8,651 matches
-
foarte clari și să se refere la evenimente ușor de descris de către subiect. De exemplu, nu va fi posibil să se folosească practic deloc întrebări deschise, deoarece efortul de analiză a răspunsurilor ar fi prea mare. Prin urmare, o cercetare selectivă, pe un eșantion relativ mic, are și un alt avantaj decât cel menționat mai sus, și anume că studiul poate viza aspecte mai profunde, atât datorită întinderii mai mari a chestionarului (ceea ce conduce la introducerea în analiză a cât mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înainte, avea ca funcție nu doar prezentarea rapidă a unor date preliminare, ci și evaluarea erorilor comise de către recenzori și eliminarea acestora. Mai clar spus, datele finale ale recensământului, care este o cercetare exhaustivă, erau ajustate, corectate cu ajutorul acestui studiu selectiv. În prezent, în această țară s-a renunțat la forma clasică a recensământului, noua formulă de investigare a stării populației bazându-se într-o măsură și mai mare pe principiul tehnicilor selective. 2. Reprezentativitatea eșantionuluitc "2. Reprezentativitatea eșantionului" Din cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cercetare exhaustivă, erau ajustate, corectate cu ajutorul acestui studiu selectiv. În prezent, în această țară s-a renunțat la forma clasică a recensământului, noua formulă de investigare a stării populației bazându-se într-o măsură și mai mare pe principiul tehnicilor selective. 2. Reprezentativitatea eșantionuluitc "2. Reprezentativitatea eșantionului" Din cele spuse până acum, s-a înțeles că eșantionul trebuie să posede o calitate esențială, numită, în general, reprezentativitate, care constă în capacitatea lui de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că, în populația întreagă, proporția sexului masculin este cuprinsă între 43% și 47% (45-2, 45+2). Pentru o înțelegere corectă a ceea ce este reprezentativitatea unui eșantion și, implicit, a ceea ce poate să ne ofere, ca acuratețe a cunoștințelor, o investigație selectivă, vom puncta câteva idei cu valoare de principiu. a. Niciodată nu suntem siguri că eroarea de eșantionare comisă în cazul unei investigații concrete este mai mică decât o valoare d sau, altfel spus, plasarea lui v pe intervalul menționat nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de mai sus derivă din proprietatea - ce va fi mai clar explicată în capitolul următor - că cele două mărimi, d și P, nu sunt independente. Fixând una dintre ele, cealaltă rezultă prin calcul. Dar evidențierea expresă a ambelor, în cadrul cercetărilor selective, este absolut necesară deoarece în aceste calcule intervin și alte elemente - mărimea eșantionului, abaterea standard a caracteristicii, tehnica de eșantionare - astfel încât, de exemplu, pentru o eroare dată nu se poate spune direct ce nivel de probabilitate îi corespunde. Sensul fundamental
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
spune că a fost, nu și felul cum a ajuns la adresa respectivă. Capitolul VItc " Capitolul VI" POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionăriiTC "POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în chestiuni matematice, mai exact, de demonstrații matematice - fundamentele probabilistice ale selecției precum și modul de utilizare a câtorva formule de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de semnificațietc "4. Teste de semnifica]ie" Problema semnificației unor mărimi și - mai frecvent - cea a semnificației diferenței dintre două mărimi se pune atunci când se compară două valori, dintre care cel puțin una este obținută printr-o procedură de cercetare selectivă. Într-adevăr, sublinierea faptului că expresia de semnificație (statistică) posedă un înțeles foarte exact, cu referire exclusiv la rezultate obținute pe eșantioane, este extrem de necesară fiindcă, nu de puține ori, în limbajul curent se folosește aceeași expresie pentru a desemna
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
exprimăm acest fapt prin expresia „femeile au o speranță de viață semnificativ mai mare” decât a bărbaților. Dar, cum spuneam, în aceste cazuri termenul „semnificativ” e folosit ca figură de stil pentru a exprima o apreciere calitativă a diferenței. Cercetările selective impun însă anumite exigențe atunci când se fac comparații între valori determinate la nivel de eșantion, căci, așa cum sperăm că s-a înțeles deja din cele prezentate până aici, asemenea valori nu le reproduc exact pe cele din populație, existând o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau, cum se obișnuiește de multe ori, la nivelul complementar p=0,003). Cazul (ii). Este vorba, de această dată, așa cum spuneam, de a compara două mărimi medii, respectiv proporții - notate generic cu a' și b' - ambele obținute prin cercetare selectivă (la nivel de eșantioane) și independent una de cealaltă (pe eșantioane independente). Ne vom imagina că avem o variabilă X definită pe populațiile din care au fost extrase cele două eșantioane. Pentru fiecare eșantion se obține o medie a acestei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sondaj" Oricât de bine pregătit și realizat ar fi un sondaj, nu trebuie să uităm niciodată că cifrele obținute sunt numai estimări ale valorilor reale la nivel de populație, de care cele culese diferă cu certitudine, cel puțin din cauza formei selective a studiului (presupunând, ceea ce vom face în continuare, că nu mai intervin și alte erori). De aici decurg unele lucruri aproape de bun-simț, încât este inexplicabil cum pot fi atât de des ignorate. Mai întâi, să menționăm o chestiune elementară: exprimarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
30, dat fiind că marja de eroare este 2,8 puncte procentuale, așa cum se vede din tabelul de mai sus (vezi tabelul de la p. 213). Lucrurile sunt ceva mai greu de sesizat direct când avem cifrele comparate din două cercetări selective, fiecare având propria marjă de eroare. Oricum, chestiunea nu e una complicată și e de mirare să vedem cum „analiști politici” dezbat cu seriozitate rațiunile creșterilor sau descreșterilor de 1-2% ale cotei partidelor sau personalităților politice. Modificările procentelor de sondaj
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe ce criterii o vom face? Ce interval de timp vom alege pentru a obține o estimare satisfăcătoare (de ce lungime și în ce perioadă a anului)? Vom analiza toate mesajele emise de mijloacele alese, în perioada respectivă, sau vom lucra selectiv, alegând numere din ziarele (revistele) selectate sau anumite emisiuni ale posturilor respective de radio și TV? - Ce înțelegem prin mesaje politice? Care note ale conținutului mesajelor din mass-media vor fi luate în considerare pentru a defini acest conținut drept politic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
zi sau și de la fără frecvență? Intră aici și cei ce urmează cursuri de învățământ superior scurt? Dar cei care participă la programele de studii postlicență? etc. Vom studia situația fiecărui student în parte sau vom apela la o cercetare selectivă? - Ce înțelegem prin „expunere” la mesajele politice? Câte articole de ziar și/sau emisiuni cu mesaj politic trebuie să citească/urmărească un tânăr pentru a considera că a fost „expus”? Stabilim grade de expunere? Dacă da, cum? Stabilim o rezultantă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fost că mulți dintre descendenții produși de indivizii unei populații nu supraviețuiesc până la reproducere, deci nu își asigură fitnessul direct. Analizând mai multe cazuri din natură, Darwin a ajuns la concluzia că mediul (ecologic și social) operează într-o manieră selectivă, ducând la reducerea variantelor „mai-puțin-adaptate” și la creșterea variantelor „mai-bine-adaptate”. Acest proces a devenit cunoscut sub numele de selecție naturală. Așa cum s-a dezbătut ulterior în multe lucrări ce au analizat originea teoriilor darwiniste, este evident faptul că Darwin s-
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
maladii autozomale recesive homozigote, așa cum este cazul albinismului, indivizii homozigoți au un fitness relativ asemănător cu cel al indivizilor neafectați, adică participă cu succes la reproducere. Însă în cazul altor maladii de recesie, cum este diabetul cu debut juvenil, presiunea selectivă este mult mai severă, în sensul că indivizii afectați mor, de obicei, în timpul copilăriei, neavând șansa de a se reproduce, deci de a transmite mai departe alela mutantă. Așa cum raportează Federația Internațională a Diabeticilor (vezi www.idf.org), mortalitatea cauzată
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1996) consideră că, atâta vreme cât variabilitatea necesară evoluției unei populații sau specii depinde mai degrabă de combinațiile noi ale alelelor preexistente decât de mutațiile noi, o populație sau specie cu reproducere sexuată va fi pregătită să dea reacții adaptative la presiunile selective ale factorilor de mediu. În plus, deși cele mai multe dintre mutațiile noi sunt neutre, există totuși anumite mutații dezadaptative. Într-o populație cu reproducere asexuată, spre deosebire de o populație cu reproducere sexuată în care are loc recombinarea genetică, dacă apare o mutație
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
plus, statutul de individ dominant se transmite de obicei de la mamă la fiică, sau de la tată la fiu. Din perspectiva echilibrării raportului sexelor în grup, acele femele subordonate care produc mai mulți fii decât fiice vor avea mai multe avantaje selective decât femelele subordonate care produc mai multe fiice decât fii. Aceste exemple sugerează că selecția dependentă de frecvență acționează asupra raportului sexelor atât la ungulate, cât și la primate (Murphy, 1997). 1.3.7.3. Dimorfismul sexual și sistemele de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cuplu reproductiv. Sistemele de împerechere pot să varieze în interiorul unei specii, putând căpăta valori de strategii evoluționare stabile (SES) în funcție de factorii de mediu ecologic și social (de exemplu: distribuția spațială a unui sex, accesul la resursele de hrană, intensitatea factorilor selectivi de tip pradă - prădător, tipul de organizare socială etc.), existența comportamentului biparental ș.a.m.d. Studiul modelelor de împerechere la diferitele specii de animale au oferit și continuă să ofere o bază importantă de cunoștințe necesare înțelegerii strategiilor de împerechere
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
complex”, adică de a urmări mai întâi caracterele determinate de o singură genă, înainte de a trece la caracterele cu determinanță genetică multiplă, a stat și stă încă la baza multor studii genetice. Mendel a început experimentele sale printr-o colectare selectivă a unor varietați de mazăre ce difereau distinct unele de altele prin anumite caractere (tabelul 2). Floarea de mazăre are anterele și staminele foarte apropiate spațial unele de altele, construcție care, în circumstanțe normale, îi permite autofertilizarea. De asemenea, este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sindrom Williams au retard intelectual, dificultăți de învățare, iar cei mai mulți nu sunt capabili de viață independentă. La adulți, există un profil cognitiv particular: deficit în procesarea informației vizuo-spațiale și numerice și performanță peste medie în limbaj și procesarea fețelor. Afectarea selectivă a procesării vizuo-spațiale a fost, în mod optimist, asociată inițial cu deleția 7q11.13, susținând paradigma unei genetici cognitive (Scerif și Karmiloff-Smith, 2005). Dar, după cum arată datele recente, profilul cognitiv, în primiii ani de viață, al copiilor cu sindrom Williams
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
criterii de moderare și autotemperare, poate modifica raporturile Între individ și temperamentul sau: dintr-un dominat de temperament, omul poate deveni stăpân pe firea să. Potrivit conceptului lui Piaget, dezvoltarea psihică presupune două momente ce se intercondiționează: asimilarea - interiorizarea activă, selectivă a informațiilor din mediul exterior și integrarea acestora În structurile proprii și acomodarea - adaptarea structurilor cognitive, motivaționale și afective la cerințele mediului. Evoluția blocului funcțional asimilare - acomodare, constituie, de fapt, evoluția procesului de devenire a psihicului uman. Pentru a educa
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
personalității copilului, reacțiile și comportamentele sale În diferite situații, conștientizarea de către copil a propriilor nevoi, identificarea căilor de satisfacere a acestor nevoi. De asemenea, se va avea În vedere setul de interese și aspirații ale copilului care Îi motivează orientarea selectivă și durabilă spre anumite activități, setul de atitudini care se manifestă În contextul relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. Dacă privim problema din perspectiva psihologiei de grup, trebuie să urmărim stadiul intercunoașterii și
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
de organizare și educație pentru copiii cu nevoi speciale, care nu sunt neapărat succesive, ele putând coexista: Modelul bazat pe selecție, separare și segregare - pleacă de la teza diferențelor dintre copii, ce impun un tratament pedagogic diferit În școli diferite și selective. Selecția are la bază criterii cum sunt aptitudinile și performanțele elevilor. Teza sociopedagogică de bază a acestui model este adaptarea copilului la școală, iar dacă el nu poate răspunde exigențelor, trebuie introdus În școli speciale. Tratamentul pedagogic propus este bazat
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
nobile de când există oameni pe pământ. Dumnezeu dă suflare unor asemenea cugete pentru a arăta o firimitură din puterea și din judecata Sa și dăruie virtuți atât de mari o dată la trei sute de ani". În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei• Datoria împlinită
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai Pricop LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii INSTITUTUL EUROPEAN (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257.284749 BACĂU Librăria Alexandria, str. Nicolae Bălcescu nr. 12, tel. 0234.545721 BRAȘOV Librăria Ralu, str. Mureșenilor nr.
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]