6,398 matches
-
la un sistem de informații/valori de care dispune deja; activitate care implică preponderent individualul. versus Jocul = organizare a rolurilor; ,,scenariu" în care copilul cunoaște regulile 204 pe care trebuie să le respecte toți participanții; activitate care implică preponderent socialul/socializarea/relaționarea, cooperarea în realizarea unui ansamblu de sarcini comune. versus Jucăria = element material valorificat/valorificabil în joacă și în joc, ,,înzestrat" de copil cu anumite funcții (care pot fi diferite de la o situație la alta). Caracteristici și repere aplicative ( Jocul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
relație cu dublu sens între real și eu (,,prin asimilarea realului la eu și prin acomodarea, prin imitație, a eului la real"); funcția formativă și informativă; funcția de descărcare energetică și de rezolvare a conflictelor afective funcția catartică; funcția de socializare, funcții sintetizate de Huizinga prin faptul că ,,jocul este o luptă pentru ceva sau o exhibare a ceva"207. ( Vârstei preșcolare îi sunt asociate, în teoria lui Chateau 208, anumite categorii de jocuri funcționale 209: jocuri cu noul caracteristice perioadei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sau la nivelul semnificației. ( Valorificarea metodei fonetice, analitico-sintetice în maniera prezentată supra asigură continuitatea etapelor preprimară și primară prin prisma derulării perioadei preabecedare. 6.3.22. Metoda stimulării pozitive 226 Metoda stimulării pozitive, utilă cu precădere în etapa/procesul de socializare, este centrată pe raportarea subiectului la sine și la ceilalți, în vederea conștientizării propriilor aptitudini și a valorificării optime a acestora în plan relațional. Caracteristici și repere aplicative ( Exercițiile de diferite tipuri, jocurile etc. devin procedee în cadrul acestei metode, având valoare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
față de cele relatate; plasare motivată a povestitorilor și a ascultătorilor în sfera lui ,,Îmi place Nu-mi place/sunt de acord nu sunt de acord"; asociere creativă a pasajelor narate cu anumite cântece, poezii, secvențe rimate/ritmate etc.; facilitare a socializării; pregătire a copiilor preșcolari pentru receptarea/prelucrarea textelor literare, în ciclul primar etc. Trimiteri bibliografice Bârsan, Nicoleta, Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului și comunicării orale a preșcolarilor mari, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 (coord.) Boca-Miron, Elena; Chichișan, Elvira, Documentar
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și în condiție pe care trebuie să o înde-plinească mijloacele de învățământ, prin prisma rolului pe care îl dobândesc în formarea/fixarea gustului pentru frumos al copiilor, în raportarea acestora la un anumit sistem de valori estetice; funcția socială (de socializare) confirmată prin situațiile de comunicare didactică în care utilizarea anumitor mijloace devine pretext/premisă pentru interrelaționare; funcția didactică 236 ca formă de răspuns la întrebarea ,,cu ce scop alegem să folosim un anumit mijloc de învățământ într-un anumit moment
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ipostaze: ca locutor, ca interlocutor, ca ,,spectator", chiar ca ,,persoană despre care se vorbește"); * motivarea inițierii de mesaje/situații comunicative; * crearea de condiții optime manifestării și dezvoltării achizițiilor copilului la nivelul limbajului și a celorlalte componente ale formării sale; * optimizarea socializării etc.; codul valorificat de către locutor în construirea mesajului se impune a corespunde celui utilizat de interlocutor în decodarea mesajului receptat; prin prisma diferențelor relevate de sfera subiectivității (percepută bilateral), cadrul didactic/adultul este, în primul rând, cel care trebuie să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care este pregătit astfel copilul; valențele contextului conferă individualitate fiecărei manifestări în planul comunicării; se remarcă, în acest sens, implicațiile contextului personal (vezi supra subiectivitatea), interpersonal (intersubiectivitatea), circumstanțial (repere spațio-temporale, cauzale etc. contextualizarea), social (ancorarea într-un plan mai general; socializare), cultural/cutumal (mentalități, tradiții, sărbători religioase/laice etc.), idiomatic (codul lingvistic folosit aici, limba română, fără a exclude posibilitatea relaționării acesteia cu alte coduri lingvistice, în condițiile în care preșcolarii studiază limbi străine), politic (reflectarea politicii educaționale vezi vârsta de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
copilul preșcolar, a ipostazei de receptare și decodare/interpretare a unui mesaj În condițiile în care comunicarea implică, în general, raportarea la celălalt, la ceea ce transmite și la maniera în care realizează acest lucru, cu atât mai mult în etapa socializării (vezi nivelul I al perioadei preșcolarității) se impune formarea și exersarea la copii a ipostazei de receptare, respectiv de ascultare activă, de decodare/interpretare a mesajului în conformitate cu intenția comunicativă a vorbitorului. Repere importante în derularea activităților de educare a limbajului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de altă parte, la gradul de asimilare, sistematizare, aplicabilitate, operaționalitate etc. al conținuturilor propuse/abordate la fiecare nivel de vârstă sau în programe individuale de lucru; sunt avute în vedere, de exemplu: * capacitatea de relaționare a copiilor preșcolari, gradul de socializare (cu subiecți de aceeași vârstă, respectiv de vârstă superioară/inferioară, cu subiecți cunoscuți în măsură diferită, în contexte diferite etc.); * dezvoltarea capacității intelectuale a preșcolarilor, reflectată pentru aria curriculară avută în vedere aici în limbaj; * dezvoltarea proceselor cognitive; * caracteristici ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
valențelor comunicării verbale (orale, scrise), nonverbale și paraverbale; metoda observației (spontane/sistematice) implică, în etapa preșcolară, observarea copilului, dialogul cu copilul și cu părinții, observarea anumitor caracteristici ale produselor activității (desene, colaje, machete, picturi, construcții etc.), a procesului de integrare/socializare etc. Proba orală poate viza, în ciclul preșcolar, caracteristicile pronunției copiilor, ale implicării acestora într-un anumit tip de dialog, măsura în care copiii utilizează limba română literară actuală la nivel fonetic/fonologic, lexical/semantic, gramatical, stilistic, capacitatea acestora de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
educaționale de la vârstele mici" (educația timpurie este asociată vârstei 0-6/7 ani, așadar include, alături de perioada preșcolarității, și etapele anterioare acesteia), respectiv ,,implicarea familiei și comunității în educarea copilului mic și preșcolar" Vrășmaș 1999: 26. 79 Vezi, în acest sens, socializarea prin limbaj, în condițiile în care ,,adultul gândește social chiar și când este singur, iar copilul până la 7 ani gândește și vorbește de manieră egocentrică și atunci când este în societate" [trad. ns.] (Piaget 1923: 56). 80 Pentru exemple, vezi Mitu-Antonovici
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
schimbare a mentalităților și comportamentelor reclamă perioade mai lungi sau mai scurte; factorul timp diferențiază, de asemenea, sensibil valorile economice și cele sociale împărtășite de generațiile tinere și de cele mai vârstnice de pe piața muncii. Resursele umane au tendința de socializare, de organizare și desfășurare a activității în grup, ceea ce face să se dezvolte relații care determină comportamentele individuale și pe cele organizaționale. Eficacitatea utilizării resurselor umane determină eficacitatea utilizării celorlalte resurse ale organizației. Managementul resurselor umane conferă specificitatea cea mai
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de contractul individual de muncă. Integrarea și adaptarea urmează fazei de selecție a resurselor umane și au drept scop asimilarea noilor angajați în organizația întreprinderii sub aspectul activităților specifice, a climatului de muncă și aspirațiilor firmei. Integrarea îmbracă forme de socializare în cadrul grupurilor organizației, iar adaptarea creează noilor angajați sentimentul de mulțumire și auto împlinire cu efecte evidente de creștere a eficienței și eficacității firmei. Teste grilă de verificare a cunoștințelor 1. Responsabilități în domeniul selecției personalului revin atât managerilor, cât
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sociale, cu a te integra Într-o ordine cu care trebuie să te obișnuiești la un moment dat. Orice om normal trece, inevitabil, și printr-o fază ludică, fixată, mai ales, În perioada copilăriei. O astfel de activitate reprezintă antecamera socializării, culturalizării și integrării În viață. Este modul propriu al copilăriei de a se manifesta, este anunțul gingaș și semnificativ al unei noi existențe, este răspunsul pe care copilul Îl prefigurează pentru vremurile de mai târziu. A te juca este o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și Împărtășire a experiențelor, cel virtual. Comunitatea reală va fi „prelungită” de una virtuală. De altfel, sunt deja conceptori, planificatori educaționali care iau În calcul un astfel de univers socializant, de Întâlnire virtuală și de schimb „la distanță” al experiențelor. Socializarea tinde să dobândească o dimensiune nouă, una extensivă, integrând și experiențe atipice, cele de ordin virtual, „descărnate” de concretețea contactelor sau trăirilor directe. Adultul de mâine Își va aminti cu emoție de prima declarație de dragoste făcută către cineva necunoscut
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai târziu să piardă o serie de preachiziții fundamentale, absolut necesare, asigurând o continuitate necesară și o corectă edificare culturală a persoanelor, cu atât mai mult cu cât finalitățile importante ale vârstei preșcolare clamate În documentele menționate sunt constituite de socializarea și culturalizarea copiilor. Ne-ntrebăm cum a fost posibil acest lucru. Neglijând palierul spiritual-valoric ce imprimă unitate și consistență identitară, lăsând la voia Întâmplării virtuțile formative ale valorilor morale creștine (mediul sociocultural dominant al comunității de bază) sau transferând această
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
marele public. Cum s-a menționat, influența „cultivatoare” a televiziunii crește proporțional cu duratele consumului televizual (este mai puternică în cazul „marilor” consumatori de TV) și cu absența sau limitarea altor repere valorice și culturale și insuficiențele altor cadre de socializare și de integrare socială. Mecanismele acestei influențe sunt desemnate prin conceptele de identificare și aculturație (a se vedea și paragraful despre funcțiile evazioniste ale media). Un număr important de studii europene au scos în evidență fenomene de aculturație produse la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în comparație cu adulții. De unde și efectele adeseori incalculabile pe care televiziunea le are asupra copiilor, inclusiv asupra adolescenților. Tocmai de aceea, astfel de investigații își propun să evalueze și chiar să cuantifice modul diferit în care televiziunea este vizionată și influențează socializarea, precum și comportamentele copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi, contextele de vizionare sunt diferite, precum și modul de a recepta programele și sensul atribuit conținutului acestora. În funcție de vârstă, ei au capacități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care își orientează chiar și modul de a gândi lumea. Aproape două treimi dintre elevi apreciază că televiziunea este „importantă” și „foarte importantă” pentru viața lor, ceea ce înseamnă a vedea lumea prin „ochelari televizuali” și construirea propriei identități după modelele socializării televizuale. Doar 3% dintre elevi consideră că televiziunea nu este deloc importantă pentru ei. Există, desigur, și un procent de 30% pentru care televiziunea are o importanță redusă. În al treilea rând, compartiv cu școala și familia, televiziunea este principalul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
primul loc în modul de a influența criteriile valorilor, ca instanță a autoselectării conținuturilor normativ-axiologice. Autoselecția (criteriile de valorizare) este intermediată de către figuri-staruri, starlete, pseudovedete, de personaje violente - care invadează micul ecran, încât acestea devin agenții cei mai influenți ai socializării. În ancheta „Gallup România” - „Metro Media Transilvania” (2004), în topul modelelor valorice, pentru băieți, conduceau Dan Negru, Mircea Radu, Van Damme, Andreea Marin, Adrian Mutu - o combinație de domenii de succes, de farmec personal și atractivitate fizică, televiziunea întreținând stereotipul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
diferite” (Drăgan, 1996). Rolul major pe care televiziunea îl are în ceea ce Luckmann și Berger numesc construirea simbolică a realității și efectele sale asupra copiilor cu vârste între 7 și 10 ani, copii aflați, în opinia acelorași autori, la vârsta „socializării secundare” când interiorizează norme și reguli de comportament ce le vor fi „naturale” toată viața, face necesară studierea modului în care copiii privesc la televizor, a timpului pe care ei îl acordă acestui media și a emisiunilor pe care le
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
0,18 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Diferența înregistrată în timpul săptămânii între procentele băieților și fetelor care se înscriu în rândul marilor consumatori de TV poate fi pusă și pe seama „socializării” diferită a acestora, fetele începând de la această vârstă să fie îndrumate de către mame spre activități casnice, asistându-le pe acestea și, în consecință, acordând mai puțină atenție televiziunii în timpul săptămânii. În sprijinul acestei afirmații poate sta și răspunsul la întrebarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acționeze în organizații formale, care implică mari cheltuieli. Funcțiile mass-media De-a lungul timpului, mulți teoreticieni ai comunicării în masă au identificat mai multe funcții ale mass-media. Astfel, diverși autori au menționat ca principale funcțiile de informare, de culturalizare, de socializare, de formare a opiniei publice, de divertisment și, nu în ultimul rând, cea educativă. Funcția de informare. Mass-media reprezintă una dintre cele mai utilizate surse de informații. Aceasta face posibilă o circulație fără precedent a informațiilor de tot felul, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a altor instituții abilitate. În prezent, prin conținuturile distribuite de mass-media, circulă și se fixează normele de comportament general acceptate, altfel spus „convențiile tacite” ale societății, privind modelele culturale de formare a gândirii sau de determinare a comportamentului. Funcția de socializare. Prin mesajele emise, mass-media inoculează receptorilor valorile, opiniile, concepțiile, convingerile, atitudinile, normele, regulile și stereotipurile acceptate în general de societate. Mass-media își asumă în mod explicit, un rol mai mare în socializarea indivizilor. Fiecare individ poate cunoaște și înțelege modul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
gândirii sau de determinare a comportamentului. Funcția de socializare. Prin mesajele emise, mass-media inoculează receptorilor valorile, opiniile, concepțiile, convingerile, atitudinile, normele, regulile și stereotipurile acceptate în general de societate. Mass-media își asumă în mod explicit, un rol mai mare în socializarea indivizilor. Fiecare individ poate cunoaște și înțelege modul de viață și concepțiile celorlalți, marile probleme cu care se confruntă societatea, așteptările și aspirațiile acesteia. În acest mod, mass-media se afirmă și ca un veritabil liant social. Funcția de formare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]