112,413 matches
-
și găsite în filmele americane, care s-a introdus incongruent în Weltanschaung-ul cărții, iberic și renascentist, dar nu baroc. Mai supărătoare decît numele sînt însă gravele anacronisme presărate în text. în călătoria prin Orient, plasată în primele două decenii ale secolului al XVI-lea, se vorbește despre un misionar al Companiei, deși Compania lui Isus încă nu exista, iar iezuiții nu vor ajunge în India decît în 1542, odată cu Sfîntul Francisco Xavier. Marea este comparată cu vinul de Oporto (sic), deși
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
al Companiei, deși Compania lui Isus încă nu exista, iar iezuiții nu vor ajunge în India decît în 1542, odată cu Sfîntul Francisco Xavier. Marea este comparată cu vinul de Oporto (sic), deși marca vinului de Porto va apărea doar două secole mai tîrziu. Un personaj "trece" din Portugalia în "Espańa", deși, în epocă, Spania însemna încă întreaga Peninsulă Iberică, iar "Portugal" era la fel de "spaniol" precum Castilia sau Galicia. Hotărît lucru, numele proprii sunt nefericirea domnului Strâmbeanu, am putea spune, parafrazînd un
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
calchiată după un episod petrecut între Columb și D. Joăo al II-lea, participă personaje care și ele, la momentul respectiv, dispăruseră de mult, precum Nicolau (și nu Nicolao) Coelho sau Vicente Sodré (și nu Sodres), amîndoi morți la începutul secolului. în cursul amintitei întîlniri cu regele portughez, Magelan ar fi vrut, pasămite, să-l convingă de utilitatea rutei vestice spre Moluce, insulele mirodeniilor. Dar prin tratatul de la Tordesillas, Spania și Portugalia împărțiseră lumea în două emisfere, definite ca mare clausum
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
ca și primele două, o călătorie de explorare și descoperire, nu una din acele curse regulate care transportau în India un mare număr de marinari și de soldați, cu care pare a o confunda naratorul, și care doar spre jumătatea secolului au început să fie organizate. A Carreira da India, flota pe care portughezii au trimis-o anual în Orient pînă în secolul al XIX-lea, pleca întotdeauna din Lisabona și nu din Porto, cum afirmă naratorul, într-o perioadă clar
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
număr de marinari și de soldați, cu care pare a o confunda naratorul, și care doar spre jumătatea secolului au început să fie organizate. A Carreira da India, flota pe care portughezii au trimis-o anual în Orient pînă în secolul al XIX-lea, pleca întotdeauna din Lisabona și nu din Porto, cum afirmă naratorul, într-o perioadă clar determinată pentru a prinde musonul din Oceanul Indian; avea o organizare foarte strictă și ierarhizată, neîmbarcănd la întîmplare o gloată multinațională și lipsită
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
al estuarului fluviului Tejo, care se deschide într-un imens lac interior (de peste 260 km2). Orașul, de o mare vechime (numele este de origine preromană, iar prima atestare documentară datează din 198 î. C.), a devenit capitala Portugaliei la jumătatea secolului al XIII-lea, fiind, la sfîrșitul secolului următor, o localitate de dimensiune medie în Europa vremii (c. 35.000 de locuitori), comparabilă cu Londra sau Köln. La 1500-1501, epoca primei vizite a protagonistului, Lisabona arăta ca un tipic oraș medieval
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
într-un imens lac interior (de peste 260 km2). Orașul, de o mare vechime (numele este de origine preromană, iar prima atestare documentară datează din 198 î. C.), a devenit capitala Portugaliei la jumătatea secolului al XIII-lea, fiind, la sfîrșitul secolului următor, o localitate de dimensiune medie în Europa vremii (c. 35.000 de locuitori), comparabilă cu Londra sau Köln. La 1500-1501, epoca primei vizite a protagonistului, Lisabona arăta ca un tipic oraș medieval, presărat cu biserici și mînăstiri și înconjurat
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
nu se poate înțelege spaima de lupi, insistent menționată, a unui D. Manuel, dîrdîind înfofolit în blănuri, lupi care bîntuiau orașul, completînd imaginea unei Lisabone mizerabile și pustii, cu ulițele băltind (deși trebuie spus că străzile erau pietruite încă din secolul al XIV-lea), copleșită de "ger"(?), locul "cel mai umil și mai rău famat" cunoscut de el pînă atunci. Dar să presupunem că lupii ar fi hoinărit noaptea pe străzile înguste ale Alfamei sau prin livezile de măslini; de ce s-
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
și exotic. Șochează poate chiar mai mult decît ignorarea Lusiadei, axată pe călătoria lui Vasco da Gama în India, absența legăturilor cu Peregrinarea, primul roman picaresc maritim, un adevărat arhetip pentru narațiunile aventuroase plasate în Orient, scrise de europeni în secolele următoare. Interesant prin pasta sa verbală, romanul Evanghelia după Arańa ar fi trebuit să-și plaseze acțiunea eventual în Germania sau în Olanda, în orice caz, într-o țară pe care autorul s-o fi cunoscut, cît de cît. Nu
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
concepție dostoievskiană. Pentru că știe câte ceva despre cele mai cumplite lucruri, dar le ține pentru ea, ca să nu-i împovăreze pe ceilalți. Și are curaj. Pentru că râde ușor și cu plăcere. Pentru că are gust. Și dezgust. Pentru că seamănă cu doamnele de secol 19. Pentru că admiră cu pasiune și pasiunea ei e literatura, iar cronicile ei din Formula AS sunt numai la cărți care îi plac. Pentru Toma și pentru Tommy ai ei (pentru care ce nu face?), pentru promisiunea făcută tatălui ei
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
Jean Grenier (1898-1971), profesor de estetică la Sorbona a corespondat și el cu Eliade. Probabil că Jean-Yves este fiul Domniei Sale. în Franța există peste o sută de eliadiști de prestigiu. Mulți dintre ei au publicat, în a doua jumătate a secolului trecut, studii și eseuri elogioase despre autorul Mitului eternei reîntoarceri, chiar în publicațiile citate de Dna Zoe Petre: Le Nouvel Observateur, Le Figaro Littéraire, Le Monde, Libération, La Croix etc. Aș mai avea un motiv să fiu bucuros de recenta
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Chaunu, scria în Le Figaro din 21 august 1983 despre "fascinantul Eliade", cu prilejul apariției celui de-al treilea volum din Istoria credințelor și ideilor religioase: "Mircea Eliade este una din cele mai strălucitoare zece minți ale ultimei jumătăți de secol ș...ț Volumele I și II au fost salutate la timpul lor. Boala a încetinit ritmul, fără a afecta calitatea. Mircea Eliade se luptă cu un început de orbire și cu o artrită rebelă care transformă în tortură bucuria fizică
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
patru cartofi în jar, coliba descrescînd în lumina focului, țipătul bufniței. se întinde. pisica toarce culcată peste picioarele ostenite. Orăcăit de broaște. întuneric înalt. Risipiri oricît te-ai dărui, rămîne un însemn de tristețe, căci ce poate salva rostirea în fața secolelor rămase în urmă din glasul omului plecat să picteze prin insulele sudului ...încotro ne îndreptăm... și-n fața ta doar amintirea, de ești astfel făcut. de ești astfel făcut, încît fiecare privire să se preschimbe într-o amintire ești prins
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
cu putință mișcarea, sedus a împărtăși tăcerea fără a o abandona, cum părul și barba înfiripîndu-se și după o moarte ca un triumf tăcut al unei delumiri depline n înspre vest o pădure de ploaie, o jelanie ca acum cîteva secole, fîntîna mută în piața rostogolită-n umbre, crengile aproape se rup în vînt, arbori se-nclină, un lințoliu flutură peste oraș, însă în fața unui talger cu portocale întunericul e gîrbov, neauzit expiră femeile iarna în somn fecund - ce dăruire mai
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
gata să mîngîie pe fiecare sînt zile în care oricare dintre noi poate fi inconsecvent și meschin. hotărîrea de a nu muri de a rezista am luat-o și noi copiii mizeriei vinovați de a ne fi născut între două secole între o coadă la carne și una la ouă de crăciun nouă ni s-au arătat oameni făcuți zob în direct am crescut în burta cîinelui care în noaptea aia s-a îndopat cu creier proaspăt astăzi aflăm că oameni
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
nu vă ucideți părinții așteptăm cuminți ca viața noastră să ia drumul hîrtiei * prezentul tău este asemenea dunării viitorul tău asemenea rinului două brațe întinse două brațe gemene unul înnegrit de înțepături celălalt cu pielea făcută franjuri ariditatea începutului de secol cînd nici iarba nu mai e ce-a fost nu mai crește pe fundul bălților de sînge sau pe locul unde s-au sfărîmat dinți și coaste și cranii iată românia mea: viitorul ei a început o dată cu ultimele mari morți
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
XXe siecle, a fost publicată la Paris, la editura Librairie Delagrave, într-o colecție, Pallas, în care mai apăruseră asemenea cărți despre literatura engleză, germană, japoneză, monografii despre Shakespeare, Tolstoi, Dickens, Stendhal, Maupassant, antologii din proza și poezia franceză din secolul XIX, altele, fiecare în cîte trei volume, din poezia și proza franceze contemporane, o istorie a muzicii în mai multe volume (în al cincilea, din 1922, e și un capitol despre România) etc. Format "de buzunar" (in 12), hîrtie fină
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
fi înțeles ori gustatť. Operațiune considerată de el Ťtravail critiqueť. Traducerea prozatorilor nu a avut de întîmpinat mari greutăți; uneori, doar, frazele prea lungi au fost tăiate și au fost suprimate epitetele excesive. Se menționează, pentru explicarea procedurii, că în secolul al XIX-lea scriitorii români se găseau într-o situație dificilă, limba, se înțelege că literară, nefiind prea evoluată, încît ei aveau Ťingrata sarcină de a-și făuri instrumentul înainte de a-și croi și șlefui opereleť. Nu este însă un
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
la popoarele de origine latină din Occident, proza este mult mai recentă decît poeziať (subl.mea, M.I.). In doar douăzeci de pagini, această prefață strînge esențialul despre devenirea istorică a literaturii române de la origini pînă în primele două decenii ale secolului XX. Antologia a fost gîndită și realizată ca un întreg, de aceea, probabil, și sînt la singular termenii din subtitlul volumului (Ťtraduction et extraitť; amuzant este că unii anticari francezi și belgieni, la care mai poate fi găsită azi această
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
sânul ei, apoi... Următorul pas în ucenicia vieții și a lumii în care intră proaspătul venit este aplaudatul. În ce scop? De ce și pe cine să aplaude, după ce părinții, bunicii și străbunicii lui au tot aplaudat vreme de aproape un secol, de la Apenini până la Urali și de aici mai departe până la Marea Galbenă și până în Kamciatka. Multe popoare au cântecéle și jocuri prin care proaspătul om e incitat să învețe acest exercițiu al admirației, al bucuriei, al entuziasmului. Sau, cum de
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
de orice om cultivat, de pildă fragmentul din Teogonia lui Hesiod, Imnurile homerice, versurile lui Teocrit, cititorul va întâlni poeme pentru prima dată tălmăcite în limba română, cum sunt imnul în cinstea zeiței akkadiene Innana, compus de poeta Enheduanna în secolul al douăzeci și patrulea î.d.Cr., Coborârea zeiței Ishtar în infern, imnurile orfice în integralitatea lor. Câteva considerații asupra unor texte din antologie: până acum eram convins că întreaga literatură orientală, cu excepția hitiților și a imnului către zeul Soare, Aton
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
mai mult decît consecvența, devotamentul față de o anumită idee despre literatură și statornicia lui Gabriel Dimisianu sînt exemplare, chiar dacă reprezintă excepția, nu regula. Sau poate tocmai de aceea. Devotament și statornicie care, după istorica fractură de la sfîrșitul anilor '80 ai secolului trecut, s-au putut exprima și s-au putut vedea în toată splendida lor ținută intelectuală și umană.. în marele vîrtej de după răsturnarea din decembrie '89, Gabriel Dimisianu a știut să-și țină cumpătul. A știut? A putut. A fost
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
abia de lumânare: Fotoni să iști, ca steaua cilibie, Chit că incaltea chiar și ea dispare... îmbracă-te-n costum de modestie, Dar nu și-n parpalac de resemnare Sau în giubea țâfnoasă. Pace ție! Addolerendo - Emiliei, jalea mereie - Din secol, as-toamnă-i topit un pătrar De când m-a picnit o idilă Cu tocmai o fee, și-n basme, arar Cum fost-au vreo alta gracilă. Ci, sacre miresme nu-mi trec prin condei Să pot, cât de cât, a descrie Batâr
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
scrie direct despre astfel de lucruri, ci trebuia să fie învăluite în mister. În ce mă privește pot zice: noroc că nu se scria de atunci așa cum se scrie acum, fiindcă altfel n-am fi putut să mai vorbim despre secolul romanului și poate că nici despre roman. Dar dacă Diavolul se ascunde în detalii, așa cum se spune, poate că are dreptate și Brumaru atunci cînd ne atrage atenția asupra unor lucruri trecute sub tăcere de către creatorii unor personaje celebre. De
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
seducă, păcălească cititorii. Sub lupa de entomolog a lui Nabokov, Ghiță s-ar încadra în familia Phasmidae (insecte ce, trăind pe frunze, au tocmai formă de frunză). Aflat în descendența unui personaj suicidar, Tăciune mimează credibil. Sub lentila paranoidă a secolului al XX-lea, faptul pare o știre spectaculoasă din seria ,Elvis Presley" n-a murit. Se cuvine deschis un nou proces de presă...
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]