6,936 matches
-
mi-a spus bunica, că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada așezată peste sat a fost și de peste doi metri. Tata a fost nevoit sa sape tunel de la ușa casei, spre grajduri, să poată da de mâncare la animale și să le asigure aerisirea. A trebuit să iasă din casă prin pod și apoi pe cucuveaua casei. În acea iarnă, s-au întrerupt toate legăturile cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
umbra făpturii tale, nu știam că voi trece pe-aici hăituit de soartă, singur ca un câine vagabont, mergând neunde, aiurea! “Alaltăeri am dat pe la mine pe la țară, mă trezește șoferul din gândurile mele, și-am găsit pe-ăla bătrânu săpând la niște porumb, bă, tată, îi zic eu, mai stai la locul tău cu munca asta că te-ai spetit săpând și tot sărac ai rămas! Ai, mă, zău, mi-o întoarce el, cine dracu să mai sape că, voi
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
Alaltăeri am dat pe la mine pe la țară, mă trezește șoferul din gândurile mele, și-am găsit pe-ăla bătrânu săpând la niște porumb, bă, tată, îi zic eu, mai stai la locul tău cu munca asta că te-ai spetit săpând și tot sărac ai rămas! Ai, mă, zău, mi-o întoarce el, cine dracu să mai sape că, voi, tineretul, ați plecat toți la oraș și-aici la noi au rămas trei cu mapa, doi cu sapa, să moră Veta
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
ăla bătrânu săpând la niște porumb, bă, tată, îi zic eu, mai stai la locul tău cu munca asta că te-ai spetit săpând și tot sărac ai rămas! Ai, mă, zău, mi-o întoarce el, cine dracu să mai sape că, voi, tineretul, ați plecat toți la oraș și-aici la noi au rămas trei cu mapa, doi cu sapa, să moră Veta domnu’ șef, știi că are dreptate?” Și tot el mă întrebă așa ca din senin: “Domnu’ șef
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Recunosc divinul din tine. M-am îndrăgostit lulea într-o curbură de viață! M-am transformat în jar înflorit, în turbion răscolind nemărginirea, Am ieșit din peșteri săpate în lutul amintirii, mi-am așezat sufletul în poziția mudrei, cu radicală orientare a inimii către centrul universului. Recunosc divinul din tine! Auzi cum îmi cântă degetele înaripate?(19 aprilie 2016) Referință Bibliografică: Centrul universului / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN
CENTRUL UNIVERSULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381902_a_383231]
-
mizerie în locul în care se înmulțesc” -spusese aceasta făcând aluzie la geamurile ce trebuiau mai des spălate și apoi râsese împăciuitore: „ Nu știu dacă tu te-ai gândit până acum la asta, dar eu cred, că în fiecare om, viața sapă ca într-un lut, un gol, mai mult sau mai puțin adânc. Și firește, acesta, prin natura sa, va tinde să se umple. Cu ce anume, asta cred că depinde de atenția sau de strădania fiecăruia. Eu nu mă pricep
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
oprit. Cu gândul încleștat mă zbat în labirint, Încerc să-ți spun :Mi-e bine, dar singură mă mint . În ritm de viață visez o noapte ce-o ating, În dor nebun tresar, suspin ș-apoi mă sting, Imaginea ta săpată-n mine , ...o ating. Din zâmbetul meu, raze de Lună se preling. În ritm de zbucium ziua mă frânge cu blestemul ei, În noaptea rece vântul din mine suspină anii grei, În suflet un vis fugar ninge cu flori de
IN RITM..... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381925_a_383254]
-
Articolele Autorului ILUSTRAȚIE: TERRIGAL, NSW, Australia CROSS SECTION Walk on wood ray, on a violin playing the rhythm of the knots, growing visual effects în the heart of the will. Walk through the pith surrounded by dead hemispheres of meaning, sap reign în rings to travel towards the bark. Up. Up, around and down. THE MARBLE This is a thought incarcerated în a spell. It is a long winter designated for the apathy of substance. Come and get it. Come and
THE OUTSTANDING BALANCE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381913_a_383242]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > APOCALIPTIC II Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un ecou străpunge pleoapa, Tunet muge din adâncuri, Sângele își sapă groapa, Fulgere aprind amurguri... Ard altarele sub cruce, Ies icoane din morminte, Peste zări o umbră-și duce Sumbru strai de oseminte! Suflete arzând se ‘nalță Și se mistuie-n genune, Lumea-ntreagă-i o balanță Între rele și-ntre
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Țineam în brațe toamne nesfârșite, ca pe-un hotar uscat de vânt la soare, sub coastele-i din fildeș măiestrite, amiaza-și mai făcea prin ochi izvoare. Cu ploaia-mi rătăcită pe sub plete, săpam nisipu-n agonii de smirnă, bucăți din suflet pârjoleau de sete, rupând din lut nectar soios la cină. Scurgându-și vremea de trăit sub talpă, mesteceni blânzi mă șerpuiau cu dor, strângându-mi ger din suflet ca-ntr-o harpă, pe
DOR DIN FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381977_a_383306]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CHINUL MEU Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului De ce mă chinui, Doamne, cu o hârtie goală, de ce m-ai pus să sap printre cuvinte când carnea mea e-a gândului tău coală pe care scrii cu riduri dinainte? Ce rost mai are chinul meu tomnatic, ce-aș mai putea să-Ți spun din ce nu știi, când mă apropii de duhul tău
CHINUL MEU de ION MIHAIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381978_a_383307]
-
MULT STRICĂ Prea mult de Țeghea m-am legat Punând acolo începutul Dar Dumnezeu nu m-a lăsat Să fiu acolo împilat. Prea mult de Țeghea m-am legat Să uit nu voi putea Că primul șanț noi l-am săpat Și, iată, azi e mănăstirea. Prea mult de Țeghea m-am legat Dorind a face-un Sfânt Locaș Măicuțele le-am înjugat La munca grea ca de ocnaș. Prea mult de Țeghea m-am legat Dar n-a fost bine
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
în cele patru zări că Algus și Triton s-au înrudit prin nunta prințesei Anemona cu prințul Arin, în timp ce, închisă în turnul de piatră, bătrâna prezicătoare înțelese în cele din urmă că adevărul iese mereu la suprafață iar acel care sapă groapa altuia, cade el în ea. Povestea aceasta mi-a fost adusă de un pescăruș, așa că, m-am grăbit să v-o spun și vouă ca să vă bucurați alături de locuitorii mărilor și oceanelor. Referință Bibliografică: POVESTEA ANEMONEI / Mihaela Alexandra Rașcu
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
-ți frâng. Cântă-mi duios în crâșma cea veche, Departe de lume, aici vreau să plâng, Doar tu cu cobza și cu crâșmarul Să îmi vedeți dorul în lacrimi arzând! Vino cu cobza-ți aproape de suflet, Dezlănțuie-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las dorul în flăcări să ardă, Să ardă și crâșma-n văpaie cu tot, Căci pe tine cu cobză și pe crâșmar
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TEAMA FUGE DE NOI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Fiecare cuvânt pus unde trebuie mângâie pulsul inimii chiar și când suferința sapă adânc. Uitarea ne va îmblânzi durerea, vom trăi mai departe-n culorile timpului așezat pe umerii tot mai apăsați. Deși orizontul se apropie ochii devin tot mai orbi și întunericul înghite distanța. Cine să oprească această evoluția predeterminată? Noi îmbogățind
TEAMA FUGE DE NOI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382025_a_383354]
-
și alți frați care nu erau buni pentru exploatare. Minereul era aurifer. Echipa condusă de Matei era repartizată la copturirea galeriilor. Operațiunea era una de importanță deosebită, fiind astfel asigurată circulația în siguranță a muncitorilor și utilajelor pe galeriile nearmate săpate în roci dure. Cum filonul de minereu avea rocile mai puțin dure, dar rocile în care era plasat filonul erau din andezit, o rocă dură specifică minelor din Munții Apuseni, care în contactul cu aerul se desprindea în plăci care
17 ZMEURICA; DESCOPERIREA FILONULUI TRANSVERSAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382052_a_383381]
-
odihnește, Iar eu am să gust un pește, Zice Vodă vesel tare Și-apoi pune la păstrare Săgeata cea prețioasă Într-o tolbă pântecoasă. La vreo două luni jumate Un alai codrul străbate Pe lângă un fir de apă Care malurile sapă, Un pârâu ce curge iute Cu unde limpezi, scăzute. În frunte, pe-un cal bălan, Saltă-n șa Vodă-Ștefan. La ale pădurii poale Se deschide-n a lor cale O poiană înflorită, Parcă de rai dăruită. - Stați, oșteni, acesta-i
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
Le dau în dar câte o floare. Băieții-mi mulțumesc mai rece, Cu floarea prinsă-n cheutoare, Dar fetele nu vor să plece Până nu-mi dau o sărutare. La primăvara viitoare, I-am spus bunicii, ca să știe, Vom mai săpa niște răzoare Să punem flori, așa, vreo...mie!... Referință Bibliografică: GRĂDINA NOASTRĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
GRĂDINA NOASTRĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380493_a_381822]
-
prin neaua proaspăt căzută, ei nu mai recunosc frumusețea iernii, ca pe ”ceva” de sus, ca pe un dar divin. Era minunat atunci! Mai exista - din fericire, pentru atunci - spirit civic. Fiecare gospodar făcea pârtie în curte și trebuia să sape în zăpadă cale de acces până la stradă. Nu erau pe atunci atâtea utilaje, atât de scump plătite să-și facă treaba pe care oricum nu o fac, dar oamenii erau mai vii, mai puternici, cu mai mult bun-simț, oameni care
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
o lipsă de probe crasă. Nimic nu i se mai părea la fel. Ceața care-i adormise simțurile dispărea încetul cu încetul. -Unde am fost până acum? -Aici...aici...aici...îi răspundea ecoul din lacrimile care se porniseră tendențioase, să sape hieroglife, pe sub pungile încercănate ale ochilor. Jeluia acum toate așteptările, tot dorul acela care-i înfometa sufletul de el, scuzele sub care-și chinuia plânsul să adoarmă, tăcerea aceea anostă care se cuibărea pe pernă alături de ea, golul haotic în
LACRIMA CĂREI IUBIRI AM FOST EU? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380593_a_381922]
-
plânsul să adoarmă, tăcerea aceea anostă care se cuibărea pe pernă alături de ea, golul haotic în care simțea cum se înfing minciunile, când trebuia să îl creadă. Analiza acum fiecare lacrimă căzută! Orice ar fi atins știa că durerea ei săpase poteci și-și scrisese o poveste. Nu ar fi vrut să rănească niciun dor. Se îndreptă spre ieșire, își luă geanta atârnată în cuier și deschise ușa. Din prag o priveau amintirile, pe sub gene ascunse de comploturi mârșave. Nu mai
LACRIMA CĂREI IUBIRI AM FOST EU? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380593_a_381922]
-
cuvenită, deci și-aici la Izvoare ! Eroii din Izvoarele care-au luptat în Est, În loc să vină la Vatră, luptat-au și în Vest ! Că n-au primit recunoștința, atâția zeci de ani O facem noi lângă urmașii acelor izvorani ! Numele săpate-n piatră Eroilor din Est, Le cinstim la Monument, cu-ale celor din Vest : Barbu, Boleac, Dăndărilă, Luță, Câciu, Alexandrescu, Chera : Petre, Zaharia ; și Vasile Ivăncescu ! Constantin : Tudor, Nicolae, Emil ; Dumitru Corbeanu, Dumitru, Gheorghe și Cârstoiu, Grosoaica și Mihai Ciobanu
AMINTIȚI-VĂ DE EROII NEAMULUI ROMÂNESC, DIN IZVOARELE-OLT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379319_a_380648]
-
și-ți cari dorul pe spinare, faci din patimi- împlinire strângi pe deget- strălucire, desfaci zborul de aripă piei de zeu în os de- o clipă. Tinerețe,zâmbet șubred vântu-ți soarbe mersul umed, gerul naște blăni de piatră talpa- ți sapă crucea- n poartă, toamna- ți culcă- n frunze anii veștejind sub piei castanii, cumpănă de frumusețe vine iarna, vara- ți trece, nu te- nchide cu zăvoare bici de foc în os de floare! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ODĂ TINEREȚII
ODĂ TINEREȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379342_a_380671]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > OCHII TĂI, UMBRĂ TA Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1672 din 30 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Urci pe iederi de gand însetat de arome, Săpi fântâni, culegi maci din strânsoare de fum, Cât mă dor ochii tăi, mănăstiri de fantome, Poticniți de cai albi și călugări de scrum. Mai aproape c-o zi te-aș aduce-un hotar, În ecouri de pian, la o ceașcă
OCHII TĂI, UMBRA TA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379399_a_380728]
-
ceață în coarne de eter Și florile trezesc poiana narciselor Eu nu am simțit aroma de mălin Devreme s-a trezit dimineața cu obrajii roșiți de iureșul pârâului rece unde păstrăvi zboară spre un înalt mai bun și albastru Lacrimile sapă fântâni adânci în suflete de piatră și urșii memoriei adapă amintiri rătăcite din creierul cuvintelor Eu nu am fost în crângul de mălini unde duhul taie parfumuri orientale cu cuțitul unde stele mov picură rouă din privirea blândă a Maicii
DUHUL DE RUSALII, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379497_a_380826]