3,671 matches
-
societățile comerciale bancare cu capital integral sau majoritar de stat să acorde credite cu dobîndă de 15% societăților comerciale și regiilor autonome din sfera Ministerului Agriculturii și Alimentației, pentru constituirea stocurilor de furaje, semințe, materiale, piese de schimb, sîrmă și sfoară de balotat, medicamente, curele, folie, tulpini și fibră de în și cînepă, gogoși de mătase, lină, legume, cartofi, fructe, conserve și altele, conform anexei la prezența hotărîre. Articolul 2 Creditele cu dobîndă bonificata de 15% se acordă din resursele stabilite
HOTĂRÎRE nr. 589 din 25 septembrie 1992 privind acordarea de credite pentru constituirea stocurilor de produse agricole şi agroalimentare la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în anul 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108836_a_110165]
-
artificiul urbanizării, civilitatea de comandă, la parter un singur călător, gratuitatea estetică scut al lui Ahile din multe bagaje, gențile de rafie colțuroase, după conținutul formei forma conținutului, sacoșa striuri bleumarin, se pronunță cum se scrie, fond indigo, legătură de sfoară cu fundă, de la antici moda la scuturi mai elocventă ca moda la femei, ultimul apărător al ei curelele de piele răsucite valuri la rucsacul kaki, umflă în spațiu Möbius, Pașcani Triaj lunecă în nașterea lui, liniile luminate, clădirile aferente, rampe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și a curs altceva prin îndoitura lor, dar ce anume! Gheorgheni pe luncă și nume, în stație personalul Gheorgheni Tîrgu Mureș, ritmice însemnele, trenul local, industria lemnului, aerul static al imobilelor, tren savurîndu-l cînd impune clipelor pierdute, Lăzarea pe fugă sfori de zăpadă, petice de iarbă și grîu, Ditrău marea biserică catolică, vezi cum altitudinea e totul! munții lasă garda jos pe înălțimea depresiune, aer adie în idee, șocul numirii, ce este mai evident ca el! adică prezența de spirit a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să urcați!... din ușa vagonului indiciile vestimentare de la mare, el la primul geam semn cu mîna încoace, femeia, ce să ațipesc, șase sacoșe cu marfă! din una curge pe piatră un pîrîiaș de zăr, leagă-le pe toate cu o sfoară, gară de băieți fără somn, recuperarea limbajelor marginale, să scrii mîinilor încrucișate tehnică de supraviețuire, violențele verbale rutinate altă tehnică de supraviețuire, de la copilandri care am cumpărat și bere, răceala spre dimineață puști fără casă, am băut bine mai înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trenul cu ochii celui care ne-a înghițit? vagoanele măsoară case pe fundul văii, km 1+8 România țară de infinitezimale, drumul spre infinitul mic în spirale, brazii catarge de corabie, curți de iarbă, teren de fotbal îngrădit, plasele de sfoară albă lăsate la porți, teren secundar pe imaș, teren de tenis pe zgură, în sîrmele împrejmuitoare tricoloruri, unul veșted, canton. Ora 16,45, în personalul Putna Suceava, în gara Putna, vagonul-salon pe locuri de plastic, vărsarea de vorbe este motivul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sînteți cam întors astăzi! întoarsă, pui de nuc plăpînzi în creșterea fără leac, horoscopul era incurabil de la început, Liești-Ivești Hortensia Papadat-Bengescu prăvălii de pe vremuri, front la stradă, ziduri mai multe decît mărfurile, apa, că iese cu plinul, căuta la starea sforii de pîrghie, Tecuci 15 km, Borcea vărzărie, n-a mai fost așa de cald de 1.300 de ani! înțelepciunea nu e de noi și ne aține calea, civilizație autodistructivă Drăgănești, de la Galați tot un sat, tăiat Bîrladul, podul CFR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid, la orbul cerului două stele pînă acum, lumina din toate, nașterea Domnului în inima necredință, halta Rateș Cuza în toate părțile de punctul fixat, două clopote în avertisment, sfoara cu lumini între stîlpi, de unde era să venim, din detașare! tragem toate numerele ca să probăm că sînt pierzătoare, vorbim estetică sau mai rău, irelevanța estetică, Buhăești bradul din puterea lui tremură în vînt, lumina în maxima ei adîncime scrisă, chinezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un om. Pentru că eu am stat de vorbă cu mai mulți oameni care au zis că, "dacă erai membru de partid, nu erai trimis departe, era un privilegiu". Am discutat recent cu cineva care mi-a povestit cum a tras sfori să intre în partid pentru a prinde o repartiție în oraș. D.T.: Haideți să o luăm așa, după piramida lui Maslow: aveai nevoi, necesități, nu? Basic-urile: casă, mâncare, îmbrăcăminte, cărți, transport în comun, facturi ș.a. S.B.: Dacă erai membru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
întrebările au venit de la IPI. Cum se ajungea la asemenea pachete de întrebări? Cine răspundea de acestea? Chiar veneau dinspre UASC sau le făceați în birou? Erau întrebările care vă frământau în grupul ASC-iștilor? Sau spuneați: "Domnule, am dat sfoară în țară și ne-a venit de acolo"? Că, totuși, sunt întrebări complexe. D.T.: Și, și. Făceam evaluări ad-hoc de impact, adică și de posibilă audiență. De regulă mă întâlneam la configurarea temelor ăstora cu colegii mei: cu Bobică, cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au repezit cu toții spre el. Stai, cine ești? ?!! Spune mă, fir-ai al dracului, cum te cheamă și de unde vii. ?!! Cu ochii larg deschiși, teroristul nu poate scoate un cuvînt. Legați-l, dă ordin unul dintre antiteroriști. Nu aveau o sfoară, dar pînă la urmă au găsit. La mijlocul camerei, pe un scaun, teroristul este legat fedeleș. De frică făcuse în pantaloni. Ți-i frică, ai? Unde-i arma, nenorocitule, asasinule? Din cînd în cînd, teroristul era îndemnat cu ghionturi să răspundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ceva ca să se dreagă. Ai fost la vot ? întreb precipitat. N-am buletin. De cînd? De cînd mă știu. Și n-ai votat? N-am voie, nu mă lasă. Dă un rachiu să mă dereg. Eu mă simt tras pe sfoară. Înțeleg să mă înșele politicienii pe care îi aleg, dar și alegătorii, adică pînă și moș Leo ? Este prea de tot. Sorb din ochi sondajele, conform cărora cînd iese amicul meu, cînd nu iese. Dar măcar hoțul nu este nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și Echú. Chiar mi se ridică părul în vîrful capului! Sînt fasciat și privesc ca sub hipnoză. Cum te cheamă? Manuel, răspunde simplu. Manuel, Domnul fie cu tine, mă rog și eu la cine trebuie. Ca o maimuță, cu o sfoară în jurul copacului și în jurul trupului, cu maceta în dinți, Manuel urcă cu o viteză incredibilă. Ajuns sus, lovește cu precizie unde trebuie și după cîteva minute coboară jos. Eu îmi fac semnul crucii, el nu. Trece la alt palmier și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mare, să zicem, de cât un ou de gâscă. Dar perfect rotundă. Ăsta a lui Mafteucă uda mai întâi cârpele, le înfășura apoi în așa fel încât mingea să fie, cum spuneam, perfect rotundă, după care o țesea pe deasupra cu sfoară subțire de in înălbit. Cum spuneam, cu mingile era ăsta a lui Mafteucă. De reținut că goblizanul lui Mafteucă - era înalt cât o prăjină, ni se părea nouă, și spunea de fiecare dată : bă, eu vă dau mingea, da‟ să
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
bibliotecă. Din felul cum a predat constat că învățătorul este stăpân pe metoda de predare, are tact și răbdare.” La lucru manual elevii erau învățați să facă împletituri din mlajă pentru coșuri, împletituri din paie pentru pălării și împletituri din sfoară pentru genți. La fiecare lecție avea în atenție latura practică, formarea deprinderilor practice, utile mai târziu în viața de zi cu zi. Prin activitățile practice erau valorificate materiile prime existente în plan local, iar obiectele realizate erau fie folosite în
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
fie mereu cu mintea trează: să observe și să procedeze În consecință. În fond, asta e menirea și natura lui. Poate asta justifică un posibil serial de „rețete contra sărăciei“, căci ce te faci dacă n’ai avut șansa unei sfori de moșie mai acătării? Avem de pildă soluri ușoare, luto nisipoase, sărace, de neacceptat pentru omniprezentul și pretențiosul grâu dar numai bune pentru hrișcă. Hrișca. Persistă ideea că această plantă e rusească; da’ de unde! E, ca și Dalai Lama, tibetană
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceea oferită de evoluție, poate pentru a nu ameți pendulând Între ele. Căci evoluția cuprinde și omul și viitorul. Dar are și un trecut... Doar că lungul, mai bine zis fără de Început și sfârșit drum al evoluției nu e o sfoară Întinsă Între două cuie - Început și sfârșit - și astfel netedă, ci ceva plutind Într’o permanentă căutare, motiv pentru care s’a Încâlcit din loc În loc, nodurile fiind schimbări radicale, și mai mari și mai mici. Iar sfoara cu pricina
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e o sfoară Întinsă Între două cuie - Început și sfârșit - și astfel netedă, ci ceva plutind Într’o permanentă căutare, motiv pentru care s’a Încâlcit din loc În loc, nodurile fiind schimbări radicale, și mai mari și mai mici. Iar sfoara cu pricina e, Între noduri, când „albastră“, când „roșie“, când „groasă“, când „subțire“, când din „bumbac“, când din „cânepă“. Iar noi, care pășim cu grijă pe ea, neîndrăznind să ridicăm piciorul, ca la circ, nu putem nici sări peste vreun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noduri, când „albastră“, când „roșie“, când „groasă“, când „subțire“, când din „bumbac“, când din „cânepă“. Iar noi, care pășim cu grijă pe ea, neîndrăznind să ridicăm piciorul, ca la circ, nu putem nici sări peste vreun nod, nici măcar vedea culoarea sforii de după sau de dinaintea celor două noduri care ne țin prizonieri. Doar ochii minții le pot face. Dar minți sunt multe, implicit ochi. Și, dacă eu văd „albastru“, nu-i un motiv să Închideți radioul. Putem pipăi deci doar distanța dintre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care eu, acela care „văd albastru“, nu-l pot percepe. Dar va fi o nouă trinitate. Deci, ce e definitoriu pentru lumea noastră? Sufletul. Să-l analizăm, scrutândune astfel viitorul... Și acum să mai caut câteva mici noduri pe sfoara noastră. Căci, În tatonarea ei, Natura a Îmbrăcat evoluția În mulțime de forme care, rând pe rând, au deținut hegemonia, pierzând-o desigur „a doua zi“: mineralul, biologicul, umanul... și cam atât. Și toate cu suflet. Miră? N’ar trebui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din casă și să aibă toată ziulica la dispoziție să se joace nestingheriți. Copiii năzdrăvani, incluzându-mă și pe mine, erau de la prima oră pe acoperișuri și se dădeau cu sania de acolo de sus, până când le degerau degetele pe sfoară și picioarele pe oțelul săniuțelor. Mai mergeam și pe boroaie să jucăm „hockey” pe luciul înghețat al apelor, dar cu bâte, conserve și șlapi pentru a aluneca mai bine și a fugi mai repede când ne prindea bunicul sau vreun
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
luam hainele una câte una și i le arătam. Cum așa? Ridicam din umeri fără să înțeleg. Acum unde le pun pe toate să se usuce? Cu ce mă culc, că și pijamaua este udă? Lasă, că le întindem pe sfoară, pe paturi, căuta fata să mă liniștească, așa um făcuse tot timpul călătoriei, când mie din cauza oboselii și a faptului că nu toate mergeau perfect, cum m-aș fi dorit, mă necăjeam și ea tot îmi spunea: În loc să te bucuri
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
format, între 500 de grame și două kile, așa că un op de 500 file trecea, în greutate, de o tonă! Fila de carte, alcătuită din rânduri pigulite literă cu literă din "regala" etern mânjită cu negreală lipicioasă, era legată cu sfoară și așezată teanc, pagină peste pagină, până-n pod. Dacă se cuvenea adăugat ori tăiat vreun rând, trebuia să umbli în tot mormanul de plumb ",ieșirea din format" transmițându-se ca vântul prin lanul de grâu, până la capătul capătului... Lynotipele n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Târgu' Iașului", este, de departe, unic prin toate cele ca-ntr-o joacă de-a râsul-plânsul. "Găina" n-are, de această dată, nici un amestec: era în joc onoarea... unui scriitor francez, Catule Mendes, insultat, pare-se, în articolul "Tragerea pe sfoară", semnat de ziaristul V. Scântee (Wolf Finkelstein). Habar n-avea Mendes ce patimi a putut stârni în celălalt capăt al Europei! Pe vremea aceea, mai funcționa credința în principii, inclusiv cu prețul punerii vieții chezaș pentru onoarea altuia! Scântee, miop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu familia ei, încât mama și surioarele ei veneau, dormeau la mine, mă duceam eu cu nepotul la ei la țară, nu a fost nici un fel de problemă. Dar nora mea nu s-a lăsat nici ea chiar trasă pe sfoară. Nicu meu, fiul, se angajase la primăria Capitalei drept controlor peste instalațiile tehnice. Când vine într-o seară de la serviciu găsește camera sa goală de tot, nora mea luase tot ce a găsit, imediat și un iubit, și au tulit
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Rătăcesc prin țări străine! Dar cu asta ce-am făcut? Traversăm ani grei cu crize, Leul iar a decăzut, Cresc într-una taxe-accize! Dar cu asta ce-am făcut? Totul este ca-nainte, De belele n-am trecut, Se trag sforile, se minte! Și cu asta ce-am făcut? Se urzesc pe-ascuns vendete, Cum nici când nu s-a văzut, Țara-i plină de vedete! Și cu asta ce-am făcut? Pleacă-ai noștri, vin ai noștri! E sloganul cunoscut
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]