu e importantă obținerea unor idei generale despre „Lume”, despre
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
Gherea voia tot timpul să-și convingă cititorul că spusele sale despre literatură au un caracter obiectiv, nu fantezist. "... spiritul omenesc, ajuns la maturitate în știință, nu mai poate să se mulțumească nici în artă cu idealismurile, simbolismurile și fantaziile romantice; alături cu enorma dezvoltare a științelor exacte, formula naturalistă în artă se impunea. Omenirea civilizată, care a biruit forțele oarbe ale naturii și a pus în serviciul omului aburi și electricitate, necesar trebuia să ajungă la o literatură care tinde
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]