5,139 matches
-
baza a tot ceea ce vedem astăzi ca produs al civilizației. Ceea ce pare foarte important este faptul că În contextul unei deficiențe există o tendință compensatorie din partea organismului, care Încearcă să diminueze impactul acesteia, indiferent dacă este vorba de sfera locomotorie, senzorială și chiar neuropsihică. Or acest efort compensator din partea organismului poate fi augmentat până la recuperare prin stimularea, dezvoltarea și valorizarea creativității. Este domeniul În care autoarea Cleopatra Răvaru În cartea sa „Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități” apărută de curând (2013
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de afirmare a ceea ce Înțelegem prin creativitate ca formă de exprimare; științifică, tehnică, artistică, literară, plastică (pictură, sculptură, grafică) sau scenică. Gradul Înalt de eficiență și rapiditate pe care-l presupune o aptitudine ca Însușire psihofiziologică, Înseamnă până la urmă performanțe senzoriale (acuitate vizuală, auditivă, rapiditatea percepțiilor și reacțiilor, simțul ritmului), performanțe psihomotorii (mobilitate, dexteritate, suplețe, precizie În mișcare) sau performanțe intelectuale prin inteligență, raționament și judecată. Desigur dezvoltarea acestora, mai ales la dizabili, presupune existența posibilităților de dezvoltate a lor, prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
manifestă. În acest context normalul ar Însemna tot ceea ce corespunde la cei 60-70% din curba de distribuție gausiană, iar extremele ca abateri de la normal ar reprezenta atât supradotații cât și deficienții, din această ultimă categorie făcând parte dizabilitățile locomotorii, somatice, senzoriale, psihointelectuale și dizabilitățile complexe. În concluzie indiferent cum sunt etichetați, dizabilii fac parte dintr-o realitate pe care omul și societatea o percepe și o acceptă, În ideea că până la urmă este o formă de manifestare a vieții, de care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
urmă și normalitatea este o percepție subiectivă, care are o expresie În plan individual și o altă expresie În plan social la nivel de colectivitate. La nivel individual normalitatea ar Însemna integritate anatomică și funcțională, integritate neuropsihică cu componenta ei senzorială (organe de simț) și componenta psihointelectuală (memorie, raționament, judecată, atitudine, comportament), iar la nivel de colectivitate ar Însemna; facilități, utilități, posibilități de afirmare, liniște și ordine socială, educație, protecție socială, muncă. Cum s-ar defini atunci anormalul? La modul simplist
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nu se uita aici că legea entropiei face ca orice anormalitate să tindă spre o normalitate intrinsecă, care până la urmă Înseamnă o suplinire a deficienței pe alte planuri, sau o adaptare la situație antrenând alte structuri compensatorii. Astfel o deficiență senzorială se compensează până la un punct prin acuitatea altor simțuri (deficienții vizuali au o acuitate particulară a auzului și tactului). În aceeași manieră se compensează pe diverse paliere unele deficiențe psihointelectuale; afective, cognitive, Înclinații, talente și aptitudini speciale. Așa de exemplu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
voință prin procedee tipografice și metaforism exagerat până la deplina, uneori, anulare a oricărui sens și a oricărei emoții”. Judecata de valoare rămâne reticentă și abia concesivă: „În limitele acestui imagism nu se poate tăgădui lui Ilarie Voronca o voluptuoasă receptivitate senzorială, un simț al plasticei cuvântului excelent și o aptitudine de a ridica la rang poetic orice percepție”. Citit astăzi dintr-o altă perspectivă, în favoarea căreia argumentează o întreagă istorie a poeziei moderne, ce nu mai urmărește o exterioară coerență a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de altminteri structurat ca suită de instantanee ale cotidianului citadin, luate ca puncte de reper și de pornire ale procesului imaginativ, ca „temă” pe care se glosează în deplină libertate, cu o inventivitate ieșită din comun și cu acea voluptate senzorială de atâtea ori remarcată la poetul nostru. Lectura gazetei de dimineață, marile bulevarde, spitalul, bazinele de înot, sala de gimnastică, circul, terenurile de tenis, peisajele locurilor natale sunt, alături de cele anterior menționate astfel de nuclee în jurul cărora gravitează „particulele” imagistice
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de o puternică aspirație de depășire a conștiinței alienării, e cel care structurează viziunea unei lumi de imponderabile, a perfectei transparențe ca mediu al mereu râvnitei comuniuni umane. Fantasmele luminoase ale unui cosmos mai curând generic se substituie datului individualizat senzorial, totul pare privit dintr-un „punct suprem”, supraterestru, materia se diafanizează, devine inconsistentă, - „zvon”, „murmur” și „aromă”, mișcarea e plutire, liberă într-un spațiu fără frontiere, în virtutea unei vrăji transfiguratoare. Cuplul îndrăgostit își pierde individualitatea, eurile interferează până la confuzie („Și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aici încolo, tot ce intră în spațiul foarte mobil al asociațiilor imagistice are în vedere sugestia, în ultimă instanță unitară, a euforiei comunicării cu o lume a obiectelor frustă, ca și aurorală, în același timp vitală și spiritualizată. În registrul senzorial, carnalul și vegetalul își dau mâna pentru a contura profilul aburos al obiectului, haloul lui liric: oglinzi brune oglinzi roșcate ca fața hangiței oglinzi cum sunt copitele căprioarelor scrise în munți oglinzi cu piatră vânătă ca frunza viței oglinzi adolescente
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cerbii”), elemente caracteristice toposului sărbătorii („oglinzi ca gâtul femeilor la bal // în inel cântecele dorm ferecate”), dar și al rememorărilor elegiace („oglinzi ca săli de așteptare cu reveniri / cu rămasul bun al emigrantului al orei”); echivalențe ce se adaugă constelației senzoriale, în secvențe sugerând voluptatea palpării materiei, a scufundării în mediul ocrotitor: „oglinzi cum mă înfășoară cum iubesc răcoarea / voastră oglinzi de mătase oglinzi umede în buruieni ca boarea / oglinzi ca evantalii / deschise în oase”. „Spuma”, „lâna norilor”, „blănurile”, „catifelările de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lcarea idealului de a nu face r]u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite pot fi obținute prin percepția senzorial], prin autoanaliz], prin observarea celorlalți etc. Ins] alte informații, cum ar fi consecințele faptelor asupra vieții viitoare, dep]șesc puterea noastr] de înțelegere. Budismul accept] ideea c] exist] mai multe trepte în dezvoltarea spiritual] și c] diferențele dintre percepția obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu mediul într-un mod care s] sugereze existența facult]ții. În cel de-al treilea trimestru al sarcinii, unele p]rți ale creierului sunt funcționale și f]tul poate reacționa la sunete, lumin], presiune, mișcare și la alți stimuli senzoriali. Criteriul senzitivit]ții susține punctul de vedere conform c]ruia un avort realizat într-un moment avansat al sarcinii este mai greu de justificat decât unul realizat într-un moment timpuriu. Spre deosebire de un f]ț lipsit de senzitivitate, unul aflat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]ri, reptile, amfibieni și pești) dețin în mod clar aceste capacit]ți. Este posibil ca multe animale nevertebrate precum artropodele (de exemplu, insecte, p]ianjeni și crustacee) s] le dețin] capacit]țile respective pentru c] și acestea au organe senzoriale și sisteme nervoase și deseori se comport] ca si cum ar vedea, auzi și simți foarte bine. Dac] criteriul este senzitivitatea, atunci nici o mușc] nu poate fi omorât] în absența unui motiv bun. Dar ce înseamn] un motiv bun atunci când este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea determina dac] acest caracter bun și caracterul X se aplic] acelorași lucruri.) Dar aceasta presupune c] „binele” poate fi supus unei analize naturaliste, c] într-un anume sens înseamn] același lucru cu o fraz] care îl leag] de evidentă senzorial]. Altfel spus, înseamn] c] Moore se înșeal] și c] „binele” trebuie s] fie analizabil - chiar dac] nu trebuie neap]rât s] fie sinonim cu parafrază care constituie analiza. Cea mai bun] alegere este acea teorie care (potrivit unor interpret]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale transformării, și aceea a „spațiului gol”, destinat unei noi creații, devin repere la care poeta face apel de cele mai multe ori. Dincolo de alb (1972) menține, în linii mari, aceeași tematică, precum și stilul pictural. Se observă aici un erotism delicat, percepții senzoriale vagi, schițate într-un decor înghețat, de un alb absolut, o oglindă în care lumina se reflectă pentru a da naștere unor spații noi. Poemele din volumul Risipa unei veri (1978), pus sub un moto din Paul Valéry, tind să
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
se produc liniar, ci sunt interdependente, interconectate, această circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele de sex masculin au un tonus psihologic mai bun, adică sunt, de regulă, mai bine dispuse în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru toate categoriile de senzații. În plus, unele profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a surogatelor posibile, pentru a investi într-un nou sens existențial. Referitor la activitatea sexuală, contrar unor prejudecăți desuete, ea poate constitui, pentruindividul matur, indiferent de sex, un izvor încă nesecat de voluptate și bucurie. Focalizându-ne atenția asupra planului senzorial, vom începe cu precizarea că vârsta adultă mijlocie afectează toți analizatorii fundamentali. Astfel, după 40 de ani, ochiul și „accesoriile” aferente traversează o serie de deteriorări ce diminuează acuitatea vizuală de a recepta obiectele apropiate, cele slab luminate sau cele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se produc liniar, ci sunt interdependente, interconectate, această circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele de sex masculin au un tonus psihologic mai bun, adică sunt, de regulă, mai bine dispuse în această etapă ontogenetică (Dacey și Travers, 2002). Exercitarea consecventă a unei profesii în funcție de specificul ei poate contribui la rafinarea unei anumite capacități senzoriale, ce se concretizează prin apariția unor discriminări subtile la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru toate categoriile de senzații. În plus, unele profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a surogatelor posibile, pentru a investi într-un nou sens existențial. Referitor la activitatea sexuală, contrar unor prejudecăți desuete, ea poate constitui, pentruindividul matur, indiferent de sex, un izvor încă nesecat de voluptate și bucurie. Focalizându-ne atenția asupra planului senzorial, vom începe cu precizarea că vârsta adultă mijlocie afectează toți analizatorii fundamentali. Astfel, după 40 de ani, ochiul și „accesoriile” aferente traversează o serie de deteriorări ce diminuează acuitatea vizuală de a recepta obiectele apropiate, cele slab luminate sau cele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al XIX-lea, ca Vischer și Eduard von Hartmann, au susținut că orice artă este "strălucirea sensibilă a ideii", în vreme ce altă școală (Fiedler, Hildebrand, Riehl) vorbea despre artă ca "pură vizibilitate".*7 Dar multe opere liberare mari nu evocă imagini senzoriale sau, dacă le evocă, o fac numai incidental, ocazional și intermitent. *8 În descrierea unui personaj scriitorul poate să nu sugereze de loc imagini vizuale. Cu greu am putea să ne reprezentăm vreunul dintre personajele lui Dostoïevski sau Henry James
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de culegere a conținutului reprezentărilor sociale. În viziunea lui S. Moscovici reprezentările sociale sunt fenomene, procese reale În legătură cu un anumit mod de cunoaștere și comunicare. A. Neculau plasează conceptul de reprezentare socială În contextul gândirii sociale ce contribuie prin cunoașterea senzorială și cunoașterea rațională, dar și prin luarea În considerare a raporturilor sociale și a contextului social, la construirea realității sociale (A. Neculau, 2000, apud Caluschi, Mariana, 2001, p. 157). În consens cu A. Neculau alt psihosociolog român, D. Cristea (2000
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ceva. Efectul de mascare" se referă la stimulii vizuali care nu depășesc pragul cunoașterii/conștiinței și nu sunt angajați în procesul de gândire. Stimulii cu o durată de expunere sub 180 de ms, care pot fi percepuți tranzitoriu de sistemul senzorial, au primit denumirea de "informații mascate". Dacă expunem un cuvânt scris într-un șir de imagini, cu timp de expunere foarte scurt, cuvântul scris persistă câteva milisecunde în neuronii creierului vizual; ne putem aminti începutul cuvântului pentru o perioadă scurtă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
aparțin unui microunivers incert, și nicidecum cunoașterii, care nu poate fi decât conștientă. Stanislas Dehaene 1 și Jean-Pierre Changeux 2 enunță, în capitolul "Mecanismele nervoase de acces la conștiință" din tratatul The Cognitive Neuroscience III (p. 1145), că "un stimul senzorial vizual devine cunoscut și conștient în spațiul multiplelor lui conexiuni". Efectele "limbo" au loc în spații neuronale restrânse. Concepția spiralogică consideră că dublul helix cunoaștere-conștiință (Cu/Co) permite gândirea abstractă, care este esența cunoașterii-conștiente. Existența independentă a cunoașterii și conștiinței
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]