6,492 matches
-
237,15 Ipotești IV 27.500 Derivația Olt - Vedea 85,25 Nord Câlniștea 32.500 Derivația Olt - Vedea 100,75 TOTAL JUDEȚ: 144.100 446,71 5.10 Județul Vrancea Ruginești 23.300 Canal Siret - Bărăgan 68,73 Cotești - Râmnicu Sărat Nord 16.700 Canal Siret - Bărăgan 55,11 Biliești - Slobozia Ciorăști 25.000 Canal Siret - Bărăgan 77,50 (prov. Râul Siret) Gologanu - Nănești 28.000 Canal Siret - Bărăgan 92,40 (prov. Râul Putna/Siret) Bogza - Balta Albă 27.900 Canal
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
Cauciuc butadienic (BR) 40023100 Cauciuc izobutanoizoprenic (butil) (IIR) 40024900 Cauciuc cloroprenic (clorbutadiena) (CR) altul decât latex 4002600 Cauciuc izoprenic (IR) 40027000 Cauciuc etilenpropilidenic neconjugat (EPDM) 40029910 Produse modificate prin incorporarea de materiale plastice 41012100 Alte piei de bovine, proaspete sau sărate, umede, întregi EX 44081093 De o grosime care să nu depă��ească 1 mm (foi pentru furnir de placaj din conifere, altele decât lipite prin îmbinare dințata) 44083981 Altele de o grosime care nu depășește 1 mm: Makore, Irako, Tiama
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
din peste Activitatea de obținere a produselor din peste: peste congelat, semiconserve și conserve din peste, făină din peste, pastă din peste, fileuri, icre etc. Produse din peste pentru hrană animalelor. Crustacee, moluște și alte nevertebrate de apă (congelate, uscate, sărate sau la saramura). Activitățile navelor care prelucrează peștele sunt cuprinse tot în această clasă. 153 Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor 1531 Prelucrarea cartofului și conservarea produselor din cartofi Prelucrarea cartofilor (fabricarea de făină de cartofi, cartofi deshidratați, mâncăruri din
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
și bere, numai țigară și bere! am de mers la Bîrlad și de acolo la Cîrja, o înmormîntare, timpi morți, vitezele nu se mai potrivesc cu trenul, încep și colinele de Moldova, luminația Galațiului înainte de Brăila, DN 21 de la Rîmnicu Sărat, ANL 2004 parcelă de blocuri, ideile rîmei băieți răpuși pe podele, Siretul lavă, sute de metri pe stinghiile podului, malul stîng pe inventare, suprafețe de transport, Barboși 15 sau 16 vagoane de pe racordul de Liești Tecuci, le clatină, sub viaduct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întreagă [o] găsești la 20 de lei, scrumbia, o zi întreagă la "Radio Noroc Mercurial" intersecția de Leușeni Huși, HN AI 349 pe jumătate cisternă, totul depinde de mare, cea mai asfaltată mare din lume, Neagră, sursa Giurgiulești, "Radio Noroc" Sărata/Mereșeni:4, d'une sévère neige /Sainte Geneviève tapiserie Péguy seceta, tirania se întrece pe sine, prea subtilă se părăduiește singură, Hai să bem, hai să bem / Nicăieri să nu plecăm / Nicăieri nu ne grăbim / Toarnă un pahar de vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îl vezi ca pe un leu; 7) Nu îl compara cu fostul iubit; 8) Aspectul și îmbrăcămintea neîngrijită; 9) Îi promiți o friptură de pui ca la carte, și îl servești cu “scrumbie” (friptură de pui prea arsă și prea sărată), etc. IUBIREA ADEVĂRATĂ O SIMȚI DUPĂ ANI DE CONVIEȚUIRE Iubirea adevărată o simți după ani de conviețuire. La început este dragoste, când vezi doar părțile bune și alergi după persoana de care te-ai îndrăgostit, simțind și știind doar lucrurile
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și vei prinde și celălalt Paște și încă unul... Ei, Ancuța, să ne bucurăm de primul, chiar dacă va fi și ultimul. Abia atunci fetița observă că lacrimi grele își fac drum pe obrajii bolnavului său tată. Le sărută și gustul sărat n-o mai dezgustă ca propriile lacrimi. Hai să mergem acasă. Pînă la Iași ai drum lung, fetița tatii. Victor se așează pe bancheta din spate a mașinii și închide ochii pentru a parcurge în liniște amintirile vieții sale. Eh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
capul meu. Deodată îmi comandă să-mi pun masca pe figură. O pun și calvarul devine și mai urît. Colegii mei rîd la început. Apoi sînt revoltați și nu mai gustă gluma. Simt că pe nas îmi curge ceva vîscos, sărat. Deodată aud ceva ce n-am crezut că pot auzi: Lasă-l în pace oltean scîrbos și cretin! Sergentul a fost atît de surprins încît a rămas năuc. Se uită buimac la cei tolăniți pe jos. Își revine și turbarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cuțit de silex. Din înaltul colinei se vede cum Tibrul șerpuiește într-o uriașă și strînsă sinusoidă, dorind parcă să strîngă în brațele sale cît mai multă patrie. Sau poate nu se îndură să se arunce prea repede în apa sărată a mării. Mai întîrzie și el intrarea în anonimat. Aici, printre coline sale, are personalitate, este adorat și respectat. Este aproape un rege și oferă viață cu generozitate. De la gîzuțe și țînțari și terminînd cu omul, omul cel atît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Jumătatea Movilenilor cu cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic”. Ei! Ai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pescarii aruncau tot ceea ce nu corespundea standardului, iar marinarii ceea ce le prisosea: Într’un cuvânt, deșeuri. Natura le pusese bine la dos, la dospire, astfel Încât ajunseseră un fel de mâzgă, sapropel În devenire, sub un strat gros de apă sărată. Dar... Norii deși, ce nu prevesteau nimic bun, m’au determinat să scotocesc repede după câteva midii și oleacă de apă, care nu mi-a oferit prin analiză decât certitudinea că nimic nu era Încă anormal. După furtuna care a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fi de mâncare dar, ceva oarecum În genul catalizatorului, Înlesnește accesibilitatea acesteia. Vreau să văd pe careva care să mănânce, zi de zi, o viață Întreagă, doar vreo fiertură de arpacaș (glucide), fie ea cu carne (proteine) și seu (lipide), sărată corespunzător... Și așa, primele „E“-uri, chiar dacă pe atunci Încă necodificate, și-au făcut apariția Încă din preistorie: Usturoiul e mai mult un condiment prin iuțeala lui, decât aliment prin glucidele și chiar lecitina conținută - à propos: lecitina face ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unui „promo“ de dimineață, pentru „Universul cunoașterii“: era vorba de oarece info-energetică, cu doi interlocutori fizicieni și unul biolog... Așa că „lupul“ a ciulit urechile la 11 și jumătate, mai abitir decât de obicei. Motiv ca să Încerce reconstituirea celor spuse atunci, „sărate și pipărate“ poate cam mult cu „âââ...“-uri și pauze menite alegerii termenului potrivit, cum Îi e feleșagul când „urlă“ fără un text În față, mai mult, fără un subiect prestabilit. Mă mărturisesc măgulit auzind că renunțarea la ansă În favoarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din cea mai veche antichitate, deșertul Irakului, via sărătură, desigur, căci râul, să-i spunem Tigru ca să semene cu zodia mea, avea deja „zestrea“ lui de săruri, spălătura pământurilor de pe aiurea ori ale locului, acelea menite a fi cărate În sărata mare, nu Întoarse Îndărăt. Cum adică? Pentru că planta, În excesul ei de zel, alimentat „en gross“ de Soare, tot dizolvă din roca mamă de sub sol, mai mult chiar decât Îi trebuie. E o lege a Naturii, că uscatul, dizolvat ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se schimbă în fiecare noapte. Scroafele se oblojesc cu apă rece și se freacă pe spinare cu apă sărată. - Arsura. Se pun pe zona arsă cartofi tăiați în felii sau lapte acru. Dacă arsura e mai veche se pune pe ea balegă veche de capră neagră, pisată bine și dată prin sită deasă. Sau, se amestecă apa limpede de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu uloi de in și se unge rana. - Boală de copită. Când se crapă și sângerează copita, iar animalul șchioapătă, se pune pe ea arnică sau mal de oțet de mere. În caz de aprindere, copita se spală cu apă sărată și piatră vânătă amestecată cu ou. - Boală de gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu vin sau rădăcină de spânz, 7 - 10 fire, plămădită în rachiu. Se mai vindecă zăpreala cu ceai de mătasea cucuruzului, sau se mai poate bea substanța unsuroasă amestecată cu sânge, adunată pe fundul vasului în care a stat carnea sărată. Păducel. La degetele de la picioare, acolo unde se simte mâncărimea, se pun felii de mere pădurețe coapte. Sau se spală locul cu apă rece se usucă și se umezește cu picuș de la cazanul de rachiu. Păduchii. Se fac spălături abundente
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și se dau animalului pe gură. Imediat apoi se freacă animalul cu paie până se înfierbîntă. Cailor răciți li se agață după cap o traistă cu ovăz înfierbântat. Râmătorilor, răciți la stomac li se dă să mănânce sânge de porc, sărat. Răgușeală. Se bea lapte dulce, fiert bătut cu un ou. Se face abureală de pleavă și se bea ceai de giugiumă. Râie. Se folosește var stins și cenușă de lemn de stejar cu săpun mult și cu apă fierbinte. Pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și Elisafta. Ceilalți șapte au fost în ordine Budac Arsene n. În 1866, Budac Ion n. În 1868, Budac Elisaveta n. În 1876, căsătorită cu Cismaș Pantelimon, mutată la Constanța, Budac Maria n. În 1880, măritată cu Ion Tomoaia din Sărata, emigrată în America, Budac Ana n. 1883, emigrată în America unde se va căsători, Budac Paraschiva n. 1886, căsătorită Bucșa mai întâi în Sărata și mai apoi recăsătorită cu Bittner în Constanța. Și în sfârșit Budac Marina, n. În 1889
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu Cismaș Pantelimon, mutată la Constanța, Budac Maria n. În 1880, măritată cu Ion Tomoaia din Sărata, emigrată în America, Budac Ana n. 1883, emigrată în America unde se va căsători, Budac Paraschiva n. 1886, căsătorită Bucșa mai întâi în Sărata și mai apoi recăsătorită cu Bittner în Constanța. Și în sfârșit Budac Marina, n. În 1889, căsătorită cu Militon Mandan din Cârțișoara. Neamul budacilor apăruse în zona Cârțișoarei, după legendele localnicilor, cu multe sute de ani mai înainte. Numele de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu dintr-o bună educație a oamenilor. Ele sunt conservate în vase cu apă sărată din mare, cum mi-a spus femeia aceea, sau cu apă sărată de oameni, dacă se vrea ca ele să nu fie chiar atât de sărate. Tot ea mi-a vorbit și despre culturile de lămâi și portocali pentru că lucra în Pelopones, regiune în care cresc acești pomi. Cât am dorit, doamnă, să văd asemnea livezi. Da, numai că nu cresc peste tot. Mă credeți că
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
alte documente s-au pierdut odată cu vinderea la kilogram a hârtiei de la Arhivele Naționale din Botoșani. Se știe că Nicolae Iorga a fost indignat de acest act și a luat atitudine atunci când a văzut în piața orașului băcani ambalând pește sărat în documente din arhiva Eminoviceștilor. Poate că în felul acesta se explică și tăcerea cercetătorilor în relația Ipotești Eminovici, după vânzarea moșiei. S-a vorbit și mai mult, însă, despre mâhnirea poetului atunci ziarist la București și despre eforturile acestuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de deces al lui Nicu stă scris tot arendaș de moșie 60. Să fi fost oare vorba de o arendare în toată regula, iar actele să fi încăput pe mâna băcanilor spre a-și înveli în ele, pentru vânzare, peștele sărat, ori bătrânul, împreună cu fiul său, Nicolae, să fi rămas "tolerați" pe moșie până la capăt, în condițiile mai sus pomenite? Deocamdată, documentele tac; fie pentru că au dispărut demult, fie pentru că se ascund prin cine știe ce arhivă obscură. Cert este însă că întreg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ceva, dar nu știa ce, mai exact presimțea, știa că se apropie furtuna, dar nu știa dincotro. O intuia însă, o adulmeca prin preajmă cu extraordinarul său simț, întocmai ca Evtușenko, în tren, călătorind spre mare; o simțea după mirosul sărat, dar neliniștea că nu știa cum arată îi dădea fiori: "Spuneți-mi/ când va fi?/ Și cum e, oare?"/ "Îți vei răspunde singur la-ntrebare."/ Și-atunci când ea mi-a cotropit simțirea,/ Lumea s-a stins deodată/ împrejur,/ Din tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că răspunsul la aceste întrebări ni-l poate da ori numai sugera viața lui însăși. Fiindcă, în cazul lui, mai mult decât al altora, scrisul a depins de viața sa. Eugen Dimitriu s-a născut la 1 octombrie 1923 la Sărata, județul Cetatea Albă. Părinții săi erau salariați modești. Tatăl, Vladimir, era telegrafist și diriginte de poștă, iar mama, Varvara, era învățătoare, dar s-a calificat și ea ca telegrafist. Despre locul natal, Sărata, bădia Eugen nu păstrează decât, așa cum scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]