2,599 matches
-
s-a făcut foarte frig În preajma unor lucrări glaciale n-au fost pregătiți s-o discearnă și s-o respecte. Față de Noii romancieri afirmați de la Începutul anilor 1950, Samuel Beckett a Început prin a fi și a rămas un părinte singuratic - un papă exilat. Nu s-a considerat membrul unei noi religii literare, ci, mai degrabă, un religios al literaturii. Celălalt părinte al literaturii agoniei și ca agonie este Maurice Blanchot. Mi s-ar fi părut imposibil, dacă nu l-aș
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
chiar și un stindard propriu. În ianuarie 1928, întreprinde o călătorie la San Remo, pentru a-l întâlni pe Nicolae Titulescu, pe atunci ministru de Externe, și a-i solicita sprijinul în obținerea unei funcții diplomatice. Refuzat, C. devine un singuratic, se claustrează între zidurile locuinței sale, își făurește chiar și o emblemă aristocratică, reprezentând doi îngeri de-a dreapta și de-a stânga unei coroane, sub care așază deviza: Cave, age, tace („Ferește-te, lucrează, taci”). Apariția lui în viața cotidiană
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
motivele baladelor populare, ca în Legendă, unde se face aluzie la drama Meșterului Manole, apropiată de condiția stihuitorului care clădește „din flori și fărâme” ce se năruie întruna. Concomitent, C. folosește ritmul și rima specifice poeziei populare (Umbre de baladă, Singuraticul pom). Domină cuvinte precum „duh”, „tăcere”, „fum”, „ceață”, sugerând o lume greu de perceput. Volumul următor, Stinsa oglindire (1943), este distins cu Premiul Academiei Române, raportul fiind redactat de Lucian Blaga, entuziasmat de stilul și de structura internă a poemelor, de
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
cineastul Ion Truică, prin care deschide o cale nouă genului - și, mai ales, în calitate de comentator de film - cărțile Comedia burlescă (1967), Eroi, fantome, șoricei (1970). Poet suprarealist, prozator fantezist și tandru ironic, scenarist cu premii internaționale, comentator de film, disident singuratic, C. este și un bun critic de artă. În 1976, în ajunul bicentenarului independenței Americii, reușește să publice volumul Grafica americană. Un portret al Americii, pe care cenzura îl aprobă, crezând că e vorba de un comentariu de strictă specialitate
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
specii folclorice. Cele mai multe dintre poeme sunt adunate în volumul Poezii (1934), apărut postum. Scriind și proză, G. își ilustrează în parte concepția filosofică. Eroii nuvelelor sale, romantici cerebrali, cu model în Dionis, își plăsmuiesc o lume a lor, de oameni singuratici, cu pasiune pentru artă și crezând profund în Dumnezeu. În Emaus, filosoful se străduiește zadarnic să înțeleagă pe cale rațională legile vieții. Asemenea lui, protagoniștii din Orfanul, Înspre soare...și Turnul din Soroceni încearcă să pătrundă intuitiv adevărul care nu se
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
1925; Povestirile unchiului Stancu, 1929; Fals mandat de aducere, Ploiești, 1931; Taina împăratului (în colaborare cu F. Voican), București, 1933; Creionări, Ploiești, 1934; Banul de aur, Ploiești, 1935; La noi, la șezătoare, Ploiești, 1936; Misiunea învățătorului, Ploiești, 1937; Povestea lupului singuratic și alte povestiri, Ploiești, 1938; Icoane, Ploiești, 1938; Puiul de rouă, 1941; Un om al dracului, Ploiești, 1943. Repere bibliografice: Antologia învățătorilor în literatură, îngr. B. Jordan, București, 1939, 283. S.C.
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
stiluri comportamentale de timiditate și izolare socială, precum și la simptome de internalizare. Așadar peer victimization se asociază cu maladaptări sociale și internalizări comportamentale. Când victimizarea se petrece în grădiniță, efectele devin vizibile deja la vârsta școlară, când copilul-victimă devine mai singuratic și mai evitant față de școală. Când hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
va arăta prin auz. Mii de creaturi pe care nu le poate vedea vor părea că îi vorbesc, și când gura și ochii vor rămâne închise, sufletul va fi în continuare locuit de limbaj. Dacă frunzele arborilor foșnesc în jurul bietului singuratic, dacă râul care trece clipocind îi leagănă somnul și dacă vântul dinspre apus îi biciuește obrajii..." 27. Desigur, omul de pe insulă nu are nicio determinare eficientă din punct de vedere social, teritorial sau politic. În afară de faptul că se găsește în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
loc al vorbelor mincinoase, populat de provensali vorbăreți care au talentul de a-și înveseli viața cu ajutorul imaginației". Rolul închipuirii mincinoase este bine pus în valoare în romanul în care triumfă fabulosul și lipsa de măsură: Nu mai era copacul singuratic pe câmpia netedă, departe, în fund, ci o pădure de lauri muzicali, o pădure sacră, o pădure uriașă."202 Numeroase au fost rescrierile reîntoarcerii în Itaca. Mulți s-au folosit de canavaua homerică fără mari modificări (cu excepția adaptărilor dramaturgice). Mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sigur că am luat toate măsurile ca să nu mai am de-a face cu ei"297. Rousseau îi răspunde lui Diderot care spune că numai cel rău trăiește singur, prin paradoxul solitarului: "Cei care prin gustul și dorința lor trăiesc singuratici sunt obișnuit de omenoși, primitori, drăgăstoși. Nu că ar urî oamenii, ci pentru că îndrăgesc odihna și liniștea se retrag departe de lume și gălăgie. Viața departe de societate face ca ea să le pară mai dulce și plăcută când li
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
împotriva celui care ar putea să-i ia locul 446, împotriva lumii exterioare (în care se desfășoară povestea), dar și împotriva propriei sale dispariții. Atunci când țăranul "sosit din lumea celor vii" și unic vizitator al acestui loc pustiu trist și singuratic pleacă, naratorul are "impresia de a fi în lumea morților". Bătrânul al cărui nume îl ignorăm 447, este ca și Roderick Usher, ultimul descendent în linie directă al uneia dintre cele mai nobile familii din provincie. El are ca și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îi spune soției, ivită din întuneric ca să-l poftească să se întoarcă în casă: "Vreau să rămân să văd ce-o să facă omul ăsta. E un străin care întârzie pe-aici fără nici o treabă. Uită-te la el". Astfel călătorul singuratic este înconjurat de priviri, de zvonuri, de indiferență și cu o frumoasă negației el răspunde femeii: "Eu nu vreau nimic de la voi, îmi văd de ale mele, vedeți-vă și voi de ale voastre". S-ar părea că ideea însăși
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
volumul Ospitalitatea în secolul al XVIII-lea, Clermont-Ferrand, (Presses Universitaires Blaise-Pascal, 2000). 278 Remarcăm că Hirschfeld nu-l citează niciodată pe Rosseau. 279 Rousseau, Oeuvres, Pléiade, I, 46 (*trad. rom. de Pericle Martinescu, Confesiuni I, I, II, Visările unui hoinar singuratic, Editura pentru literatură, BPT, București, 1969, p. 59, nota trad.). 280 Ibid., I, 104 (*trad. rom. ed.cit. I, p. 134, nota trad.). 281 Pléiade, I, 160 (*trad. rom. ed.cit. I, p. 208, nota trad.). 282 Observații la Lettres
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Confesiuni, Pléiade, I, 45; vezi, de asemenea, Pléiade, I, p.152. *trad. rom. p. 58 (nota trad.). 312 Pléiade, II, 79. 313 Pléiade, II, 80. 314 Rousseau evocă și relația problematică a ospitalității și a banilor în Visările unui hoinar singuratic, când scrie: Am observat că din lumea întreagă numai în Europa ospitalitatea se vinde. În toată Asia ești găzduit fără bani; firește că nu în toate ești în largul tău. Dar e oare puțin lucru să-ți spui: om sunt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
artiștii, dar și „oamenii politici, dictatorii, milionarii și organizațiile care au încercat să controleze ce muzică se scrie, intelectualii care au încercat să-i judece stilul, scriitorii, pictorii, dansatorii și oamenii de film care au întovărășit muzica pe căile ei singuratice de explorare..., tehnologiile ce au schimbat felul de a fi făcută și ascultată, revoluțiile, războaiele fierbinți și reci, valurile de emigrație și transformările sociale profunde care au remodelat peisajul în care compozitorii au lucrat“. O întreprindere ambițioasă, al cărei rezultat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
ce își așteaptă pedeapsa. Vântul aspru trezește un fior rece care va răscoli natura, purtând-o spre pieire. Copacii devin marionete în joaca crudă a furtunii, fiindu-le rupte crengile, smulse rădăcinile, rămânând doar niște epave cu suflet, de unde păsări singuratice străpung văzduhul, luptând pentru speranța la viață. Deodată, liniștea sinistră este alungată de un zgomot înspăimântător, un scâncet puternic ce zguduie pământul. Săgeți de foc se sting iute pe cerul funerar, însoțind sunetele teribile ce se aud din ce in ce mai aproape. Potopul
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
respingem cu dispreț pe riscul nostru și de care ar fi o crimă să privăm generațiile mai tinere și pe cel viitoare. Mai curând sarcina noastră este să o păstrăm și să o împrospătăm"168. Seton-Watson a fost un alergător singuratic care a purtat torța unității europene prin lunga noapte a confruntărilor care au divizat Europa. A fost unul dintre puținii intelectuali apuseni care a îndrăznit să nu ia în serios frontierele simbolice dintre Apus și Răsărit și care a înțeles
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
copil trist și căruia îi lip sește inițiativa, adoptă un comportament alternativ de respingere sau închidere. La primele ore de consiliere, Alexandru nu se exprima deloc și se izola mereu, chiar de la așezarea în sala de resurse, preferând cel mai singuratic și retras loc (scaun). Invitându-1 să se așeze mai aproape de grupul majoritar, Alexandru răspundea că, acolo unde stă, se simte el bine. Este liniștit, prudent și cuminte. Este conștient de responsa bilitățile și normele care i se impun, deși sunt
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
este mai ușor și pentru că știm sau intuim cu toții regula fundamentală din genetica socială conform căreia ,,indivizii egoiști îi înving pe indivizii altruiști..."332. În același timp ,,eu"-l ne satisface în mod natural dorința de afirmare ca un alergător singuratic, în care laurii și laudele i se cuvin numai lui. Din acest motiv omul pare a fi rău de la natură și în mod iremediabil. Capitalismul este singura lume care repară acest rău prin punerea sa la treabă în beneficiul individului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
căpcăuni. împărăteasa își ridică fruntea spre cer și scutură din cap. Apoi păși atît de hotărîtă pe răzor, încît soldaților din gardă nici nu le-a mai rămas timp să se arunce sub botinuțele ei. Printre bulgării de pămînt înflorea, singuratică, o peonia. Ciua, grădinarul cel tînăr, se prosternă tremurînd la picioarele împărătesei. Dar, în mod cu totul neașteptat, împărăteasa rămase cu desăvîrșire calmă. Privi, serioasă, planta care-și deschidea petalele, floare care nu era nici deosebit de mare și nici din
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
se prosternă tremurînd la picioarele împărătesei. Dar, în mod cu totul neașteptat, împărăteasa rămase cu desăvîrșire calmă. Privi, serioasă, planta care-și deschidea petalele, floare care nu era nici deosebit de mare și nici din cale afară de frumoasă, care doar înflorea. Singuratică, răzleață. - Ridică-te, Ciua - porunci împărăteasa Vu }io-tien. Copilul, pregătit să moară, tremura din rărunchi. - La ce te gîndești cînd te uiți la ea? - Că e frumoasă? - bîigui băiatul. - îți mulțumesc, Ciua - spuse împărăteasa scuturîndu-și căpșorul arătos -, îți mulțumesc mult
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
pe care clocotesc mâncărurile, mocnesc înțelegerile subterane ale copiilor mai mari, dimpreună cu conflictele lor cu mama și cu frații vitregi. Peste toate acestea ,tronează" Moromete, un Jupiter când hâtru, când tunător, familist cu progenitură multă și amestecată, un mare singuratic, în fond, după cum ne-o va arăta escaladarea conflictului central. Marin Preda, Moromeții. I, în Opere, I, ediție îngrijită de Victor Crăciun, prefață de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002, 1358 p.
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
zi se zgârcește, se tăbăcește, capătă forme grotești, de te apucă și râsul. De pildă: 1) Un copil se face în doi, atunci când nu și-l face singură o femeie sau când nu e, de fapt, copilul nimănui... 2) Lucrările singuratice asupra ființei îți pot aduce bucurii scurte și intense... (hm!). Ele pot înrâuri mințile și viețile altora, dar nu schimbă cu nimic... miezul tău lăuntric. Scrierea unei cărți te dezumanizează (măi să fie!). în noaptea de 21 decembrie 1989 am
Pastrama by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11387_a_12712]
-
polemici cu sau fără miză, veșnic supărat (rareori, fără motiv sau din false motive) pe cei care, structural, ar trebui să îi fie aliați de idei, Alexandru George are, în lumea literară românească, reputația unui tip doldora de cultură, dar singuratic, ursuz, cusurgiu, îmbufnat, rece, stîngace, nesociabil, gafist, degrabă vărsătoriu de sînge nevinovat. Degeaba încearcă omul prin articole polemice ( adunate ulterior în volume) în care își argumentează cu asupra de măsură afirmațiile să schimbe această părere cvasi-generală. Imaginea de "om sucit
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
oprimată de către autoritățile dictatoriale și desființată în 1936. Tatăl lui Haruya, Saburo ( 1900-1967), moștenitorul lui Tomota, a fost și el poet de tanka. Încă elev de gimnaziu fiind, a publicat prima carte de poezie. Volumul postum Hitori yuku miti ( Drum singuratic) conține 1665 de tanka. Unchiul Etsuji ( 1895-1987) a fost istoric al economiei și președinte al Doshisha ( un important complex școlar din Kyoto, compus din două universități și mai multe institute). L-a adorat pe Tenrai și a fost botezat creștin
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]