4,209 matches
-
Poate că unicitatea și unitatea spațiului românesc, din punct de vedere cultural, sunt reflectate cel mai fidel de Călușari. Acest dans ritualic, moștenit de la complexul daco neolitic, este specific doar locurilor noastre și se joacă în toate provinciile istorice. Din salcia plângătoare, la trunchiul căreia se așezau pentru a hodini, strămoșii noștri au rupt o ramură. Cu un cuțit, au curățat-o și crestat-o până au meșteșugit un fluier. Doinind, au început să-și cânte jalea și dorul care le
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de nisip), gârla Repedea, care leagă lacul Ialpuh de Dunăre, culmile deluruoase Malu Mare, Pietroasa sau numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie slavă de tip sud dunărean, dovadă a unei influențe bulgărești mai puternice, similară cu cea din Muntenia, infuzată mai ales în timpul imperiului vlaho bulgar. 133 Până în ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1953, În 1957 au fost condamnați patru ofițeri MAI și medicul penitenciarului Gherla, fiind repede grațiați 22. Alte procese, puse În scenă după aceeași rețetă, aveau să incrimineze ofițeri și subofițeri, precum și deținuți brigadieri de la două din lagărele de muncă, Salcia și Capu Midia. Ancheta Procuraturii stabilea: Mulți deținuți au fost bătuți cu bare de fier, lopeți, hârlețe și bice. Mulți au murit ca urmare a loviturilor primite, iar alții au rămas infirmi pentru restul vieții. Câțiva deținuți au fost Împușcați
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vinovați pentru „instigare la omor, crime de omor prin torturi, acte de teroare”, În 1954-1955 s-au pronunțat Împotriva lor pedepse de muncă silnică pe viață și pe alte termene mari, dar În 1957 erau și ei grațiați 24. La Salcia, „În intervalul iunie 1952 - martie 1953, au decedat 63 deținuți, un mare număr au fost răniți, iar alții s-au ales cu infirmități foarte grave”25. Cine erau deținuții aduși În situația de a le fi aplicate asemenea tratamente? Erau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
infracțiuni”. Aceste persoane erau foștii legionari cu funcții, cei ce după detenții nu s-au reeducat, precum și altele care primejduiescă Au fost internate (formularea oficială folosită era: fixare a locului de muncă) În lagărele de muncă din zona Dunării, Ostrov, Salcia (6.000), Stoenești (2.000 de studenți + 1400 de țărani), Giurgeni, Periprava ș.a. 3.658 de persoane care au instigat și au participat la răzmerițe, 545 ce la eliberarea din detenție nu erau reeducate, 417 foști legionari periculoși pentru Securitatea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Gherla, din 372 de decedați, regăsim 95; la Aiud, din 312 decedați, regăsim 127; la Făgăraș, din 101 decedați, regăsim 23; iar la Sighet, din 53 de decedați, regăsim șase. Adăugăm calculului o listă de 63 de decedați la colonia Salcia 68, din care nu regăsim nici unul. Dl Mirel Stănescu a obținut, pentru patru colonii de muncă de la Canal, o listă totalizând 839 de morți (Capu Midia: 1951-1953 - 167 de morți; Peninsula: 1950, 1952-1954 - 57 de morți; Culmea: 1952-1953 - 167 de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Mihai Vodă, Mogoșoaia, Valea Nistrului (1954/264), Onești (1954/3.004), Onești Baraj (1954/467), Peninsula/Valea Neagră (1953/5.521, 1954/2.875), Periprava (1964/ 1.500), Periș, Poarta Albă (1954/3.545), Popești-Leordeni, Roșia Montană, Roșia Pipera, Roznov, Salcia (1954/ 1.435, Grădina, Băndoiu, Strâmba, Stoenești, Piatra-Frecăței), Saligny (femei), Sibiu, Simeria (1954/683), Slatina, Spanțov, Tătaru, Târnăveni (1954/198), Toporu, Vlădeni, Zlatna 112. Capacitatea, după o statistică din 1964: Văcărești (4.665), Gherla (4.282), Poarta Albă (3.929
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1950 - 5 iulie 1955), ediție de Lia Ioana Ciplea, introducere de Dinu C. Giurescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. Goma, Paul, Gherla, Humanitas, București, 1990. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Grigore, Monica, Ionel, Oana, „Colonia-penitenciar «Salcia»: victime și călăi”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 108-129. Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea agriculturii În România. Aspecte legislative. 1945-1962, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Ierunca, Virgil, Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), traducere din limba
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mireasmă; mirii; mîndră; mormîntare; mort; morți; mumă; muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție; sînziana; special; spirite; sprijin; străluci; strună; succes; suflet; tineri; tîrziu; totdeauna; tradiție; unește; uniune; vecie; verighete; viață; pe viață; vitejie; ziuă (1); 761/219/59/160/0 curat: murdar (131); alb (61); frumos (37
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mahogany; mahon; masa; masiv; materie; măslină; de mesteacăn; metal; molid; mult; muncă; munte; natural; naturalețe; negru; nemișcat; nou; obiect; oxigen; pal; parte a copacilor; pat; pentru foc; picior; plastic; plop; poartă; popa; prețuit; proaspăt; prost; puritate; pustiu; ramură; răsuflare; rupt; salcie; salcîm; scris; scrum; secetă; semn; de sicriu; silvică; slăbiciune; spătar; stabil; statuete; de stejar; Ștefan; tablă; tata; tăios; temelie; textură; tîmplar; tîmplărie; trainic; trec; unt; untdelemn; vară; vechi; veșnicie; vopsit; ziar (1); 805/190/64/126/0 leneș: puturos (100
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit; lovitură; mai mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică; neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin; știu; timp; tipă stresată; tînguie; tragedie; trădare; trebuie să vezi de ce; a fi trist; tristă; tristeți; țipete; umăr; urlă; urlet; ușurare; vede; zbiară; zgomot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fructifer; fructifere; frunte; gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf; ramuri; rădăcină; recoltă; renaștere; ceva care dă roade; rodit; rodnic; rotat; salcie; salcîm; simplu; spiriduș; structură; strugure; sus; școală; tei; tinerețe; tînăr; trăinicie; trunchi; umbra; uscat; vegetație; veșnic; de viață; vietate; al vieții; viu; vrabie; vreme(1); 795/136/51/85/0 popă: biserică (193); preot (137); părinte (51); credință (38); negru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minimum: scoateți peria de pe tub și aplicați tubul pe ombilic ca să-l aspire. Ridicați puțin tubul, dar nu-l desprindeți complet de piele. Țineți-l 10 secunde. Repetați operațiunea de mai multe ori. Spălați-vă cu fiertură din crengi de salcie: Ingrediente: crengi de salcie proaspăt rupte. Preparare: tăiați crengile în bucăți de 7-8 cm, puneți-le într-o oală cu apă suficientă și dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic până ce apa se înnegrește. Spălați locul infectat de
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
tub și aplicați tubul pe ombilic ca să-l aspire. Ridicați puțin tubul, dar nu-l desprindeți complet de piele. Țineți-l 10 secunde. Repetați operațiunea de mai multe ori. Spălați-vă cu fiertură din crengi de salcie: Ingrediente: crengi de salcie proaspăt rupte. Preparare: tăiați crengile în bucăți de 7-8 cm, puneți-le într-o oală cu apă suficientă și dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic până ce apa se înnegrește. Spălați locul infectat de trei ori pe zi
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
a avea și a petrece o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde" 331. Vechi tradiții românești amintesc de "biserica de brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casă. Până la Anul Nou, fiecare avea grijă ca rămurelele lui să înflorească; le puneau într-un vas cu apă și schimbau apa zilnic. Se credea că cel căruia îi înfloreau rămurelele sau făcea muguri era mai norocos.446 Ramurile de salcie, sfințite în Duminica Floriilor, se utilizează la binecuvântarea gospodăriei, atingându-se cu acești "mâțâșori" animalele și oamenii casei. "Mâțâșorii" se păstrează cu sfințenie, după icoane sau deasupra ușii, sub streașină, și se folosesc în caz de boală, de grindină sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
grindină sau de zloată mare.447 Tot pentru norocul casei, în unele părți din Banat și Transilvania mai puțin în Bucovina se pune, în fața casei, la poartă, de Armindeni (1 mai ), o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie sau se plantează așa-numitul "pom de mai". "Pomul de mai " sau "Armindenul" se lasă în fața casei până cade de la sine sau până ce se macină grâul nou. Atunci se taie și se face focul la care se coace prima pâine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
convertirii la ideologia comunistă: Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Brașov, Ocnele Mari, Peninsula; Închisori de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat, Galați, Aiud, Craiova, Brașov, Oradea, Pitești; • Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Albă, Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei; • Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești; • Închisori de anchetă: Rahova, Malmaison, Uranus; • Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni; • Penitenciare pentru minori: Târgșor, Mărgineni
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cele reale fiind necunoscute) sunt: Lagărul Capul Midia în anul 1951- 25 morți, 1952-58, 1953-84, lagărul Noua Culme 1952-65, 1953-102, lagărul Peninsula 1950- 12, 1952-16, 1953-33 iar lagărul Poarta Albă 1950- 72, 1951-111, 1952-163, 1953-262 de morți 98. Poetul Constantin Salcia care a făcut 4 ani de închisoare la Jilava și la canal în coloniile Poarta albă, Coasta Galeș, Peninsula, afirmă că la canal au fost circa 9000 de deținuți 99 . Despre canalul Dunăre-Marea Neagră poetul Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu), un
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fund să dăm pe gât otrava. Foind prin ape putrede, bolnave Tăiem din zori și până-n noapte stuful Si ne vărsăm din suflet tot năduful, Inghesuiți în cala unei nave...”. Despre Dunărea robilor din închisori a scris și poetul Constantin Salcia. Printre cărturarii lagărului cunoscuți de tatăl meu a fost și scriitorul Alexandru Paleologu, “ambasadorul golanilor” de după 1990. „Cel care fusese dus cu birja de bunica sa la înmormîntarea lui Marghiloman și prevenit nu cumva să-l tragă pe rege de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
realizează certitudinea depășirii de sine. În unele poeme, elementele universului terestru sunt pretexte de meditație, construcția este clasică: se enunță decorul, pentru ca apoi să se refacă relația cu ideea sau cu sentimentul la care se raportează. De exemplu, papura și salcia surprinse în amiază, într-un timp când, cum spune Ion Barbu, ceasurile sunt încolăcite, îi creează o stare de oboseală: "Tânjind în orizontul nostru mic,/ suntem sătui de dragoste și moarte/ și n-așteptăm nimic". Doinaș creează eroi fantastici, pantagruelici
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în scările de-acum/ treptele care lipsiseră-n legendă?" "Balada țăranului tânăr" începe voit naiv, într-o atmosferă de basm în care împăratul cel tânăr primise în dar pe tânăra împărăteasă, căprioară de argint, care și-acum "se despletea ca salcia de plâns". Natura participă la durerea mamei "frunza se lovește înduioșată, pietrele se macină sonor, ramurile se descărnează de fructe". Un sentiment blagian de liniște absolută încheie poemul: "Și de-atâta încordare și tăcere/ Iarba se aude înțepând bocancii/ și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
De aceea trebuie a priveghea în noaptea aceea, și dacă vede cineva cerul deschis, apoi va primi de la Dumnezeu tot ce ar cere. Cerul se deschide și în noaptea de Sf. Gheorghe, cînd dă putere tuturor pomilor să înflorească: nucul, salcia și toți pomii pădurilor. Cînd se deschide cerul, oamenii fac cruce și cer să le dea binele de pe cealaltă lume. La început cerul era lipit de pămînt. O femeie, aruncînd un scutec murdar în sus, era cît pe ce să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]