4,832 matches
-
situația sârbilor. În cursul multor ani, o singură țară i-a ajutat, fără a le cere ceva nici nu prea avea ce și aceeași țară le-a rămas alături în momentele grele. Și atunci, cum să ne mai mirăm că sârbii le sunt atât de atașați rușilor? Să ne amintim că, până pe la 1830, respectiv până la Regulamentul Organic, chiar și o mare parte a românilor vedeau în Rusia singura putere capabilă să ne scape de turci. De ce să ne mirăm că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
președinte se va clătina. Eu nu spun ca Georgia n-ar avea dreptate, ci doar că atunci când conduci o țară deseori este mai important raportul de forțe decât principiile abstracte ale dreptății, justiției, adevărului etc. În mod firesc, însă, pe sârbi îi lasă reci această echilibristică a politicii și diplomației rusești, pentru că ei știu una și bună: Rusia ne-a ajutat întotdeauna și ne ajută și acum. Cum să nu o iubim? Iar noi avem oare argumente să-i contrazicem? 14
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
noastre majore. Și, așa cum am spus și în alte ocazii, interesul național este criteriul major în diplomația unei țări. Așa încât, în 1999 România a permis avioanelor NATO care bombardau Iugoslavia să tranziteze spațiul nostru aerian. Sentimental, românii erau de partea sârbilor, dar un guvern responsabil și curajos nu poate și nu trebuie să se lase determinat, în marile decizii, de sentimente. România era nevoită, la acel timp, să convingă pe americani, în primul rând că merită să fie primită în NATO
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
literatura epocii fie districte școlare, fie districte literare. În districtul timișorean a fost numit inspector Luca Kengelac, iar în cel caransebeșean a fost instalat inspectorul Moise Arsici. Deoarece astfel de posturi, precum și cele din ierarhia bisericii erau deținute exclusiv de sârbi, începând cu 1795-1796 mișcarea națională românească a reclamat ca acestea să fie ocupate de românii majoritari. Mișcarea pentru instalarea directorilor școlari români a fost condusă inițial de Paul Iorgovici, iar aceasta s-a prelungit până în primul deceniu al secolului XIX
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând presiuni pentru desființarea acestora. Românii și sârbii bănățeni și-au asumat acceptarea de sacrificii materiale menite să asigure respectarea prevederilor legislative. Construiesc clădiri noi pentru școlile confesionale, repară edificiile vechi, răspund la cerințele legii în privința salarizării învățătorului și a dotărilor materiale necesare procesului didactic. În anul 1907
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ortodocși și-au susținut tendințele imperialiste și pe ideea bisericii universale, al cărei centru urma să fie în spațiul slav. S-a creat astfel tipul cultural slav ortodox, care presupunea sincretismul și panslavismul (acesta dezvoltat îndeosebi de ruși și de sîrbi). Acest tip cultural a produs schimbarea radicală a evoluției istorice în spațiul Rusiei Kievene, dar nu a avut succes în cazul popoarelor slave catolice (polonezi, cehi, slovaci), care au rămas astfel în circuitul de valori specifice Occidentului. Este revelatoriu în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă latină) a fost invadat de popoare de origini diverse și, dacă germanicii au traversat peninsula și zona danubiană fără a înlătura cultura și limba latină, slavii au distrus sistematic civilizația latină, decimînd sau alungînd populația romanică, astfel încît slovenii, sîrbii și croații au întrerupt toate contactele dintre romanicii balcanici (și estici, în general) și restul lumii romane. În aceste condiții, romanicii au fost siliți să abandoneze văile și cîmpiile fertile, unde invadatorii pătrundeau ușor, și să se refugieze în munți
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Pe lîngă aceasta, în condițiile căderii Bizanțului, Moscovia și-a arogat treptat rolul de apărător al creștinătății de rit ortodox și a manifestat tot mai mult intenții panslaviste, care vizau unirea cu slavii de la sudul Dunării, cu bulgarii și cu sîrbii, în primul rînd. Aceste aspirații ale imperialismului rus erau însă stînje-nite de existența poporului român, care se interpunea geografic în continuitatea slavilor ortodocși și deținea controlul gurilor Dunării. Din păcate, românii nu au intuit intențiile ascunse ale politicii rusești, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
recupereze Banatul Severinului pierdut, se pare, în 1291. Momentul ales de regele ungur a fost în luna septembrie, când Basarab trimesese un corp de armată la sud de Dunăre, să-l ajute pe Mihail țarul bulgar în luptele lui cu sârbii. Oastea ungară atacă pe la Severin, ocupă Oltenia și se îndreaptă spre Argeș. Conform unei tactici tradiționale a domnilor români, când propunerile de pace foarte avantajoase ale lui Basarab au fost respinse de ungur, autohtonii au pustiit totul în calea oastei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
copii mai mari au continuat școala la Sânicolau Mare și în continuare au mers la Școala medie tehnică în Timișoara. Însă liniștea n-a durat mult. În iunie 1951, guvernanții au hotărât că acești refugiați, țărani gospodari la granița cu sârbii erau periculoși. Deci, s-a decretat strămutarea lor în Bărăgan, cu domiciliul forțat. Au fost aduse vagoane în gara din Grabăț și bieții oameni au fost încărcați în ele. Cei doi copii mai mari ai familiei Patraș, aflând despre aceasta
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
în chilii de câte doi. Faima lui Paisie de erudit și stareț ales îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni, munteni, albanezi, evrei creștinați). Noii veniți sunt nevoiți să își construiască chilii în afara mănăstirii pe care le lipesc cu lut cu mâinile goale și le agață de stânci, precum cuiburile de păsări. Proviziile de alimente și de lemne ajung
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
societăți de capital cu contribuții financiare la alte firme. 17 S.A. (Sturmabteilungen) Secțiuni de Asalt; trupe de șoc ale Partidului Nazist. 18 S.S. (Schutzstaffeln) Brigăzi de Protecție ale Partidului Nazist. 19 "Ustașii" lui Ante Pavelič ("insurgenți") naționaliști croați, opozanți ai sîrbilor, ce se raliază la fasciști și naziști înaintea celui de-al doilea război mondial. Numele lor vine de la "L'Oustacha" ("Ustașa"), care este o organizație susținută de Italia și Ungaria și care dispune de cîmp de antrenament la Bovigno și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
voce din rândurile opoziției răsună: — Ce facem cu oasele? Se spunea că Kogălniceanu ar fi răspuns în surdină: — Oasele să le bagi... În timpul acesta, războiul sârbo-bulgar urmează și preocupă mult opinia publică generală și foarte mult sferele politice din București. Sârbii trec granița și împing pe bulgari pe toată linia, victoria sârbilor pare sigură, regele Milan vrea să intre în Sofia spre a dicta pacea și a zădărnici astfel crearea unei Bulgarii mari prin încorporarea Rumeliei. Dar soarta armelor vrea altceva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
că Kogălniceanu ar fi răspuns în surdină: — Oasele să le bagi... În timpul acesta, războiul sârbo-bulgar urmează și preocupă mult opinia publică generală și foarte mult sferele politice din București. Sârbii trec granița și împing pe bulgari pe toată linia, victoria sârbilor pare sigură, regele Milan vrea să intre în Sofia spre a dicta pacea și a zădărnici astfel crearea unei Bulgarii mari prin încorporarea Rumeliei. Dar soarta armelor vrea altceva. Sârbii sunt bătuți la Slivnița de armatele bulgaro-ru meliote. Înfrângerea sârbilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
trec granița și împing pe bulgari pe toată linia, victoria sârbilor pare sigură, regele Milan vrea să intre în Sofia spre a dicta pacea și a zădărnici astfel crearea unei Bulgarii mari prin încorporarea Rumeliei. Dar soarta armelor vrea altceva. Sârbii sunt bătuți la Slivnița de armatele bulgaro-ru meliote. Înfrângerea sârbilor a fost datorită mai ales incapacității comanda mentului cât și comandantului armatei dunărene, care a stat în inacțiune în loc să alerge la Slivnița. Bulgarii, victorioși, înaintează acum pe toată linia. Bat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sârbilor pare sigură, regele Milan vrea să intre în Sofia spre a dicta pacea și a zădărnici astfel crearea unei Bulgarii mari prin încorporarea Rumeliei. Dar soarta armelor vrea altceva. Sârbii sunt bătuți la Slivnița de armatele bulgaro-ru meliote. Înfrângerea sârbilor a fost datorită mai ales incapacității comanda mentului cât și comandantului armatei dunărene, care a stat în inacțiune în loc să alerge la Slivnița. Bulgarii, victorioși, înaintează acum pe toată linia. Bat pe sârbi la Pirot, bat pe sârbi la Vidin și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bătuți la Slivnița de armatele bulgaro-ru meliote. Înfrângerea sârbilor a fost datorită mai ales incapacității comanda mentului cât și comandantului armatei dunărene, care a stat în inacțiune în loc să alerge la Slivnița. Bulgarii, victorioși, înaintează acum pe toată linia. Bat pe sârbi la Pirot, bat pe sârbi la Vidin și intră în Serbia. Însă, în urma amenințării Austriei că, dacă bulgarii vor mai înainta, trupele austriace vor intra în Serbia în ajutorul trupelor sârbe, prințul Alexandru de Battenberg ordonă încetarea înaintării și începerea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bulgaro-ru meliote. Înfrângerea sârbilor a fost datorită mai ales incapacității comanda mentului cât și comandantului armatei dunărene, care a stat în inacțiune în loc să alerge la Slivnița. Bulgarii, victorioși, înaintează acum pe toată linia. Bat pe sârbi la Pirot, bat pe sârbi la Vidin și intră în Serbia. Însă, în urma amenințării Austriei că, dacă bulgarii vor mai înainta, trupele austriace vor intra în Serbia în ajutorul trupelor sârbe, prințul Alexandru de Battenberg ordonă încetarea înaintării și începerea tratativelor de pace. Opozițiunea în contra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
adâncime; prin urmare, hemoragia care a cauzat moartea regretatului doctor Marcovici a trebuit să fie produsă de ulcerația pereților unei artere, probabil artera pancreatică - duodenală. Doctorul Marcovici era senator liberal. Pe la sfârșitul lui ianuarie, se întrunesc la București plenipotențiarii turci, sârbi și bulgari, spre a realiza pacea în urma războiului sârbo-bulgar. Delegații celor trei state erau: din partea Turciei, Madgib-pașa, din partea Serbiei, d. Mijatovici, din partea Bulgariei, d. Gheșof. Pentru ținerea ședințelor conferinței, guvernul a pus la dispoziția delegaților un apartament în localul Ministerului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
întemeiată pe respectarea libertăților reciproce. Nu există absolut nici un singur motiv pentru ca românii și bulgarii să nu trăiască, precum au trăit, într-o pace și bună înțelegere, nu există asemenea nici un motiv ca să se mai repete odată rezbelul fratricid între sârbi și bulgari. Sub domnia voastră la Bolgrad și în coloniele bulgare din sudul Basarabiei în curgerea de 30 ani a domnit libertate și a strălucit civilizațiune, iar acum, vai!, acolo domnește un stanovoi și cancelaria sa. Așadar să trăiască poporul român
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sunt aci două cestiuni, aceea a tributului însuși și aceea a interesului creditorilor Porții. În ceea ce privește tributul, Excelența-Sa vede că nu a fost răscumpărat prin mari sacrificiuri și prin însemnate victorii din partea principatelor; dacă ar fi în realitate românii și sârbii cei cu victoriile, tributul ar fi anulat, dar Rusia este care a făcut cheltuielile și a biruit pe Poartă și Excelența-Sa nu vede motivul pentru care pierderea tributului ar fi impusă Turciei. Primulple nipotențiar al Marei Britanie adaogă că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Am petrecut o după-amiază minunată pînă la plecarea trenului spre P. Neamț cu Dora cea minunată a lui Nichita (Stănescu n. red.), Petre Stoica, Gusti Frățilă, Adam Puslojic, Miodrag Bulatovic (îți amintești "Cocoșul roșu zboară spre cer"?!) și alți doi sîrbi. Dora a promis să vină prin munți. O aștept, evident, cu dragoste. Sava (Nicolae n. red.) mi-a adus cartea lui! M-am bucurat tare mult! Mai ales că e o carte bună, dincolo de sentimentalismele-i provincioase. Citesc, asta fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de pe cealaltă parte fugi spre mine alarmat, dar constată că în afară de o zdrelitură serioasă și o capsă a blugilor intrată-n piele, nu pățisem nimic. Tot pe două roți, am avut altă pățanie. Un vecin din spatele blocului, un sârb despre care se spunea că fusese spion infiltrat printre noi după război, avea o motocicletă cu care obișnuia să-i plimbe pe copii, arătându-se încântat de admirația tuturor, față de Java lui roșie. Cred că eram al treilea pe motocicletă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
și multă inspirație. Mulțumesc de urări, mai ales pentru cele privind sănătatea, că de inspirație ți-o mai poți face și singur. A.B.Pentru cei mai tineri, amintim că v-ați fost născut la 1 aprilie 1945 în satul Sârbi, com. Banca. Sunteți membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societății Scriitorilor "C. Negri" din Galați, membru al Academiei Internaționale "M. Eminescu" din India cu sediul la Calcutta, membru al Centrului Academic Internațional "M. Eminescu" din Chișinău, Republica Moldova, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și am trăit acolo pînă în toamnă". "Bănățenii au întemeiat, în cîmpul gol, sub cerul liber, douăzeci de așezări devenite, prin sacrificii, un adevărat grînar al țării. S-au întîlnit aici, sub povara necazului, bucovineni, bănățeni, macedoneni, nemți, aromâni, turci, sîrbi, cugulani, basarabeni. Au stat în deportare minim cinci ani, dar unele familii au ajuns la zece și cincisprezece ani. Cînd s-au întors acasă, urmau alte prigoane: copiii nu erau primiți în școli, tinerii în facultăți, bunurile, casele și pămînturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]