2,545 matches
-
reciprocă (pentru că unul dintre participanți are o filosofie a suspiciunii). Dimpotrivă, în general, neîncrederea se dezvoltă mai ușor (sau mult mai ușor) decât încrederea. Adesea, nu este nevoie "decât de un singur act de trădare pentru ca neîncrederea să-și facă simțite efectele. Iar odată instalată, neîncrederea dispare (dacă mai dispare n.n. G.A.) extrem de lent", notează Șt. Boncu (2006, p. 96), plecând de la cercetările efectuate de William Webb și Philip Worchel. Studiile de psihologie socială au arătat că, de regulă, "cu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vorbi și de furia care poate fi extrem de distructivă, ce ucide "chiar dragostea și siguranța pe care le dorește" (idem, p. 107). Specialiștii recomandă ca furia să fie întâmpinată cu receptivitate, respect, empatie. Ea nu va fi respinsă, ci "trăită, simțită, depășită" (Fillozat, 2006a, p. 108; p. 122). De obicei, ne este greu fie să ne controlăm, fie să ne exprimăm furia. În cazul anumitor oameni, furia riscă să se reverse la cea mai mică provocare. De aceea, cei care își
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
uneori, chiar față de noi înșine. De altfel, tot acumulând mânie nemanifestată ("inhibată"), putem ajunge la un moment dat să explodăm în cele mai nepotrivite situații. Încătușată, mult timp, de insecuritate, de egoism fragil, rușine sau neîncredere, mânia își poate face simțită prezența "într-o manieră care sabotează orice posibilitate de dezvoltare sau de însănătoșire a relațiilor", scrie Les Carter (2007, p. 9). 44 După unii specialiști, întâlnim două modalități de manifestare a furiei: furia sănătoasă, non-violentă, constructivă și furia deplasată, exagerată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sistemele. Motivele atacurilor pot fi destul de variate: de la spionajul industrial, militar, până la cele mai meschine interese. Atacurile pot fi deliberate sau accidentale, deschise sau mascate (ascunse). 1. Spionajul și serviciile secrete acționează, de regulă, în domeniul militar, dar își fac simțită prezența și în industrie, comerț, învățământ, cercetare ș.a. Căile de obținere a informațiilor variază de la banalele apeluri telefonice, până la sofisticatele metode tehnice de captare a datelor. Microfonul ascuns într-o cameră este deja o formă primitivă, întrucât au proliferat tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de cercetare, nu se recomandă provocarea activării microfoanelor secrete prin fluierături, astfel încât prezența lor să fie sesizată. Echipele însărcinate cu o astfel de misiune trebuie să lucreze în liniște, fără ca ascultătorii neautorizați să-și dea seama că s-a făcut simțită prezența microfonului secret. Dimpotrivă, după localizarea microfonului intrus se pot întinde curse sau emite informații false. Înregistrarea pe bandă a discuțiilor de afaceri poate fi declanșată tot prin elemente străine, care să stabilească momentul în care să înceapă să funcționeze
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cazul contextului spațial, este punctată de J. Lohisse, care atrage atenția asupra existenței, într-o situație de comunicare, a unui "spațiu simbolic" "construit în relația intersubiectivă cu altul și cu ceilalți; spațiul ocupat de un altul, unde acesta își face simțită prezența (directorul în biroul său); spațiul de întâlnire cu ceilalți, care poate fi reprezentat de locurile unde se exprimă comunitatea (cafeneaua, clasa, biserica). [...] [spațiul] relațiilor sociale, unde se organizează societatea însăși, cu structurile, convențiile, forțele, riturile, reprezentările colective, cultura ei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
suspinele, bombănelile, mormăitul, [...] plânsul, jelitul, țipetele, urletele, văicăreala, scâncetul, [...] bolboroseala, plescăitul, murmurul, bălmăjeala [...] etc." (Nuță, 2004, p. 21). 26 A se diferenția zâmbetul deschis, sincer, de bucurie ("zâmbetul Duchenne") de zâmbetul din politețe (cf. Ekman, 2011, pp. 294-303), zâmbetul real (simțit) de cel fals/social (Borg, 2010, p. 86 ș.u.). 27 Pentru exemple de valorificare a acestor tehnici în cadrul unui workshop, vezi Millrood, 2004, p. 30. 28 În condițiile în care se consideră că fiecare persoană privilegiază, în principiu, anumite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ne onoreze cu atâta cinste - doar în clipa în care se prezintă drept ideolog liberal, autorul articolelor silabisite cu venerație. Cu o subtilitate remarcabilă, Caragiale satirizează aici deformarea principiilor revoluției de la 1848, în interesele liberalilor de la 1870. Se fac astfel simțite două deformări succesive ale ‘48 ului. Cherestegiul liberal adoptă ideile ‘48 ului, pe care le flutură ca pe niște stindarduri zdrențuite. În realitate nu are nimic în comun cu ele și nu le pricepe. Sub pana lui Rică Venturiano, ele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a omului este dictată de zei. Orice încălcare a voinței acestora este pedepsită, iar înfruntarea dintre zei și oameni se încheie de obicei cu victoria zeilor. În cadrul gândirii filosofice propriu-zise, cât și în cel al gândirii mitice, Necesitatea își face simțită prezența în viața oamenilor într-o formă impersonală - ca Destin. Destinul întruchipa - pentru antici - caracterul prestabilit și implacabil a cursului vieții fiecărui individ. Gândirea antică face apel la ideea de soartă sau destin fără a elucida natura și originea acestei
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
descoperă că poezia, care înseamnă taină, mister, credință, își întinde antenele spre infinit. Cu mult înainte de Radu Ionescu și de Titu Maiorescu, el dă o definiție a frumosului, în spirit hegelian („revelație a însăși ideei poetice sub forme externe și simțite”). În câteva articole, poetul exaltă funcția militantă a literaturii, socotită a fi totodată un mijloc de cunoaștere, un factor de reformă și propășire. Preocupat, în special, de chestiunile de limbă, aplecându-se asupra versurilor populare, în care găsește, de altfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
lui. Prin parafrazare, liderul arată că înțelege partenerul de dialog și că el încearcă să perceapă situația așa cum o vede acesta. Acest lucru ajută la prevenirea confuziei. Câteva formulări de acest fel sunt: * Aceasta este ce ați spus ... * Înțeleg ce simțiți ... În esență, ați spus că ... * Din punctul dumneavoastră de vedere ... * Cu alte cuvinte, ce spuneți ... * Credeți că... Dirijarea comunicării Pentru a încuraja interlocutorul să continue, să explice problema ori să spună ce simte în legătură cu ea, liderul folosește o serie de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
din secolul al XII-lea, ceea ce înseamnă că el a însoțit mișcarea germană spre est, care poate fi astfel considerată ca fiind o compensație pentru autonomizarea unor teritorii care scăpau presiunii împăraților germani. După expansiunea din secolul precedent, se face simțită o regresie generală a germanismului. Deja la finele secolului al XIII-lea cea mai mare parte a teritoriilor exterioare Germaniei s-au detașat de Imperiu. La vest, Imperiul atingea încă Escaut, Meuse și Saône, care o separau de Franța; la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în dependență familiile de țărani de pe domeniile lor. Șerbia persista și în Imperiul Habsburgic (1848). Din cauza condițiilor de existență precare și a mentalității conservatoare, credințele și ideile lumii rurale evoluau încă mult prea încet. Transformările au început să-și facă simțite efectele în lumea rurală abia către finele secolului al XIX-lea. Intervin în acest sens pozitiv o serie de factori: dezvoltarea căilor ferate, răspândirea și difuzarea presei, extinderea învățământului primar, serviciul militar, deplasările temporare ale muncitorilor etc. Toate acestea au
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
încă în dependență familiile de țărani de pe domeniile lor. Șerbia persista și în Imperiul Habsburgi (1848). Condițiile de existență precare și o mentalitate conservatoare, credințele și ideile lumii rurale evoluau încă mult prea încet. Transformările au început să-și facă simțite efectele în lumea rurală abia către finele secolului al XIX-lea. Intervin în acest sens pozitiv o serie de factori: dezvoltarea căilor ferate, răspândirea și difuzarea presei, extinderea învățământului primar, serviciul militar, deplasările temporare ale muncitorilor etc. Toate acestea au
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
împăratului a marcat o schimbare reală în relațiile germano-turce, chiar a celor cu puterile europene în general. Era un semn că, după retragerea lui Bismarck și sub impulsul lui Wilhelm al II-lea, Germania se lansa în Weltpolitik, făcându-și simțită prezența și în Africa, America Latină și Extremul Orient. Deja din anul 1830 ofițeri prusaci, între care și von Moltke, se ocupau de modernizarea și instruirea armatei otomane: asistăm la o "germanizare" a acesteia 456. Interesele economice au determinat însă reacția
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
adevăr, Armata Roșie ocupa România, Bulgaria, Ungaria, partea estică a Austriei și teritoriile germane dintre Elba și linia Oder-Neisse. Ea era însă prezentă, ca țară cobeligerantă și aliată, în Polonia și Cehoslovacia. Numai în Albania și Iugoslavia nu se făcea simțită prezența trupelor sovietice, întrucât eliberarea acestor două țări s-a făcut de către propriile forțe militare de rezistență, formate în majoritate din comuniști. Dacă avem în vedere cuvintele lui Stalin din aprilie 1945, într-o discuție cu delegația iugoslavă condusă de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
funcțiunile vitale ale vieții sociale să creeze sisteme de mascare și stilizare a haosului intern pentru slujba comunicării exterioare și în interesul traiului în comun". Îl preocupă toleranța și raporturile ei cu autoritatea: "Toleranța este condiția pentru ca să devie reală și simțită libertatea, bunul neprețuit la care visează atît de aprins oamenii. Nimeni astăzi, cît ține lumea civilizată, nu visează toleranța fără înconjur. Dar actualitatea, cu apucăturile ei dictatoriale, face cu deosebire ingrată situația apostolilor pasionați și naivi al acestui fermecător ideal
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca în secțiunile ulterioare să revenim asupra unor probleme în ceea ce privește definirea. Ele sunt importante, pentru că diversele programe de cercetare își definesc, fiecare, o sferă a actorilor, contestând această calitate altor entități. Așadar alături de statul-națiune, în lumea contemporană își mai fac simțită influența și alți actori: organizațiile internaționale (inter) guvernamentale (OIG) și neguvernamentale (OING) și corporațiile transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul politicii globale instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
și celelalte instituții din sistemul ONU au beneficiat, la rândul lor, de această tendință, într-un set de arii tematice care exclude, totuși, securitatea națională sau alte domenii pe care statele-membre le consideră vitale. În al doilea rând, se face simțită o modificare a normelor de recunoaștere externă a unora dintre revendicările de autoritate emise de stat. Intensificarea eforturilor normative la nivel universal și regional în sfera drepturilor omului este un factor care pune serios în discuție viziunea tradițională (weberiană) asupra
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
în care CTN presau pentru condiții preferențiale pe o piață sau alta, demersurile lor au vizat în mod constant liberalizarea climatului investițional. Pentru aceasta, ele au exercitat presiuni directe asupra guvernelor-gazdă și din ce în ce mai mult în ultimele decenii și-au făcut simțită influența pe lângă guvernele țărilor dezvoltate sau pe lângă foruri precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (OIG ce reunește statele industrializate), pentru a le determina să facă, la rândul lor, presiuni asupra statelor recalcitrante. În condițiile actualei configurații a economiei
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile în care se angrenau nu mai erau filtrate de autoritățile (diplomația) statului de origine. Această perspectivă a stat ulterior la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane. S-a făcut simțită tendința de inspirație pluralistă de a înțelege relațiile internaționale cu ajutorul metaforei nonierarhice a rețelei, iar interacțiunile actorilor nu mai sunt constrânse de granițele naționale, ca în modelul realist. Astfel, se poate evidenția un domeniu al politicii globale în care interacționează
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
însă a le conferi un rol semnificativ în sistemul internațional. Această viziune ortodoxă a realiștilor asupra relațiilor internaționale postulează existența unei distincții calitative între high politics în care sunt angrenate guvernele naționale și OIG și low politics unde își fac simțită prezența actori precum CTN, OING și ONG de la nivel societal. Evident, această distincție are la bază ariile tematice, sugerând existența unui domeniu rezervat statelor-națiune și OIG, conturat în jurul problematicii militare și de securitate, un monopol tradițional al guvernelor și în
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
nu se mai ocupă nimeni. Centrul Logopedic, nu este o instituție avizată pentru această vârstă și categorie de copii, având o altă destinație în sistemul de învățământ special. Centrul de sănătate mintală, trebuie să-și amplifice și să-și facă simțită activitatea și în colaborare cu Policlinica să avizeze asupra preșcolarilor, la care școlarizarea la 6 ani este neoportună. Tot aceste foruri, ar trebui să trieze și retrieze școlarii de clasa I, deoarece la mulți, diagnosticul diferențial a fost încă inițial
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
musculaturii gambelor, coapselor, spatelui, să tensioneze excesiv de mult structurile ligamentare și articulare și astfel, grăbesc apariția rapidă a oboselii, având ca rezultat final dorința de a renunța sau de a întrerupe efortul aerob înainte ca efectele acestuia să se facă simțite. După cum am amintit la pagina 60 a acestei lucrări, considerăm că viteza de deplasare a practicantului de jogging poate fi cuprinsă între 20% și 40% din cei mai buni timpi ai practicantului / cea mai bună viteză a sa (în funcție de ceea ce
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pe seama ascultării de muzică în timpul activităților sportive, evidențiază: muzica ar fi răspunzătoare de creșterea tempoului în timpul eforturilor ciclice (cum este și joggingul); melodiile preferate ne-ar ajuta să continuăm efortul fizic atunci când senzația subiectivă de „nu mai pot” își „face simțită prezența”. „Muzica te ajută să blochezi acea voce din creier care îți spune să te oprești” (C.Karageorghis, citat de D.Peterson, 2009); chiar dacă obosim, ritmul mai alert al unei melodii ne-ar putea impune, în mod inconștient, același ritm
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]