3,827 matches
-
raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm Se întîmplă că mai vezi și toamna cîte-o floare de salcîm printre frunze; aista-i semn de toamnă lungă. Sare Dacă pui sare pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar fi de leac cînd se afumă cu ele cei ce au junghiuri în urechi. Ca un copil să trăiască, i se pătrunde urechea pe care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva, e bine a ținea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
consecințe asupra competitivității lor sociale. (De-a lungul timpului însă, totuși, s-au ridicat valuri de tineri valoroși realizați profesional prin alte locuri.) Lunca Zeletinului era absolut impresionantă prin vegetația ei, iar ochiurile de apă nu se uscau niciodată deoarece sălciile erau foarte dese, creștea stuf mult, fânăriile (terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
vacile lor pe la Podul Ghiocăi, ai lui Vasile Marin (3 băieți) cam în dreptul satului. Pe lângă ei se mai lipeau alții mai mari sau mai mici în două tabere care se întreceau și la capturat pui de păsări de prin corobenele sălciilor, și la cadril sau oină, cu minge din cârpă, păr de bou sau crep (gumă), în alte jocuri și cântece, dar și când încingeau câte o bătălie ă! Învățați gospodari de mici, toți copiii secerau, coseau, treierau, cărau fânul sau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
efecte asupra coagulării sângelui, vasoconstricție și În reducerea tensiunii arteriale. Acțiunea coagulantă a acestei plante era cunoscută de multă vreme. În timpul primului război mondial, În lipsa medicamentelor, soldații foloseau infuzia de traista ciobanului pentru spălarea rănilor sângerânde. -Infuzie din scoarță de salcie (Salix alba) din care se beau 1-2 căni pe zi (cu excepția persoanelor care sunt alergice la aspirină). -Infuzie de rădăcini uscate de troscot (Polygonum aviculare) din care se beau 2-3 căni pe zi, În cură de lungă durată, având efecte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea millefolium) care se aplică sub formă de cataplasme pe frunte și tâmple sau ca tampoane de vată puse În nara sângerândă. Datorită
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se beau 2-3 căni pe zi. *Decoct din scoarță de stejar, salcie, salcâm sau fag care se bea Între mese. *Tinctură din coarne sau rizomi de obligeană, macerate timp de 7-8 zile În alcool 700, din care se iau câte 20 picături de 3 ori pe zi. *Suc de afine băut În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
călduțe, timp de 20 minute, după care se unge cu ulei de ricin sau cu alifie de gălbenele. Ameliorarea bolii se datorește proprietăților hemostatice, cicatrizante și puternic astringente, explicate prin conținutul ridicat de taninuri și rezine. * Decoctul din scoarță de salcie (Salix alba) are aceleași proprietăți vindicative ca și decoctul din scoarța de stejar. *Infuzie concentrată de plop negru (Populus nigra) (15-20 g muguri zdrobiți În 1 litru apă clocotită); se infuzează 10 minute, se strecoară și se toarnă În baia
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
apă cu: -frunze de mur, pelin și viță de vie cu struguri roșii; -muguri de plop negru; - fructe de anason și fenicul; -semințe de gutui (cu efect emolient); -rădăcini de cicoare, cerențel, pir, păpădie și tătăneasă; -scoarță de stejar sau salcie (100 g la 1 litru apă, se fierbe 10-15 minute și se adaugă 100 ml oțet). Infuziile se prepară din câte 1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
3-4 căni pe zi cu ceai de crețișoară, adăugând câte o linguriță de Bitter suedez. Amestecul de plante cu mare eficiență conține : flori de gălbenele (6 părți), flori de coada șoricelului (4 părți), herba de cimbrișor (3 părți), scoarță de salcie (2 părți), flori de soc (2 părți) și frunze de mesteacăn (1 parte) ; se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Cu acțiune paraziticidă. Capitolul III “Noțiuni generale privind obținerea unor extracte din plantele medicinale” 1. Definiții,clasificare 2. Generalități privind obținerea extractelor vegetale. Capitolul IV “Cămara cu leacuri ale naturii” 1. Din zorii istoriei. 2. Principiile active. 3. Aspirina din salcie. 4. O noua eră. Capitolul V “De la plantele medicinale la medicamente eficiente” 1. Bogația din plante. 2. Lupta împotriva malariei. 3. Lupta împotriva cancerului. Capitolul VI “Utilizarea remediilor din plante” 1. Preocupări recente. 2. Legislația românească. 3. Produse înregistrate din
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
RĂDULESCU-LEMNARU, N.[icolae] (14.X.1908, Sălciile, j. Prahova), prozator, publicist, poet și dramaturg. Este al doilea din cei șase copii ai Constanței (n. Constantinescu) și ai lui Ștefan Lemnaru, agricultor și mulți ani primar al comunei. Patronimicul Lemnaru vine de la strămoșii săi, luptători de-ai lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
din cei șase copii ai Constanței (n. Constantinescu) și ai lui Ștefan Lemnaru, agricultor și mulți ani primar al comunei. Patronimicul Lemnaru vine de la strămoșii săi, luptători de-ai lui Horea, fugiți de prigoana chezaro-crăiască și nemeșească și așezați la Sălciile, unde s-au îndeletnicit cu meșteșugul prelucrării lemnului. Generațiile familiei sale au fost prinse în vârtejul istoriei. Bunicul, Radu Lemnaru, a fost luptător în Războiul pentru Independență din 1877, iar tatăl, combatant în primul război mondial, cade prizonier la Turtucaia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
km de Târgu Frumos și 30 km de orașul Roman, fiind dominată de înălțimile Soci și Masa Tâlharilor. Aceste înălțimi sunt acoperite cu păduri de copaci bătrâni, cu aspect monumental, în care predomină stejarul. Întâlnim mai frecvent stejar, fag, plop, salcie și tei. În desișul pădurii se află poieni înverzite, pâlcuri de arbuști și zone ocupate de boschete. Clima stațiunii Strunga este determinată de așezarea geografică, relieful localității, vegetația și structura solului. Pe glob, stațiunea se află în preajma intersecției meridianului de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
din Africa: 13,6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
întâmpinat o liniște deplină. Am aruncat undițele. Încet, încet, discul roșu al soarelui s-a ivit la marginea zării și totul s-a însuflețit. Au început să cânte păsările, să țârâie greierii, să orăcăie broscuțele. Spre apă se înclinau grațios sălcii pletoase, iar pe lacul neted se bucurau de lumina dimineții nuferi albi și galbeni. Se grăbeau să le admire frumusețea fluturi și albine, bondari catifelați și libelule cu aripi străvezii. Am uitat de pescuit. M-am așezat cu fața în
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
6ă nu uităm nicicum, să avem grijă să nu „golim” „magazia” cu sentimente. S-avem grijă ca „pielea ambițiilor” să nu se „Oățească”, „dintele vanităților” să nu ne-mpungă, solzii nebuniei Vă nu devină strălucitori. Să rămânem... cum spun filosofii... „salcie plângătoare”, „înger căzut”, „crâmpei de dumnezeire arestată în închisoarea trupului...” (Crocodilii) Ileana Mălănciou Spasmele durerii „umblam prin cerul gol la fel ca pe pământ / nu mai știam de nimeni uitasem cine sunt...” (Ileana Mălăncioiu) învolburate-s, Doamne, zbaterile neputinței mele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]