5,379 matches
-
din cărări drumuri largi. Săpăturile arheologice au dat la iveală drumuri foarte înguste, pe care nu putea trece decât un singur cal. Mai târziu, drumurile s-au lățit pentru a putea trece pe ele două care. Cărăușia a constituit pentru săteni una din ocupațiile de bază, alături de agricultură și creșterea animalelor. Se transportau la Bacău, Galați, Tg. Ocna, cereale, produse alimentare, lemne etc. și se aduceau sare, pește, scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe această vale au tranzitat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru a le însămânța. Înainte vreme plugurile erau construite în totalitate din lemn, cu excepția fierului lung și a celui lat. După anul 1900, și-au făcut apariția plugurile din fier, care au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
agricultură, creșterea animalelor a constituit ocupația de bază a locuitorilor din zonă. În evul mediu, răzeșii erau obligați să producă fân pentru boieri și pentru domnitori. Aceste obligații erau consemnate și în Condica lui Constantin Mavrocordat din anul 1742, când sătenii din Lichitișeni și Oncești trebuiau să presteze această muncă. Animalele (boi, vaci, oi, porci, cai) erau o însemnată bogăție . În anii 1772-1774, erau consemnați 2 ciobani, un văcar, un porcar și un herghelegiu. În Tarnița figurau crescători de oi încă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale țigănești și se modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la cei bătrâni. Dar modalitatea de a construi este aceeași, indiferent de model, iar eu mă pricep la toate”, conchide cu mândrie nea’ Jănică. COJOCĂRITUL Această îndeletnicire se practica la nivelul atelierului rural. Blănarii lucrau cu pieile dughite 1 de către săteni sau le dugheau chiar ei înșiși, folosind pentru aceasta apă și tărâțe de grâu. Din mâinile lor pricepute ieșeau căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din zonă datează din anul 1446 și se referă la locurile de prisacă și de livezi din Oncești (probabil valea stupilor de la Oncești). În anul 1448 erau menționate prisăcile lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în nisip și în noroaie. Ploile și zăpezile abundente făceau ca circulația pe drumuri să devină un adevărat calvar. În nopțile fără lună, singurul mod de orientare era cântatul cocoșului. Cărăușia de lemne și cherestea era efectuată cu regularitate de către sătenii care aveau boi. În 1950, se transporta lemn pentru calea ferată de la pădurea Ghețu la Obârșia - de unde era dusă la Bacău. Gheorghe Florea din Tarnița avea obligația pe atunci de a transporta cu cei doi boi ai săi 6
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
accentuează acțiunea de defrișare a pădurilor. În calea efectuării a cât mai multe și mai întinse defrișări, n-au stat motive de ordin administrativ, ci obstacole impuse de gradul de dezvoltare a uneltelor, de lipsa de eficiență a acestora. Libertatea sătenilor de a defrișa și desțeleni unde vor și cât pot în funcție de nevoile și posibilitățile lor a fost menținută după legile nescrise ale țării, până la apariția Regulamentului organic. Influența obștii sătești este evidentă în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pădure, de pășuni, de ape etc. Pe măsură ce înaintăm spre sec. al XVII-lea, stăpânirea individuală se extinde în detrimentul celei colective. Principiul proprietății private a cuprins mai întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite cu „nuiele și garduri” erau numeroase. Ecouri ale vremurilor când sătenii se bucurau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite cu „nuiele și garduri” erau numeroase. Ecouri ale vremurilor când sătenii se bucurau de libertatea de a alege locuri de muncă după „voie” și nu după „nevoie” au ajuns până astăzi, în unele creații, precum Plugușorul, unde se spune: „Și-n scară s-a ridicat,/ Peste câmpuri s-a uitat,/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de manuale de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de manuale de silabisit, caligrafie și catehism 2. Sătenii se hotărau greu să-și dea copiii la școală și în mintea lor simplă își închipuiau că a învăța buchiile e un lucru tare greu. Pe de altă parte, nici copiii nu se omorau cu învățatul, auzind de la alții mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și acela care nu învață mănâncă bătaie. Cel dintâi local de școală din Oncești, despre care amintesc bătrânii, a fost casa care se găsea în curtea bisericii. S-a învățat carte mai întâi la popa Iordache, cum era cunoscut printre săteni preotul Huștiu. Casa aceea avea două camere: în una învățau copiii carte, iar în cealaltă locuia preotul. Documentele atestă că Onceștiul a avut o școală care funcționa din anul 1860, fiind întreținută de săteni, așezată într-un local mediocru, clădit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
popa Iordache, cum era cunoscut printre săteni preotul Huștiu. Casa aceea avea două camere: în una învățau copiii carte, iar în cealaltă locuia preotul. Documentele atestă că Onceștiul a avut o școală care funcționa din anul 1860, fiind întreținută de săteni, așezată într-un local mediocru, clădit din vălătuci, închiriat de comunitate. Asta până în 1889, când se înființează școala primară recunoscută de stat în același local fondat de preotul Iordache Huștiu și Gheorghe Dănilă, care cu ani înainte fondase și biserica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că existau 4 clase primare, unde funcționa un singur învățător, iar elevii învățau într-o singură încăpere. În timpul învățătorului Ifrim, la 1891, școala era frecventată de 29 de copii, dintre care 9 fete. Știau a citi și a scrie 112 săteni, dintre care 14 femei, iar necunoscători de carte erau 1.214 săteni, din care 745 femei. În anul 1897 s-a înființat al doilea post de învățător, încadrat de către Marioara Vasiliu. În 1901 se înființează cel de-al treilea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învățau într-o singură încăpere. În timpul învățătorului Ifrim, la 1891, școala era frecventată de 29 de copii, dintre care 9 fete. Știau a citi și a scrie 112 săteni, dintre care 14 femei, iar necunoscători de carte erau 1.214 săteni, din care 745 femei. În anul 1897 s-a înființat al doilea post de învățător, încadrat de către Marioara Vasiliu. În 1901 se înființează cel de-al treilea post de învățător, dar din 1902 acesta se desființează din rațiuni economice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
documentat și dădea cât poate să ducă un elev. A fost un dascăl desăvârșit și în afara școlii, în formarea spirituală a oamenilor, pe care o socotea o datorie de onoare. Se bucura de mult respect, încât, în toate împrejurările importante, sătenii apelau la sfaturile lui. Domnia-sa a dovedit preocupări profunde ce depășeau cu mult limita obligațiilor diurne: a inițiat noi genuri de manifestări, a experimentat acțiuni a căror posibilitate de înfăptuire era frânată de scepticismul unora, a extins practici culturale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
factor de educație, prezentând frumusețea și menirea profesiei de educator, sau modelul dascălului și relația acestuia cu comunitatea sătească. Cu patos și dăruire, depăna gândurile despre mijloacele educării elevilor în spiritul adevărului, cinstei și dreptății, despre rolul muncii în educarea sătenilor în spiritul celor mai alese precepte morale care să guverneze relațiile dintre semeni: spiritul de cooperare, de solidaritate, de corectitudine, responsabilitate și hărnicie, respect pentru tradiții și obiceiurile străbune și față de eroii neamului. Școala, satul se pot mândri cu faptele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ori prea scurt pentru a ajunge la biserica „Împlinirea Domnului” cu inima curată. Ctitoria acestei biserici este legată de o frumoasă lege0ndă. Aici ar fi poposit într-o noapte cu negoț de boi doi frați. Nu știau unde își duceau sătenii morții. Amândoi frații au visat același vis: Maica Domnului i-a îndemnat să construiască biserică pe locul unde rămăseseră peste noapte. Cei doi frați au trecut la fapte, construind o biserică cu hramul Sfintei Maria pe locul respectiv. Preoții care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Costică Popa, Dumitru Antohi, iar dintre cântăreți amintim pe C. Huștiu, Ispirache Popa și C. Prosie. După 1967, ambele biserici („Nașterea Maicii domnului” și „Adormirea Maicii Domnului”) au fost deservite de același paroh, cele două parohii formând una singură: Onceștii-Noi. Sătenii din Tarnița au două biserici. Cea mai obișnuită fiind cea veche amplasată în satul Făgheni care a fost ridicată în anul 1832 de către enoriașii satelor Făgheni și Tarnița. Acest lăcaș de cult, purtând hramul Sfântului Nicolae, este construit în formă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-a și întâmplat. Nestând o clipă pe loc, ne-am înălțat în dragostea și ajutorul oamenilor. În zidurile noii biserici e toată munca lor. Fără ei nu m-aș fi descurcat. Și în cazul înălțării lucrării Domnului din Tarnița, sătenii au simțit binecuvântarea lui Dumnezeu revărsată din belșug asupra lor. Prin rugăciunile lor, credincioși, de undeva de departe, au dăruit alături de credincioșii din comunitate sume extraordinare pentru pictura bisericii, pentru sfintele vase”. Tărnicenii sunt bisericoși și unii chiar habotnici. Simplu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sularu și Elena Boghiu. O mențiune importantă se impune pentru participarea cadrelor didactice la toate formațiile artistice, ca interpreți și instructori: Ion Perju, Viorel Pintilescu, Georgeta Carp, Anișoara Nastase, Elena Pintilescu, Nelia și Octavian Iftimie,. Un rol important în culturalizarea sătenilor l-a avut și caravana cinematografică, iar mai apoi (până în 1989), erau două cinematografe sătești în comună: unul stabil, la Tarnița (deservit de-a lungul timpului de Sâlică Chirilă și Ionel Sofronea) și unul mobil, la Oncești, care se deplasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mobil, la Oncești, care se deplasa și în satele Dealu Perjului, Bărboasa și Satu Nou, cu operatorul Costică Boghiu. În satele noastre, în care n-au existat decât câteva aparate de radio (la preot, boier sau învățător), ce bucurie dădea sătenilor scoaterea în afara sălii de spectacole a unui dispozitiv comutat la un aparat de radio de către operatorul Vasile Maxim!... Posibilitatea achiziționării de aparate radio, cam după anii 60 și mai apoi a televizoarelor, după anii 70 (în anul 1996 existau în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zile, timp în care spânțul colecta răutatea, acesta era înlăturat, locul fiind spălat cu oblojeli de pelin sau cu apă. La porci se obișnuia să se pună praf de spânț în mâncare, tot cu scopul de vindecare. GOSPODĂRIA ȚĂRĂNEASCĂ Gospodăriile sătenilor au fost amplasate în funcție de poziția terenului față de ulița care asigură principala cale de acces. Având o anumită orientare față de punctele cardinale, primele gospodării erau grupate în jurul surselor de apă. Ca principală unitate economică, gospodăria a evoluat de la o epocă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]