KorAP: Find »[drukola/base=seducție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...101 >

2,506 matches

Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

de tip logico-argumentativ, dacă se reușește crearea unei ordini extrem de convenționale), atunci s-ar putea conchide că ea este asemenea unei metanarațiuni care se "clădește" pe datele "vechii" filosofii. Cu toate că vrea să deconstruiască discursul și să deturneze toate conceptele filosofice, seducția se confruntă cu riscul de a deveni, la rândul său, un termen "tare", asemănător celor pe care le-a deturnat. Chiar dacă numărul asemănărilor dintre efectele discursive ale celor două strategii descrise este mare, nu se poate susține în nici un caz

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
în mod diferit, în vederea argumentării unor scopuri distincte (respingerea metafizicii prezenței, respectiv sugerarea unei alte perspective asupra limbajului). În plus, Jacques Derrida transformă deconstrucția într-o modalitate generală de receptare și lecturare a majorității textelor, în timp ce Jean Baudrillard nu consideră seducția o grilă generală de interpretare, ci o inserează în scrierile sale alături de alte operații discursive. De asemenea, dacă Derrida decriptează mecanismul deconstrucției, dezvoltând componentele sale, Baudrillard nu descrie vreun mecanism unic al seducției, ci mai degrabă consecințele sale. Chiar dacă Herman

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
majorității textelor, în timp ce Jean Baudrillard nu consideră seducția o grilă generală de interpretare, ci o inserează în scrierile sale alături de alte operații discursive. De asemenea, dacă Derrida decriptează mecanismul deconstrucției, dezvoltând componentele sale, Baudrillard nu descrie vreun mecanism unic al seducției, ci mai degrabă consecințele sale. Chiar dacă Herman Parret descoperă o logică a seducției, aceasta este în special aplicabilă etapei estetice și interpretării date de Baudrillard Jurnalului seducătorului și ea nu poate fi generalizată. Jean Baudrillard nu are drept punct de

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
ci o inserează în scrierile sale alături de alte operații discursive. De asemenea, dacă Derrida decriptează mecanismul deconstrucției, dezvoltând componentele sale, Baudrillard nu descrie vreun mecanism unic al seducției, ci mai degrabă consecințele sale. Chiar dacă Herman Parret descoperă o logică a seducției, aceasta este în special aplicabilă etapei estetice și interpretării date de Baudrillard Jurnalului seducătorului și ea nu poate fi generalizată. Jean Baudrillard nu are drept punct de plecare cuplurile de opoziții detectate de Derrida, deoarece pentru strategia seducției nu este

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
logică a seducției, aceasta este în special aplicabilă etapei estetice și interpretării date de Baudrillard Jurnalului seducătorului și ea nu poate fi generalizată. Jean Baudrillard nu are drept punct de plecare cuplurile de opoziții detectate de Derrida, deoarece pentru strategia seducției nu este necesară răsturnarea și deplasarea lor, ci tensionarea acestora. Mai mult, deconstrucția a fost asimilată inclusiv teoriilor literare, fiind acum o modalitate de analiză textuală, în timp ce seducția aparține doar unui proiect local și fără alte preluări interdisciplinare. Capitolul 7

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
punct de plecare cuplurile de opoziții detectate de Derrida, deoarece pentru strategia seducției nu este necesară răsturnarea și deplasarea lor, ci tensionarea acestora. Mai mult, deconstrucția a fost asimilată inclusiv teoriilor literare, fiind acum o modalitate de analiză textuală, în timp ce seducția aparține doar unui proiect local și fără alte preluări interdisciplinare. Capitolul 7 Strategii ale scriiturii baudrillardiene 7.1. Caracteristici și limite ale scriiturii baudrillardiene. Baudrillard și seducția scriiturii Originalitatea operei baudrillardiene nu rezidă doar în temele care îi alcătuiesc nucleul

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
fost asimilată inclusiv teoriilor literare, fiind acum o modalitate de analiză textuală, în timp ce seducția aparține doar unui proiect local și fără alte preluări interdisciplinare. Capitolul 7 Strategii ale scriiturii baudrillardiene 7.1. Caracteristici și limite ale scriiturii baudrillardiene. Baudrillard și seducția scriiturii Originalitatea operei baudrillardiene nu rezidă doar în temele care îi alcătuiesc nucleul și care sunt foarte diverse, ci și în modalitatea proprie în care sunt scrise și articulate într-o scriitură pasionată, ironică și provocatoare. Strategiile pe care acest

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
care l-a enunțat în legătură cu limbajul în genere, care, din perspectiva sa, trebuie să se muleze pe intenția de bază a discursului: "dacă vrea să vorbească despre iluzie, limbajul trebuie să devină el însuși iluzie. Dacă vrea să vorbească despre seducție, el trebui să devină seducție. În ceea ce privește realul, el nu ar ști la drept vorbind să-l imite, deoarece limbajul nu este niciodată real"564. Chiar dacă aceste exigențe nu se pot aplica unor utilizări restrânse ale limbajului, cum ar fi în

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
limbajul în genere, care, din perspectiva sa, trebuie să se muleze pe intenția de bază a discursului: "dacă vrea să vorbească despre iluzie, limbajul trebuie să devină el însuși iluzie. Dacă vrea să vorbească despre seducție, el trebui să devină seducție. În ceea ce privește realul, el nu ar ști la drept vorbind să-l imite, deoarece limbajul nu este niciodată real"564. Chiar dacă aceste exigențe nu se pot aplica unor utilizări restrânse ale limbajului, cum ar fi în comunicare, atunci când este vorba despre

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
ar fi posibil fără anunțarea dizolvării sensului și a subiectului în "extazul comunicării". Ideea de sens devine discutabilă, din moment ce nu mai există granițe stabile în care să se situeze, distanța dintre simulare și obiect, reprezentare și realitate fiind inexistentă. În ceea ce privește seducția, ea este doar operațională, creând fascinația și transparența imaginilor media. Subiectul, la rândul său, este redus la statutul de terminal într-o rețea de comunicare (această viziune cibernetică i-a fost, de asemenea, aspru criticată). Cartografierea schimbărilor, viteza pe care

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
tradiționale, aceste tactici lingvistice alcătuind nota "anarhistă și iconoclastă" a scriiturii sale. În termenii folosiți de Habermas, Baudrillard se înscrie în tentativa postmodernă de nivelare a distincțiilor de gen dintre filosofie și literatură. Preferând o scriitură mixtă, teoreticianul hiperrealității și seducției, la fel ca și Derrida, se situează în afara cerințelor de științificitate și argumentare, astfel încât receptarea lucrărilor sale face apel la alte modalități de persuadare (forță stilistică, șocul afirmațiilor, expresii paradoxale, teme noi, incitante etc.). Așa cum remarcă Turner, utilizarea aluziei, parodiei

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
de aceea Baudrillard se opune atât sistemului, considerându-l mult prea închis pentru a oferi perspective originale și profitabile, cât și categoriilor, mult prea bine fixate și stabile pentru a nu conduce la nivelarea lucrurilor. În acest context, conceptul de seducție, de exemplu, prin caracterul său destabilizant, neagă orice posibilitate de explicare exhaustivă a unei probleme, deschizând alternativa surprinderii evenimentului sau semnului pur, deoarece transformă însăși analiza asupra lor într-un obiect tratat cu ironie. Una dintre "metodele" puse la lucru

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
etc. În lucrările din prima parte, schimbul simbolic este discutat în opoziție cu valoarea de schimb și valoarea de întrebuințare, iar societățile "simbolice" sunt opuse celor productiviste. În lucrările următoare, schema binară 577 se păstrează, dar se aplică altor categorii: seducția se opune producției, strategiile fatale se opun celor banale, obiectul se opune subiectului, suprafața adâncimii, jocul regulii, reversibilitatea ireversibilității etc., și, bineînțeles, primul termen al opoziției este reevaluat, repoziționat și, în consecință, privilegiat față de celălalt termen. Deconstrucția nu se închide

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
demersului nostru, ne interesează detectarea modalităților discursive prin intermediul cărora se obțin efectele textului de suprafață. Cu alte cuvinte, ce instanțe și strategii discursive de adâncime intervin în interiorul procesului scriiturii pentru a-i conferi acesteia caracteristicile specifice? Instituirea forței destabilizante a seducției, ca și a unor reguli care să facă din limbaj un ritual, sunt două dintre dezideratele filosofului francez, la fel cum considerarea ideii de semnificat transcendental ca o construcție substituibilă a minții noastre și introducerea deconstrucției sunt demersuri deriddariene care

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
discursul și îl determină să fie considerat "postmodern", am desprins un număr de strategii discursive care funcționează în interiorul scrierilor sale și cărora, probabil, li se datorează o mare parte din modalitatea în care ele sunt receptate. Acestea ar fi: * strategia seducției, care acționează într-un mod specific în cadrul discursului, diminuând efectele logicii noncontradicției, creând o scriitură hibridă, impură; * strategia supralicitării, a exagerării voite, care conduce la menținerea paradoxurilor și a unor contradicții interne, astfel încât cuvintele își pierd sensul comun, uzat; * strategia

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
altor autori, astfel încât referințele și asocierile sunt multiple și trebuie decodate prin lărgirea contextului; * strategia "întoarcerii la centrul absent", atât în sensul reașezării unui termen axial în locul unui alt concept destituit sau deconstruit (a se vedea, de pildă, conceptul de seducție, care poate fi considerat un termen metafizic "tare"), cât și în sensul criticii pe care Baudrillard a întreprins-o de multe ori societății contemporane, din care a rezultat un sentiment puternic de nostalgie, pe care și l-a exprimat de

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
simbolic, cotidianul etc., iar apropierile dintre teoretizarea lor și cele oferite de Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre sunt sugestive. Pentru lucrările mai târzii, decupajul prezentat s-a centrat în special pe conceptele și temele care țin de filosofia postmodernă (hiperrealitate, simulare, seducție, strategie fatală etc.) și pe discutarea lor în manieră critico-argumentativă, legăturile teoretice fiind acum cele cu Foucault, Lyotard, Deleuze etc. În problematica seducției, am asumat o abordare diferită de aceea a majorității interpreților săi, care puneau problema în special din

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
prezentat s-a centrat în special pe conceptele și temele care țin de filosofia postmodernă (hiperrealitate, simulare, seducție, strategie fatală etc.) și pe discutarea lor în manieră critico-argumentativă, legăturile teoretice fiind acum cele cu Foucault, Lyotard, Deleuze etc. În problematica seducției, am asumat o abordare diferită de aceea a majorității interpreților săi, care puneau problema în special din perspectiva ideologiei, a feminismului sau a sociologiei. Din punctul meu de vedere, conceptul de seducție se poate organiza într-o metaforă esențială a

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
cele cu Foucault, Lyotard, Deleuze etc. În problematica seducției, am asumat o abordare diferită de aceea a majorității interpreților săi, care puneau problema în special din perspectiva ideologiei, a feminismului sau a sociologiei. Din punctul meu de vedere, conceptul de seducție se poate organiza într-o metaforă esențială a discursului baudrillardian, și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Termenul de seducție poate fi analizat și ca erodând discursul tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
special din perspectiva ideologiei, a feminismului sau a sociologiei. Din punctul meu de vedere, conceptul de seducție se poate organiza într-o metaforă esențială a discursului baudrillardian, și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Termenul de seducție poate fi analizat și ca erodând discursul tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. În termenii unui procedeu discursiv, seducția

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
seducție poate fi analizat și ca erodând discursul tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. În termenii unui procedeu discursiv, seducția a putut fi astfel comparată cu deconstrucția derridariană, accentuându-se și mecanismele sale de funcționare discursivă (care includ logica ambivalenței, "amânarea sensului", ironia, provocarea). Prezența seducției ca mijloc retoric în multe dintre lucrările dedicate retoricii contemporane a determinat analiza acestui

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. În termenii unui procedeu discursiv, seducția a putut fi astfel comparată cu deconstrucția derridariană, accentuându-se și mecanismele sale de funcționare discursivă (care includ logica ambivalenței, "amânarea sensului", ironia, provocarea). Prezența seducției ca mijloc retoric în multe dintre lucrările dedicate retoricii contemporane a determinat analiza acestui concept în raport cu datele acestei discipline și cu o seamă de termeni precum persuadare, minciună, manipulare etc. De asemenea, o analiză a modalității de a scrie, a

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
discursiv. 511 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, p. 78. 512 Jean Baudrillard, De la séduction, Galilée, Paris, 1979, p. 82. 513 A. Cofan, "Morfologia antiliteraturii de la avangardă la postmodernism", în Caiete critice, p. 114. 514 Pentru interpretări ale conceptului de seducție la Baudrillard, a se vedea, de exemplu, Sadie Plant, "Baudrillard's woman: the Eve of Seduction", în Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds.), Forget Baudrillard?, pp. 88-106; Douglas Kellner, "Baudrillard's affront to feminism: De la séduction", în Jean Baudrillard. From

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260

noștri la Începutul secolului trecut. Distanța Între indiferența lui Alecu Văcărescu, care Își risipea versurile prin condicele gospodărești, și poetul de la 1830 care se compară deja cu Orfeu Tracul este enormă. Pentru cel dintîi poezia este un pur instrument de seducție erotică, pentru cel de al doilea poezia este totul: politica, morala, religia, estetica unei națiuni. „Nimica nu este așa de pătrunzătoriu - se spune În prefața la Psaltirea În versuri a lui Ioan Prale (1827) - nimic așa mișcătorul și la cele

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]