21,041 matches
-
ceea ce știe despre un personaj sau despre un obiect, înainte de a exprima grafic ceea ce vede", realismul desenului trecând prin diferite faze: ,,realism fortuit" așa-numita ,,fază a mâzgăliturilor" (2-3 ani: se realizează jocuri-exerciții grafice); ,,realism neizbutit/eșuat" ,,starea de incapacitate sintetică" (3-4 ani: copilul nu este atent și nu manifestă îndemânare manuală); ,,realism intelectual" ,,stadiul desenului ideo-plastic" (5-6 ani: copilul reflectă în desen, într-o manieră aglutinată, ceea ce vede/știe); ,,realism vizual" la 7-8 ani apar ,,intuiții proiective" în desenele copilului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
esențial în verbalizarea anumitor secvențe/etape (,,pași") ale exercițiului, ale demontrației, ale algoritmizării etc. 6.3.12. Expunerea Expunerea este metoda didactică ce constă în transmiterea directă, de către cadrul didactic, a unor informații de diferite tipuri, într-o manieră organizată, sintetică. Caracteristici și repere aplicative ( Valorificarea acestei metode permite transmiterea unui volum mai mare de informații într-un interval de timp dat. Expunerea poate fi însoțită de utilizarea unor materiale auxiliare care să susțină elementele prezentate oral, decodarea și interpretarea corectă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sau mai mic) în activitate (cu precizarea că se impune introducerea unor elemente noi de joc, complicarea acestuia cu sarcini mai dificile pentru copii, cu etape competitive, evaluative, cu materiale didactice diferite, utilizate în contexte similare sau diferite etc.); etapa sintetică încheierea jocului didactic printr-o activitate care să puncteze anumite elemente cheie ale jocului desfășurat (cunoștințe asimilate/fixate, participanți care s-au remarcat pe parcursul activității, câștigătorii etapei competitive, eventuale aspecte complementare etc.). ( Index de jocuri didactice valorificabile în activitățile de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
anterior, în (re)sistematizarea, fixarea acestora, în recapitulare, în momentul de captare a atenției copiilor, în etapa de descoperire a unor noi cunoștințe, în dirijarea învățării, în etapa evaluativă etc. De altfel, aceste valențe ale mijloacelor de învățământ sunt reflectate sintetic în literatura de specialitate prin funcțiile acestora: funcția instrumentală (de auxiliar) vezi rolul de instrumente auxiliare îndeplinit de anumite mijloace de învățământ în cadrul activităților instructiv-educative; funcția cognitiv-informativă predominată în cazul mijloacelor de învățământ care conțin anumite informații, respectiv transmit anumite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
actualizarea unor versuri, scurte cântece, ghicitori etc. care să atragă atenția copiilor asupra anumitor aspecte prezente în imagini, încurajându-se procesul ,,cititului" prin raportarea la componentele generale și de detaliu ale imaginii, într-o formă corectă de verbalizare 261; etapa sintetică, de ordonare și fixare a conținuturilor actualizate prin ,,lectură" proces ghidat de către cadrul didactic, în vederea familiarizării copiilor cu anumite criterii la care se pot raporta în activități similare, precum și cu succesiunea logică a prezentării, cu asocierea titlu (ales de copii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etapa de dirijare a observării valorificând expunerea descriptivă (prin descriere), narativă (povestire despre elementele supuse observării) și/sau demonstrativă (unealtă), conversația cu rol în activizarea și îmbogățirea vocabularului copiilor, precum și în dirijarea analizei, sintezei, comparației, generalizării, abstractizării; etapa finală, conclusivă, sintetică vizând ancorarea ordonată, logică, a elementelor identificate prin observare, într-un context familiar copiilor, în asociere cu alte situații de comunicare, de viață, prin actualizarea unor versuri, replici, fragmente muzicale, desene etc. corespunzătoare acestor elemente. 8.4.5. Activitatea de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai multe departamente, pârghia de diagnosticare va fi formată, de regulă, din specialiști instruiți special care să aibă timpul și competența pentru a urmări defectele pe întregul parcurs, de la simptom la cauză și remediu. În Tabelul 3.3. se prezintă sintetic modul în care se desfășoară activitățile pentru menținerea, respectiv modificarea statu-quo-ului în producție. 9. Sistemul de asigurare a calității (SAC) Strategia calității, respectiv măsurile și acțiunile întreprinse pentru realizarea scopurilor urmărite în acest domeniu - calitate superioară a produselor și proces
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
viziunii și creativității infinite. Blake a descris pictural acest proces de unire a emoției și rațiunii în strania imagine a omului care are capul în piept: rațiunea-intelectul a coborît în spațiul / lumea emoției, dînd astfel naștere imaginației romantice că forța sintetică, deci care asimilează forță analitică a rațiunii, dar o și depășește, imaginația romantică fiind o forță de transcendere permanentă. 24 (I, 262) Sau "rostind". Blasfemia este un fel de "întuneric rostit", în actul acestei rostiri intervenind, paradoxal, scînteia de lumină
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fost atestate unele asociații de acest gen în credințele orfico-pitagoreice (Olivieri). Piramida-tetraedru (bazată pe triunghi) sugera astfel prin chiar formă să flacăra (elementul Foc). Pitagoricienii (inclusiv și probabil mai ales grupul de discipoli ai lui Philolaos, care încerca să descrie sintetic prin alegorii și cu mijloace geometrice principiile pe baza cărora Universul funcționează, cosmogonia, psihogonia, etc.) au stabilit cubul ca simbol al stabilității perfecte, ca figură geometrica a Pămîntului. Aceste corpuri erau pentru Platon ideile (eidē, întruchipări) care stăteau la baza
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană / 213 Încheiere: Personalismul energetic între cunoașterea și recunoașterea de sine a omului / 215 Bibliografie / 227 Rezumat / 243 Abstract / 247 Argument la ediția a doua Lucrarea de față, publicată în primă ediție în 20001
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și a raportului dintre ea și lumea ca totalitate; a doua, aceea a personalității, a semnificației sale filosofice. Pentru a o rezolva pe cea dintâi, spune Rădulescu-Motru, Kant postulează identitatea formală a eului și construiește ipoteza apriorismului și conceptul "unității sintetice de apercepție". Soluția kantiană este socotită nesatisfăcătoare de către filosoful român; teoria sa asupra identității de structură dintre conștiință și "unitatea lumii" reprezintă răspunsul filosofic la această problemă, care deschide, în personalismul energetic, două orizonturi: a) ontologic, instituit pentru a răspunde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
știința "care ar dăinui chiar dacă toate celelalte s-ar scufunda în prăpastia unei barbarii care ar distruge totul"51, nu este constituită în forma științei veritabile. Poate ea deveni știință? Dacă ar putea, atunci ar trebui să cuprindă doar judecăți sintetice a priori, adică numai judecăți care dau forma cunoștințelor veritabile, totodată necesare, universale și în stare a spori cunoașterea. Cum știm, Kant va cerceta facultatea de cunoaștere, ajungând la concluzia că judecățile sintetice a priori sunt posibile pe temeiul unor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atunci ar trebui să cuprindă doar judecăți sintetice a priori, adică numai judecăți care dau forma cunoștințelor veritabile, totodată necesare, universale și în stare a spori cunoașterea. Cum știm, Kant va cerceta facultatea de cunoaștere, ajungând la concluzia că judecățile sintetice a priori sunt posibile pe temeiul unor forme ale facultății de cunoaștere, independente de experiență. Kant va trece de la problema posibilității acestui tip de judecăți, prin probleme vizând facultatea de cunoaștere și formele ei a priori, apoi prin cercetarea subiectul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
implica într-un mod constitutiv conceptele sale transcendente (pretenție numită de Kant "dialectică" sau "logică a aparenței"52) a precumpănit în istoria filosofiei și de aceea metafizica nu a părăsit forma sa neștiințifică; ea nu a reușit să producă judecăți sintetice-a priori, singurele care, fiind universale și necesare (în sens strict) și îngăduind sporul cunoașterii, sunt proprii științei veritabile. Critica rațiunii pure, ca un demers prin care sunt stabilite limitele rațiunii noastre speculative, competențele facultății de cunoaștere, pregătește terenul pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îngăduie și înaintarea discursului. Toate aprecierile lui Kant despre "eu sunt" apar înconjurate de o aură a certitudinii incerte, adică a unui fapt necesar care nu poate primi nici o probă asemenea celor care conferă siguranța intuiției (empirice) sau a judecății sintetice a priori. Luată în sine, această aporie încă nu ne asigură în privința posibilității cu atât mai puțin a "necesității" sau "realității" unității de existență a omului. Putem însă aduce în sprijin anumite enunțări pe această temă, cum este următoarea: "A
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alături de cel al fericirii și al virtuții. Și acestea din urmă accentuează dualitatea unității de existență a omului, asemenea primelor două. Prin al doilea nivel, care cuprinde concepte precum: libertatea, imperativul categoric, Binele Suveran, este resemnificată, în sensul refacerii sale sintetice, însăși unitatea de existență a omului. Al treilea nivel este ocupat de unul dintre cele trei postulate ale rațiunii pure practice, anume cel al sufletului nemuritor. Propriul acestui nivel de semnificații ale eticii kantiene îl reprezintă retematizarea diferenței dintre persoană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rațiunii pure practice, anume cel al sufletului nemuritor. Propriul acestui nivel de semnificații ale eticii kantiene îl reprezintă retematizarea diferenței dintre persoană și personalitate. Iar la al patrulea nivel, pe care se află postulatul existenței lui Dumnezeu, este refăcută unitatea sintetică a virtuții și fericirii. Dumnezeu reprezintă "cauza supremă a naturii (prin urmare face posibilă fericirea n. C.), care are o cauzalitate conformă simțământului moral"73 (prin urmare, face posibilă virtutea). Libertatea este concepută de Kant ca o cauză primă inteligibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în două enunțuri, "Omul este ființă cunoscătoare" și "Omul este ființă liberă", enunțuri ce par a fi, prin raportare la primele două Critici, "judecăți analitice", dar care, dată fiind întreaga reconstrucție kantiană din Critica facultății de judecare, trebuie socotite "judecăți sintetice". Nu este însă scopul acestui studiu construirea unei astfel de dovezi. Detaliat gândind cele două enunțuri ca fiind judecăți sintetice -, conținutul proiectului antropologic cuprinde o descriere a omului cu valoare pentru întemeierea teleologiei (a "criticii facultății de judecare") și, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primele două Critici, "judecăți analitice", dar care, dată fiind întreaga reconstrucție kantiană din Critica facultății de judecare, trebuie socotite "judecăți sintetice". Nu este însă scopul acestui studiu construirea unei astfel de dovezi. Detaliat gândind cele două enunțuri ca fiind judecăți sintetice -, conținutul proiectului antropologic cuprinde o descriere a omului cu valoare pentru întemeierea teleologiei (a "criticii facultății de judecare") și, în general, pentru susținerea demersului critic kantian. În Critica facultății de judecare, "locul natural" al conceptului kantian al finalității, întâlnim mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Conștiința omenească așa cum o înțelegem noi astăzi nu este o oglindă pasivă, nici o conștiință transcendentală (! n. C.); nu este apoi un epifenomen, care se adaugă, ca o lumină venită din altă lume, peste fondul unei lumi materiale, ci este rezultatul sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală: este aceea ce numim personalitatea"112. Corelațiile persistente care pregătesc apariția personalității sunt, toate, unități individualizate ale energiei. Dispoziția realității către o anumită direcție de evoluție apare, ne spune C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în finalul acestui capitol al cărui demers a condus către ideea că personalismul energetic poate fi socotit, după felul în care reconstruiește unitatea de existență a omului, drept ontologie a umanului, iar filosofia kantiană cuprinde un proiect antropologic câteva corespondențe "sintetice" între aceste două filosofii. Astfel, strict euristic și în orizontul unei resemnificări (reinterpretări) antropologice a personalismului energetic, putem spune că determinarea științific-sistematică a personalității (primul orizont de tematizare în "teoria personalității") se află într-o legătură de sens cu postularea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al mentalității omului primitiv n. C.) l-ar constitui dominanța treptei senzoriale a cunoașterii, al cărei produs principal l-ar constitui reprezentarea colectivă"; aceasta ar fi "un rudiment al viitoarei noțiuni, fiind ca și aceasta un rezultat al unei unități sintetice, dar nu a intelectului, ci a "intuiției naive"".182 Mutația "logică" despre care a fost vorba mai sus are un corespondent emoțional: simțirea noutății. Aceasta se impune conștiinței misticului cu atât mai mult cu cât noutatea apare ca o amenințare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Aptitudinile vin din dispozițiile sufletești; ele alcătuiesc o parte a sa. Spiritul creator este idealul cultural, lucrător în personalitate prin exercițiul aptitudinilor; el alcătuiește cealaltă parte a sa. Funcțiile vocației sunt exprimate, desigur, într-un plan natural-cultural. Recunoașterea-de-sine este funcția sintetică, cea care le cuprinde, generic, pe toate celelalte și care are "loc" în fiecare. Ea se însoțește cu dezinteresul față de nevoile proprii, dar și cu tenacitatea cu care sunt urmărite scopurile sociale; omul de vocație este original în ceea ce creează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evidență primul sens al reconstrucției ostwaldiene; el este ușor de recunoscut în explicațiile "locale", la nivelul detaliilor, în construcția lui Ostwald. Mai departe va fi evidențiat și celălalt sens, sesizabil mai cu seamă atunci când autorul lucrează la nivelul rosturilor "globale", "sintetice" ale principiului energiei. În prezentarea de față, diferența menționată este semnalată îndeosebi la nivelul conceptelor fundamentale utilizate de Ostwald pentru a construi o "imagine" a lumii ca totalitate: energia (pur și simplu) și "imperativul energetic". Diferența viziunii energetiste, în primul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetic: realitatea originară (dar nu ca energie, ci ca transpersonal, sau ca personalitate divină), evoluția, finalitatea și personalitatea. Faptul acesta reprezintă un veritabil temei pentru ideea participării personalismului energetic la modelul personalist, la "logica formală" a personalismului. III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană Comparația cu personalismul a avut rostul de a arăta și deosebirea relativă de program, de "imagine" teoretică a omului și mai ales de conștiință filosofică a personalismului energetic față de personalism, dincolo de apropierile, asemănările
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]