3,605 matches
-
Care este învățătura care se desprinde din acest fragment? 5. Caracterizează pe scurt, în paralel, cele două personaje, găsind însușiri opuse. 6. Scoate din textul dat, cuvintele care conțin grupurile de sunete oa, ia, ea, ie, ua, uă, în aceeași silabă. 7. Dă exemple de câte două cuvinte care să conțină fiecare dintre grupurile de sunete date. 8. Alcătuiește propoziții în care cuvântul ―trece" să aibă sensuri diferite. 9. Explică scrierea cuvintelor: mie ,mi-e, mii, mi-i. Utilizează-le apoi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
idei. 3. Povestește primul fragment. 4.Alcătuiește enunțuri cu cuvintele: bătălie, năruit, bir, supus, hău. 5. Alcătuiește enunțuri cu sensuri diferite ale cuvântului închis. Precizează în paranteză sensul folosit. 6.Scoate din text trei substantive comune și le desparte în silabe. 7.Scoate ultimele două adjective din text. Precizează numărul acestora și substantivele pe care le determină. 8.Realizează analiza pronumelor subliniate în text. 9. Alcătuiește enunțuri în care să ai: a) un pronume personal, persoana a III-a, numărul singular
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
1. Marchează cu X în caseta corespunzătoare răspunsul corect. 2. Stabilește ordinea întâmplărilor din textul „Legenda Ghiocelului", notând în fiecare căsuță numărul corespunzător, cu cifre de la 1 la 5. 3. Selectează din text 3 substantive comune și desparte-le în silabe, pe spațiile de mai jos. 4. Găsește cuvintele care au înțeles asemănător cu. 5. Găsește câte un cuvânt cu înțeles opus pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos și scrie-le în câte un enunț. 6. Alcătuiește două enunțuri în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
într-un enunț că fragmentul dat face parte dintr-un text descriptiv. 3. Scrie ideea principală a fragmentului sub forma unui titlu. 4. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte: crengi, clipă, sădit, încărcat 5. Desparte în silabe cuvintele: foșnetul, tablă, fereastră, măr. 7. Găsește cuvinte înrudite cu cuvântul tânăr.Precizează în paranteză partea de vorbire găsită. 8. Alcătuiește propoziții în care să ai ca subiecte cuvintele scrise îngroșat în text. 9. Formulează două propoziții în care cuvântul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
expresivitate ține, în principal, de semnificația cuvântului care intră în jocul de semnificații literare, dar și de sunetul compozițiilor lingvistice ce duce la spațiile imaginare sau magice ale literaturii, de exemplu, în cazul operei poetice, rima, posibilă prin sunetele ultimelor silabe ale cuvintelor, oferă muzicalitate și consens întregului construct literar. 1.1.2. Stratul unităților semnificative Unitățile semnificative se formează prin legătura mai multor sunete ale limbajului cu conceptele ideale. Semnificația este dezvoltată pornind de la individualitatea cuvântului la ordinea înaltă a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la finalizarea obiectului real al poziei. Ritmul, metrul sau intonația sunt tropii ce funcționează prin impunerea unui schematism interior, în virtutea unei rezonanțe muzicale. Ritmul variază în funcție de limbaj și de stilurile poetice. Limbajul poetic este înzestrat cu mai multe calități, precum silabele sau accentele și se impune o formă de isocronism ce depinde de funcționarea rimtului. Diferența dintre limbaje se poate face prin identificarea tipului de silabe pe care le au la bază, deci dacă limbile latine sunt definite de silabe temporizate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în funcție de limbaj și de stilurile poetice. Limbajul poetic este înzestrat cu mai multe calități, precum silabele sau accentele și se impune o formă de isocronism ce depinde de funcționarea rimtului. Diferența dintre limbaje se poate face prin identificarea tipului de silabe pe care le au la bază, deci dacă limbile latine sunt definite de silabe temporizate, limbile anglo-saxone și slave sunt definite de silabe forțate. Pentru că ritmul este influențat de intonație se impune un ritm metric care are, în general, un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
precum silabele sau accentele și se impune o formă de isocronism ce depinde de funcționarea rimtului. Diferența dintre limbaje se poate face prin identificarea tipului de silabe pe care le au la bază, deci dacă limbile latine sunt definite de silabe temporizate, limbile anglo-saxone și slave sunt definite de silabe forțate. Pentru că ritmul este influențat de intonație se impune un ritm metric care are, în general, un aranjament de silabe (scurte sau lungi) numite picior metric 37. Versurile se pot diferenția
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de isocronism ce depinde de funcționarea rimtului. Diferența dintre limbaje se poate face prin identificarea tipului de silabe pe care le au la bază, deci dacă limbile latine sunt definite de silabe temporizate, limbile anglo-saxone și slave sunt definite de silabe forțate. Pentru că ritmul este influențat de intonație se impune un ritm metric care are, în general, un aranjament de silabe (scurte sau lungi) numite picior metric 37. Versurile se pot diferenția prin aplicarea rimtului metric fondat pe modelul de silabe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
le au la bază, deci dacă limbile latine sunt definite de silabe temporizate, limbile anglo-saxone și slave sunt definite de silabe forțate. Pentru că ritmul este influențat de intonație se impune un ritm metric care are, în general, un aranjament de silabe (scurte sau lungi) numite picior metric 37. Versurile se pot diferenția prin aplicarea rimtului metric fondat pe modelul de silabe singulare sau elidate. Piciorul metric duce la identificarea și înțelegerea funcționalității poeziei, în special, cea a lui Homer. În timp ce anumiți
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
silabe forțate. Pentru că ritmul este influențat de intonație se impune un ritm metric care are, în general, un aranjament de silabe (scurte sau lungi) numite picior metric 37. Versurile se pot diferenția prin aplicarea rimtului metric fondat pe modelul de silabe singulare sau elidate. Piciorul metric duce la identificarea și înțelegerea funcționalității poeziei, în special, cea a lui Homer. În timp ce anumiți tropi (iambul pentametric sau hexametrul dactilic) sunt folosiți și de poeți moderni. Diversificarea piciorului metrului ține de construcția lingvistică, precum și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
380-388. 35 Charles L. Stevenson, "On: What is a poem?", în The Philosophical Review, 1958, 66 (4), pp. 329-362. 36 Georg Wilhelm Friedrich Hegel, op. cit., p. 561. 37 În poezie se identifică următoarele picioare metrice: a. troheul (alcătuit din două silabe, dintre care prima e accentuată (΅ ˇ); b. iambul (este inversul troheului (ˇ ΅); c. dactilul - (picior metric de trei silabe, dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ); d. anapestul (este inversul dactilului (ˇ ˇ ΅); e. amfibrahul (trei silabe dintre care a doua
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
36 Georg Wilhelm Friedrich Hegel, op. cit., p. 561. 37 În poezie se identifică următoarele picioare metrice: a. troheul (alcătuit din două silabe, dintre care prima e accentuată (΅ ˇ); b. iambul (este inversul troheului (ˇ ΅); c. dactilul - (picior metric de trei silabe, dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ); d. anapestul (este inversul dactilului (ˇ ˇ ΅); e. amfibrahul (trei silabe dintre care a doua accentuată (ˇ ΅ ˇ); f. peonul I (patru silabe dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ ˇ); g. peonul II (patru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
troheul (alcătuit din două silabe, dintre care prima e accentuată (΅ ˇ); b. iambul (este inversul troheului (ˇ ΅); c. dactilul - (picior metric de trei silabe, dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ); d. anapestul (este inversul dactilului (ˇ ˇ ΅); e. amfibrahul (trei silabe dintre care a doua accentuată (ˇ ΅ ˇ); f. peonul I (patru silabe dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ ˇ); g. peonul II (patru silabe cu accent pe a doua (ˇ ΅ ˇ ˇ); h. peonul III (patru silabe cu accent pe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
iambul (este inversul troheului (ˇ ΅); c. dactilul - (picior metric de trei silabe, dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ); d. anapestul (este inversul dactilului (ˇ ˇ ΅); e. amfibrahul (trei silabe dintre care a doua accentuată (ˇ ΅ ˇ); f. peonul I (patru silabe dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ ˇ); g. peonul II (patru silabe cu accent pe a doua (ˇ ΅ ˇ ˇ); h. peonul III (patru silabe cu accent pe a treia (ˇ ˇ ΅ ˇ); i. peonul IV (patru silabe cu accent
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ); d. anapestul (este inversul dactilului (ˇ ˇ ΅); e. amfibrahul (trei silabe dintre care a doua accentuată (ˇ ΅ ˇ); f. peonul I (patru silabe dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ ˇ); g. peonul II (patru silabe cu accent pe a doua (ˇ ΅ ˇ ˇ); h. peonul III (patru silabe cu accent pe a treia (ˇ ˇ ΅ ˇ); i. peonul IV (patru silabe cu accent pe a patra (ˇ ˇ ˇ ΅); j. coriambul (patru silabe dintre care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
e. amfibrahul (trei silabe dintre care a doua accentuată (ˇ ΅ ˇ); f. peonul I (patru silabe dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ ˇ); g. peonul II (patru silabe cu accent pe a doua (ˇ ΅ ˇ ˇ); h. peonul III (patru silabe cu accent pe a treia (ˇ ˇ ΅ ˇ); i. peonul IV (patru silabe cu accent pe a patra (ˇ ˇ ˇ ΅); j. coriambul (patru silabe dintre care prima și ultima sunt accentuate (΅ ˇ ˇ ΅). c.f. Jan Mukařovský, On Poetic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
I (patru silabe dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ ˇ); g. peonul II (patru silabe cu accent pe a doua (ˇ ΅ ˇ ˇ); h. peonul III (patru silabe cu accent pe a treia (ˇ ˇ ΅ ˇ); i. peonul IV (patru silabe cu accent pe a patra (ˇ ˇ ˇ ΅); j. coriambul (patru silabe dintre care prima și ultima sunt accentuate (΅ ˇ ˇ ΅). c.f. Jan Mukařovský, On Poetic Language, traducere de John Burbank and Peter Steiner, Ridder Press, New York, 1976. 38
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
II (patru silabe cu accent pe a doua (ˇ ΅ ˇ ˇ); h. peonul III (patru silabe cu accent pe a treia (ˇ ˇ ΅ ˇ); i. peonul IV (patru silabe cu accent pe a patra (ˇ ˇ ˇ ΅); j. coriambul (patru silabe dintre care prima și ultima sunt accentuate (΅ ˇ ˇ ΅). c.f. Jan Mukařovský, On Poetic Language, traducere de John Burbank and Peter Steiner, Ridder Press, New York, 1976. 38 Pornind de la modelele metrice putem identifica o compoziție interioară a poeziei definitorie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
accentuat, perversității uneia fiind-i opusă puritatea celeilalte. Identificarea sat-natură este permanentă, de unde și un idilism care îl precedă pe acela al lui George Coșbuc. Pastelurile au o deosebită cursivitate, fraza e amplă și clară, susținută prin versuri de șaisprezece silabe, gesturile sunt domoale și pașnice; domnește în toate o atmosferă de echilibru. Treptat, V. abandonează pastelul și se consacră poeziei de meditație. Realizările sale în acest domeniu sunt însă firave; el evită să analizeze incertitudinile existenței, păstrându-și doar rolul
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
limbii române, cu procedee folosite în mod deosebit în învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și în cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor izolate, ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții în strânsă legătură cu conținutul lor semantic, în vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură externă a limbajului, însușirea articulării nu conduce automat
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
de auz. Este o baterie de teste ce poate oferi informații privind modul în care copiii reacționează la sunete și zgomote din mediul înconjurător; sunete produse de instrumente muzicale; vocea umană, foneme, nume de persoane;cuvinte cu diferite numere de silabe; cuvinte monosilabice; propoziții; întrebări simple. Prezentarea sintetică a testelor din cadrul bateriei EARS: LIP (Profilul Progresului Auditiv); MTP (Monosilabic- Trochee- Polisilabic); Cuvinte monosilabice închise;Testul de percepție verbală pentru copiii cu deficit auditiv (Tyler-Holstad); Testul de cuvinte monosilabice deschise; Procedura de
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
cuvinte deja cunoscute. - dezvoltarea capacităților fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
populară, s-a impus pentru că forma colea, față de acolo, indică o distanță mult mai exact determinată în spațiu, față de generalizatorul acolo. Mai semnalăm faptul că eliminara vocalei inițiale a, (a)colea, impune accentuarea lui a final, dar elimină și prima silabă, cuvântul devenind evident mai scurt ca durată de emisie sonoră. Ne mai oprim la și la formele populare, ale pronumelor sau adjectivelor demonstrative ca în sintagma văile ăste (pentru astea - acestea, ca forme lungi populare sau literare astea - acestea). Discuția
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
altă regulă. Verbul nu s-o păstrat, la aceeași formă verbală, are alte explicații a folosirii formei scurte a auxiliarului o pentru a. Aici e vorba de structura formată din vocală + cons + voc (o + p + ă). În acest caz prunțarea silabei s-o din structura s-o păstrat, aduce fluxul emisiei sonore mai aproape și cea de a doua silabă se înscrie în continuarea acestui flux cu mai mare ușurință, față de forma nu s-a păstrat, unde vocala plină a cere
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]