3,963 matches
-
prețios aport progresului școlii naționale de compoziție. Creația sa este rezultatul activității unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Unul dintre cele dou) purt)toare de elicoptere, Moskva sau Leningrad, este În misiune permanent) În Mediterana. În toamna anului 1975, noul portavion Kiev, de patruzeci de mii de tone, trebuia s) ias) din Marea Neagr). În aceste ape ale sirenelor sunt vreo zece submarine rusești. Exist) la sol avioane rusești care pot s) atace Flotă a Șasea și apoi s) se reîntoarc) f)r) s) fie necesar s) realimenteze - forță sovietic) de „h)rțuire”. Americanii au avionul F-14. Acesta „poate
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
i-o pregătise special pentru mine bătrâna doică a familiei Peterson, și a pâinii speciale cu unt, pe a cărei suprafață netedă, mătușa Nata, sustrăgându-mi dibace atenția, desenase o margaretă, apoi o pisică și În cele din urmă micuța sirenă despre care tocmai citisem și pe care o plânsesem Împreună cu Miss Norcott, și eu am Început din nou să plâng. A mai fost micuța și mioapa Miss Hunt, a cărei scurtă ședere la noi, În Wiesbaden, a luat sfârșit În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
noastre refugii, dar toată luna aprilie mama ei a oscilat Între alternativa de a Închiria aceeași vilă și aceea de a face economie rămânând la oraș. În cele din urmă, cu o anumită condiție (acceptată de Tamara cu tăria micii sirene a lui Anderson), vila a fost Închiriată și imediat ne-a Învăluit o vară superbă și iat-o pe Tamara mea, fericită, ridicându-se pe vârfuri, Încercând să tragă o creangă de racemosa pentru a-i culege fructele zbârcite, În timp ce
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
efortului făcut În soare. Ne-am rătăcit În păduri pline de mușchi, ne-am scăldat Într-un lac de basm și ne-am jurat dragoste eternă pe coronițele de flori, pe care-i plăcea să le Împletească, asemenea tuturor micilor sirene rusoaice, și, la Începutul toamnei s-a mutat la oraș În căutarea unei slujbe (aceasta era condiția pusă de mama ei), și, pe parcursul lunilor următoare n-am văzut-o deloc, fiind angrenat În acel gen de experiențe variate pe care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ale filozofiei : doar câteva trimiteri la Hume sau Kant și abia mai multe, rareori fără rezerve critice, la Bergson și Husserl. Independența autorului față de marile repere ale filozofiei, atitudinea sa lucidă îl fac să nu cedeze nici o clipă glasurilor de sirenă ale speculativității și nici sintagmelor clișeizate cu care filozofia clasică operează abstract, adică automat, întocmai cum matematica operează cu funcții fără reprezentare : „judecăți sintetice a priori”, „lucru în sine”, „idee” etc. Dar mai cu seamă nu cedează prejudecății filozofice prin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Mâine dimineață voi fi la gară. Și voi repeta figura, dacă va fi necesar. * Dis de dimineață am ascultat, atent, trenurile, uruitul lor inconfundabil, cu semnalele sonore care îmi plac atât de mult. Nu atât de mult cum îmi plăceau sirenele locomotivelor vechi, din anii premergători războiului. Atunci locomotivele nu avertizau, locomotivele de atunci te chemau undeva, oriunde, dincolo de oraș, dincolo de școală, spre libertate. În copilărie am crezut multă vreme că mașina și automobilul au fost inventate direct de Dumnezeu. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
despărțirii... ..."Erau gata de plecare, cu bagajele lor sărace gata făcute. Au deschis geamurile. De afară intra o boare dulce, de început de toamnă, mirosind a vegetale putrede. Țânțarii se adunau nervoși în plasa ferestrei. Au aprins lampa, așteptând, atenți, sirena vaporului care trebuia să sosească și cu care trebuiau să plece. A fost frumos, gândeau amândoi, fără a spune nimic... Simțeau că iubirea lor rămâne acolo, că nu se va repeta niciodată, că nici un popă și nici o nuntă nu o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o comoară ascunsă în peșteră, un cufăr râvnit, o hartă și o busolă fermecată, o fântână a tinereții, dispute între pirați, mazilirea prin semnul negru, respectul superstițios față de Biblie, conflicte cu autoritățile coloniale engleze, execuții oficiale pe chei, monștri marini, sirene, nave-fantomă, corăbii la scară reală sau închise în sticlă, atotprezentul rom, refrenul Fifteen men on the dead man’s chest..., prietenii, alianțe, trădări etc. Existența unor trimiteri geografice și istorice a subliniat decalajul evenimențial, căci, deși acțiunea e plasată în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
creasta, și fundul văii, și ridicând în jerbe spumegânde colbul de argint al mării, în vreme ce bom presul se leagănă șovăitor în întuneric, ca antena unei dihănii blânde care își caută cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându-le în țesături feerice... Să vă spună despre piuitul scripeților, ca țipătul întrebător al unor pescăruși de noapte, care însoțesc corabia bătând
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de peste vale”. Și a fost prima reacție de refuz al pierderii identitare: refuzul hranei asociat cu privarea de bucuria de a continua să trăiesc. Satul se proletariza într-un ritm incredibil. Uzina din Călan înghițea eco-comunitatea dându-i în schimb sirenă, funingine, salam și marmeladă. Curțile căpătau încet aspectul finalului marquezian al unui veac de singurătate: puii de oameni și animalele au început să se rărească, verzeala zidurilor și bălăriile creșteau triumfător printre cărămizile caselor și grajdurilor pustii. La vremea școlii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
multicolore. Regele Bulgariei, pe cap cu un pompon nemăsurat de mare, prințul Nikita al Muntenegrului, socrul noului rege, în ținută de general muntenegrean cu fustanelă albă, și Diadohul 50 Greciei, Constantin, erau în fruntea misiunilor străine. Deodată, un sunet de sirenă anunță sosirea trenului, precedat de o locomotivă ștafetă. Un vagon-salon, un furgon cu uși glisante, deschise, lăsînd să se vadă catafalcul acoperit cu drapelul italian, înconjurat de lumînări aprinse și de principii familiei. Aceste altețe petrecuseră noaptea în priveghi pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
obscură a lacului,// când torsul său alb îndoit înainte/ încremenește înghețat/ în curba argintie și hipnotică a dorinței sale,/ când timpul trece/ peste orologiul florilor nisipului din propria sa carne,// Narcis se pierde în vertijul cosmic/ în adâncul căruia/ cântă/ sirena rece și dionisiacă a propriei sale imagini./ Trupul lui Narcis se golește și se pierde/ în abisul reflectării sale,/ precum clepsidra pe care n-o va mai întoarce nimeni" (Dalí 2005g: 294). Poemul Metamorfoza lui Narcis urmărește aceeași desfășurare a
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
la apelul bocancilor („Ștefan Gheorghiu“), unei fabrici de confecții („I.C. Frimu“) sau unei stațiuni staliniste de pe litoral (Vasile Roaită). Există cazuri în care stindardul proletariatului poate încăpea pe mîna unui occidental straniu ca Jose Mourinho. Fără să tragă de nici o sirenă, fără să fie întemnițat pentru că dezlega vagoanele de la trenurile capitaliștilor, măsliniul grizonat de pe banca lui Porto poate intra în manualele de istorie alternativă cu aceeași aură ca și șefii de partidă grevistă enumerați mai sus. Cu prețuita calitate de a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
deopotrivă, puternică și fragilă. Ea poate arde incinerând, dar poate fi și stinsă de furtuni ușor dezlănțuite. Utopia îndrăgostirii de un chip așezat la răscrucea drumurilor proprii de soartă, precum un far ce indică navigatorilor țărmul sau poate precum o sirenă de senzuale lumini selenare ce-i pierde negreșit, acest regat cu torța vitalității sale este rodul demiurgiei mele ce trebuie să-l protejez deplin implicat. Solitudinea în doi constituie aici principiul unei axis mundi ce menține viu universul îndrăgostirii mele
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
oamenii boierului Conde prind cu plasele în râu o zână care povestește că e o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al cărei schit a fost înghițit de pământ în urma rugii tovarășelor sale, spre a nu cădea în mâinile păgânilor. Sirena lacului are factură schilleriană. O sirenă (fostă fată înșelată de un boier) se răzbună. Sugestia pe alocuri e a unei poezii superioare, mijloacele sunt insuficiente. Nuvelele lui Asachi, dificile și prin limba amestecată, plină de imposibile neologisme (milian, manin, vasfrîns
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în râu o zână care povestește că e o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al cărei schit a fost înghițit de pământ în urma rugii tovarășelor sale, spre a nu cădea în mâinile păgânilor. Sirena lacului are factură schilleriană. O sirenă (fostă fată înșelată de un boier) se răzbună. Sugestia pe alocuri e a unei poezii superioare, mijloacele sunt insuficiente. Nuvelele lui Asachi, dificile și prin limba amestecată, plină de imposibile neologisme (milian, manin, vasfrîns, covil, pelice, vîntă etc.), par astăzi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o fost, de Gafencu, de Moșneanu, de ăia... Doamne, n-am recunoscut nimic, nimic, nimic. Nimic n-am recunoscut... Pe dumneavoastră v-au bătut În timpul anchetelor? Era o masă uite așa, cum e asta, și Într-un colț era o sirenă, Îți aprindea două proiectoare În față, dădea drumul la sirenă să urle și Începea să te bată. Ne-o pus la curent de picam jos pe beton... În subsolul ăsta, de la vila Daniel. Da’ nu m-o ținut mult, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am recunoscut nimic, nimic, nimic. Nimic n-am recunoscut... Pe dumneavoastră v-au bătut În timpul anchetelor? Era o masă uite așa, cum e asta, și Într-un colț era o sirenă, Îți aprindea două proiectoare În față, dădea drumul la sirenă să urle și Începea să te bată. Ne-o pus la curent de picam jos pe beton... În subsolul ăsta, de la vila Daniel. Da’ nu m-o ținut mult, că dimineața ne-o mutat cu o dubă la Sibiu, pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
8). La sfârșitul anului 1925, din cauza unor neînțelegeri de principiu cu noua conducere a Adevărului (Constantin Mille cedase, în 1920, proprietatea cotidianului democrat la impunerea căruia contribuise esențial, încetând să mai fie și director politic), Bacalbașa, atras de cântecul de sirenă ipocrită a lui Stelian Popescu, trece în redacția Universului, în cadrul căreia își păstrează o relativă independență de gândire, deci fără a-l seconda pe patronul ziarului, în toate campaniile naționalist șovine și dema gogice pe care acesta le promova („Nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
obligați să se orienteze după ceasul gării (Răcăciuni). Copil, adolescent și tînăr (primul ceas - o „Pobeda”-, cumpărat de tata, l-am avut abia la nouăsprezece ani și jumătate), știam orele după semnalele trenurilor care treceau prin gara Verești și după sirena fabricii de cînepă din Hancea, ambele aflate la distanță de 5 km. *„Dacă nu mergi cu ceva, nici nu se uită la tine”, am fost avertizat. „Nu-s toți la fel de lacomi și de ignari”, am zis eu. Ca să mă convingă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu basoreliefuri inspirate de epopeea lui Mihai Viteazul. Strada Minotaurului, cu casa de la nr. 2, din a doua jumătate a secolului trecut. Străzile Meteorilor și Arionoaiei, cu un ansamblu unitar de locuințe din perioada interbelică. În fine, străzile Lăzureanu, Fonteriei, Sirenelor, Emigrantului, Poenaru Bordea, Schitul Maicilor și atâtea altele, presărate cu valoroase elemente de arhitectură civilă din secolele XIX-XX . împreună alcătuiau cel mai autentic și pitoresc cartier al orașului. Dar acesta nu este decât începutul. Anul 1985, din primele sale zile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
le descoperea, Încântat, În memorie sau, dimpotrivă, le vedea, hipnotizat, pentru prima dată. „Concordiei and just next to it, look, Discordiei. So... Concordiei and Discordiei!... And here we have Trofeelor, Oițelor, Olimpului, Emancipata. Listen, Emancipata! Isn’t it wonderful? Emancipata... Sirenelor, Sabinelor. Yes, I remember Sabinelor. Also Cuțitul de argint. Puțul cu apă și Cuțitul de argint...” Vorbeam englezește. Nu se simțea confortabil, pare-se, Într-o mai lungă conversație românească, dar strecura câte un cuvânt românesc, pe care Îl savura
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
iar cealaltă, Manual de zoologie fantastică de Borges. — Le-am răsfoit înainte de a veni la tine. O să ți le prezint sumar. Asta, zise ea arătându-mi Manual de zoologie fantastică, tratează unicornii ca pe niște animale fantastice, asemenea dragonilor și sirenelor. Cooper nu exclude posibilitatea ca unicornii să fi existat și oferă o abordare mai științifică a problemei. Din păcate însă, nici unul nu dă o descriere amănunțită. Până și despre dragoni și diavoli se dau mai multe date. Părerea mea e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lectură reviste și patru feluri de ziare. Acumulează cunoștințe și se întorc cuminți acasă, unde sunt așteptați cu cina. Ei nu mi s-au părut atât de nenaturali ca elevii de liceu. La ora șase fix am auzit sunând o sirenă. Abia în clipa aceea mi-am dat seama că-mi era foame. Dacă mă gândeam bine, nu mâncasem de dimineață decât jumătate de sandviș cu ou și șuncă, o tartă și câteva stridii, iar cu o zi în urmă, nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]