2,466 matches
-
Regulatory and Control Circuits," The VI-th Internațional Congress on Cybernetics, Namur, Belgia, 7-11 Sept.1970; 22. R.Homescu: "Spectre în i.r. a unor azotiperite aromatice izomere din clasa acizilor toluici," Conferință Republicana de Chimie-Fizică Generală și Aplicată, București, 2-5 sept. 1968; 23. I.Niculescu-Duvăz, G.Botez, R.Homescu, A.Șerban:"Relații structură-activitate în clasa azotiperitelor aromatice cu funcțiuni acide și a derivaților funcționali ai acestora," A II-a Sesiune științifică a Institutului Oncologic Cluj, 10-11 noiembrie 1969; 24. R.Homescu
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
2001, p. 142; ● "Diplomați ai României," Ed. Junimea, ediția a II-a, Iași, 2007, p. 170-177. ● "M. EMINESCU Opere," vol.XV, Ediție critică întemeiata de Perpessicius, Ed. Academiei Române, 1993, p. 1319 (lucrarea:"”Prima editare a Luceafărului”," RAM-2, nr.9 sept.1990, p. 14 ); ● Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu: "Dicționarul Scriitorilor Români (M-Q),"(lucrarea: "Iuliu Traian Mera)," Ed. Albatros, București, 2001, p. 174; ● Viorel Cosma: "Muzicieni din România - Lexicon biobibliografic," vol.IX ( Ș-Z), (lucrări: "Nicolae Ștefu..." și "Ciprian
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
de independență, libertate și dreptate socială, răsună în cîntecele”Liberi în veci” de Leonida Brezeanu" etc. CORNELIU ȘERBAN în Rev.” Cîntarea Romîniei” nr.7, 1987, pg. 21-22, iulie 1987 ”Medalion Leonida Brezeanu”. VLAD ANDREI în ziarul”Romînia Liberă”nr.13634-7 sept.1988 Referindu-se la spectacolul de opereta Papura Vodă: "iar compozitorul L. Brezeanu a împlinit atmosferă reprezentației prin muzică scrisă, în care țesătura melodiilor se structurează fericit cu tonurile crude ale melosului balcanic..." BIBLIOGRAFIA PRAHOVEI -anii 1968, 1969, 1970, 1971
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
gradul 1) reprezintă 30% din totalitatea LS și prezintă 2 variante histologice: LS bine-diferentiat de tip lipom și LS bine-diferentiat sclerozant. "LS bine-diferentiat de tip lipom:" este constituit în special din lipocite mature grupate în cîmpuri de mărimi diferite prin septuri colagene. Printre lipocite există și lipoblasti cu nuclei hipercromici și pleiomorfi. De aceea, în cazul lipoamelor profunde este important să fie recoltat cît mai multe fragmente de țesut pentru excluderea celulelor atipice. În situația în care în LS de tip
Liposarcom () [Corola-website/Science/313188_a_314517]
-
a interpretat roluri în "La Philosophie dans le boudoir" de Sade, "Leș Liaisons Dangereuses" de Laclos, spectacole jucate în limba franceză. A adaptat pentru scenă și a regizat spectacolul "Leș Chants de Maldoror" de Lautréamont. A mai jucat în "Leș Sept contre Thčbes" de Eschil, " Le cadavre vivant" de Tolstoi, "Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu, "Pescărușul" de Cehov, "Salve regina" de Virgil Tănase, "Sufleurul fricii" de Matei Vișniec, "27 remarques pleines de coton" de Tennessee Williams. A revenit periodic în România
Ioana Crăciunescu () [Corola-website/Science/314248_a_315577]
-
Uniunea Națională a Studenților Turci ("Milli Türk Talebe Birliği"). În 1976 a fost ales președinte al aripii de tineret a Partidului Salvării Naționale. Începând cu anul 1983 partidele politice din Turcia își reiau activitatea întreruptă de către lovitură militară din 12 sept 1980 astfel că Erdogan este ales președinte de partdid în cartierul Beyoglu afalată în aripa europeană a Istambulului. La alegerile din 1986 a fost pe lista candidaților pentru a fi ales deputat în Parlamentul turc. În anul 1999 a făcut
Recep Tayyip Erdoğan () [Corola-website/Science/314811_a_316140]
-
iun. / iul.) și G. Bacovia („Nevroză”, 1916 apr.); personalitățile muzicii ca G. Enescu („O dorință” și „Despre muncă”, 1916 ian. și 1921 mai / iun.), H. Berlioz („Simfoniile lui Beethoven”, 1916 iun.), Schumann („Sfaturi”, 1921 mart. / apr.), R. Wagner („Fragmente”, 1921 sept. / oct.), D. Cuclin („Muzica și anarhia”, 1919 dec.), E. Caudella („Muzica românească”, 1920 ian.), S. Drăgoi („Asupra muzicii românești”, 1921 dec.), T. Burada („Vocea și arta cântului”, 1916 apr.), M. Jora („Muzica românească”, 1920 oct. / nov.), C. Brăiloiu („Societatea compozitorilor
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
Caudella („Muzica românească”, 1920 ian.), S. Drăgoi („Asupra muzicii românești”, 1921 dec.), T. Burada („Vocea și arta cântului”, 1916 apr.), M. Jora („Muzica românească”, 1920 oct. / nov.), C. Brăiloiu („Societatea compozitorilor români”, 1925 febr.), Valeriu Braniște („Muzica la români”, 1925 sept. / oct.) etc. și mai târziu A. Vieru, Z. Vancea, T. Ciortea, A. Hoffman, R. Ghircoiașiu etc., publicația și‑a cucerit un loc de frunte pe firmamentul publicistic românesc. Bibliografie: Cristina Șuteu, "Critica muzicală: periegeză, exegeză, hermeneutică", Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2016
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
gradul de Lt. Colonel. Tot în 1946 este numit șef al Atelierului pentru construcția de avioane Fieseler Storch, în cadrul Fabricii ICAR București. În 1948 trece la Compania (Societatea!) TARS, în funcția de director al atelierelor de reparații iar la 18 sept. 1954, odată cu înființarea Companiei TAROM, este numit aici Director general. Între 1956-1960, Vladimir Stângaciu a predat, în cadrul Institutului Politehnic București, cursul de "aparate de bord". Pentru activitatea depusă a fost decorat, între altele, cu următoarele medalii și distincții: Articole biografice
Vladimir Stângaciu () [Corola-website/Science/318921_a_320250]
-
lit. (o) din Tratat prevede că activitățile Comunității trebuie să le includă și pe cele de obținere a unui înalt nivel de protecție a sănătății; (3) întrucât în conformitate cu art. 4 alin. (5) din Directiva Consiliului 96/62/CE din 27 sept.1996 privind evaluarea și controlul calității aerului înconjurător 5, Consiliul trebuie să adopte legislația menționată la alin. (1) și dispozițiile alin. (3) și (4) din articolul menționat; (4) întrucât valorile limită stabilite în prezenta directivă sunt cerințe minime; întrucât, în conformitate cu
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
1 JO C 9, 14.1.1998, p.6. 2 JO C 214, 10.7.1998, p.1. 3 Avizul Parlamentului European din 13 mai 1998 (JO C 167, 1.6.1998, p.103, Poziția comună a Consiliului din 24 sept.1998 (JO C 360, 23.11.1998, p.99) și Decizia Parlamentului European din 13 ian. 1999 (JO C 104, 14.4.1999, p.44). 4 JO C 138, 17.5.1993, p.5. 5 JO L 296, 21.11
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
pacienți , Replagal a produs o reducere semnificativă a masei cardiace după 12 - 18 luni de tratament de întreținere ( p < 0, 001 ) . De asemenea , Replagal a îmbunătățit contractilitatea miocardică , a redus durata medie a QRS și a diminuat concomitent grosimea septului , aspecte evidențiate prin ecocardiografie . În studiile desfășurate , doi pacienți cu bloc de ramură dreaptă au prezentat remisia blocului după terapia cu Replagal . Studiile deschise extinse efectuate ulterior au demonstrat o reducere semnificativă față de starea inițială a masei ventriculare stângi , evidențiată
Ro_902 () [Corola-website/Science/291661_a_292990]
-
a îndeplinit un strălucit fapt de arme” - era comandant de divizion în Regimentul 5 Călărași. A fost avansat, în mod excepțional, locotenent-colonel (1 apr. 1917), apoi a fost numit șef de Stat Major la Divizia 2 Cavalerie (1 ian. 1917-1 sept. 1918) și la Inspectoratul Jandarmeriei (1 sept. 1918). Avansat colonel în mod excepțional (1 apr. 1919), la 27 mai 1920 devine adjutant al Regelui Ferdinand, îndeplinind serviciul pe lângă casa M.S. Regina. Pentru serviciul său a primit distincția de „Adjutant Regal
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
era comandant de divizion în Regimentul 5 Călărași. A fost avansat, în mod excepțional, locotenent-colonel (1 apr. 1917), apoi a fost numit șef de Stat Major la Divizia 2 Cavalerie (1 ian. 1917-1 sept. 1918) și la Inspectoratul Jandarmeriei (1 sept. 1918). Avansat colonel în mod excepțional (1 apr. 1919), la 27 mai 1920 devine adjutant al Regelui Ferdinand, îndeplinind serviciul pe lângă casa M.S. Regina. Pentru serviciul său a primit distincția de „Adjutant Regal Onorific”. Este trimis, apoi, ca atașat militar
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
Război Mondial, generalul Nicolae Rădescu a fost împotriva înaintării trupelor române dincolo de linia Nistrului. În acest sens, a trimis o serie de memorii lui Ion Antonescu și a participat activ la discuțiile dintre fruntașii politici pe această temă. La 7 sept. 1941, generalul Rădescu îi trimite o scrisoare reprezentantului Germaniei la București, baronul Manfred von Killinger, ca răspuns la un discurs ostil ținut de acesta la Sala „Aro”. Ca urmare a acestei scrisori, la 22 oct. 1941 generalul este trimis în
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
la București, baronul Manfred von Killinger, ca răspuns la un discurs ostil ținut de acesta la Sala „Aro”. Ca urmare a acestei scrisori, la 22 oct. 1941 generalul este trimis în lagărul de la Tg. Jiu, unde va rămâne până la 29 sept. 1942. După revenirea în Capitală, generalul Nicolae Rădescu ține legături tot mai strânse cu o serie de personalități politice (Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Barbu Știrbey etc.), fiind adeptul încheierii cât mai grabnice a armistițiului. De asemenea, nu era de acord
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
pentru cetățenii români în spațiul UE, începând cu 1 ianuarie 2001. La 22 iunie 2000 a prezentat în Aula Academiei Române conferința « Viziune asupra politicii externe a României » în care a cuprins principalele proiecte și ținte ale diplomației române. La 20 sept. 2000 publică în ziarul Frankfurter Allgemaine Zeitung articolul de politică externă « Proiectul Europei Unite : o viziune din Est » în care exprimă argumente privind accelerarea integrării României în Uniunea Europeană. Ca ministru de externe a susținut întărirea relațiilor cu Republica Moldova, parafând în
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
lui E. A. Poe - „Scrisoarea furată și alte povestiri extraordinare”, Institutul de Editură „Ralian și Ignat Samitca” din Craiova, Biblioteca de Popularizare - Literatură, Știință, Artă, nr. 30; - 1897 - susținute bacalaureatul la București; rezultatul este publicat în ziarul bucureștean "Epoca, "vineri, 26 sept. 1897, Seria II, Anul III, nr. 570, p. 3; 1898 - se înscrie, fără să obțină, însă, licența la Facultatea de Litere și Filozofie și la Facultatea de Matematică din București. Studiază temeinic franceza, germana și engleza; cunoștea deja italiana, așa cum
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Putna, 2012 p. 36. POPESCU-PUȚURI, GEORGESCU 1971: Ion Popescu-Puțuri și Titu Georgescu, "Ștefan Petică", în „Purtători de flamuri revoluționare”, București, Editura Științifică, 1971, pp. 120-127. PRICOPIE 1938: M. Pricopie, "Noblețea poetului Ștefan Petică", în „Adevărul literar”, 19, nr. 929, 25 sept. 1938, p. 11. RAȘCU 1967: I. M. Rașcu, "Amintiri și medalioane literare", E.P.L., 1967, p. 25, 26, 52, 54, 85. ROBOT 1934: Al. Robot, "Ștefan Petică", în „Rampa”, XVII, nr. 4969, 8 august 1934, p. 1. ROTARU 2006: Ion Rotaru
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Alba Iulia, 2006. TRANDAFIR 1969: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - un destin tragic, "în „Dunărea. Supliment al ziarului "Viața nouă"”, Galați, decembrie 1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în literatura română," în „Porto-franco”, Galați, nr. 4-5-6/iulie-septembrie 2004, pp.3-4. TUDORANCEA 2013: Titi Tudorancea, "Ștefan Petică", în „The Titi Tudorancea Bulletin”", "12 februarie 2013. TUTOVEANU 1905: George Tutoveanu, "lui Ștefan Petică (poezie)", în „Semănătorul”, 4, nov. 38, 18 sept. 1905, p. 685. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, "Lămuriri pentru „Noua revistă română"”, în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 103-107. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu, "O lămurire", în „Freamătul”, II, 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, p.77. TUTOVEANU 1912: George Tutoveanu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Channel, etc.) și multe altele. În Botoșani apar patru cotidiene în format compact: Monitorul de Botoșani, Jurnalul de Botoșani, Evenimentul de Botoșani și Jurnalul de Botoșani și Dorohoi. Dintre acestea Monitorul de Botoșani are un tiraj de 7310 pe apariție (sept. 2008)brat. ro/index. php?page=publications&id=188&index=0. Există 23 site-uri de știri: www.monitorulbt.ro, http://stiri.botosani.ro, www.botosaneanul.ro, www.botosaninecenzurat.ro, http://4botosani.ro, www.ziarebotosani.ro, www.dorohoinews.ro, http
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
șoca publicul și a dezintegra structurile limbii. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: "La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine" (1916; Prima aventură cerească a domnului Antipyrine") și "Vingt-cinq poèmes" (1918; "Douăzeci și cinci de poeme"), respectiv manifestele mișcării: "Sept manifestes Dada" (1924; "Șapte manifeste Dada"). În 1924 o întâlnește pe artista modernistă suedeză Greta Knutson (1899-1983). Se vor căsători în anul următor, în 8 august 1925, și vor avea un fiu, Christophe, născut în 15 martie 1927. Vor locui
Tristan Tzara () [Corola-website/Science/297108_a_298437]
-
fu data. Diario di una latitante del Est. Chișinău, Cartier, 2008. SLUTU-SOROCEANU, NINA. Dezlegarea de muțenie // Lit. și arta. - 2005. - 21 apr. - P. 1. UNGUREANU, LIDIA. Făclie arzând în hăul disperării...: [Activitatea poetei Eugenia Bulat] // Lit. și arta. - 1996. - 26 sept. - P. 2. VASILE, GEO. Identitate în non-apartenență sau poezia unei evadate din Est. Pref. la vol. ÎN DEBARA. Al doilea Jurnal al unui evadat din Est. Volum aflat în tipar. VASILE, GEO. Literatura di frontieră. Postfață la vol. ÎN DEBARA
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Est. Volum aflat în tipar. VATAMANU, ION. Poezia e fără întoarcere: [Pref. la vol. “La Putna mi-e drumul”]. - Chișinău, 1994. - P. 3. ZESTRAM, MIA. Așa mi-am cunoscut eu țara, biologic, sentimental, prin sângele meu // Bună ziua, Brașov. - 2000. - 15 sept. - P. 2.
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]