12,660 matches
-
în cadrul sistemului social global. Aceasta pentru că bărbatul are rolul „instrumental” de a câștiga „pâinea” familiei, fiind angajat deci în afara grupului familial, în economia societală, iar femeia are un rol „expresiv”, mai mult psihoafectiv, în interiorul grupului. Un punct de referință în sociologia americană a familiei este lucrarea lui William Goode intitulată Revoluția mondială și modelele de familie, publicată prima dată în 1963. Servindu-se de un bogat material istoric și etnografic, autorul pune în circulație câteva fapte și idei marcante, relativ noi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nuclearizarea familiei, ci și invers; distincția dintre modelele ideale de familie și configurația efectivă a familiilor în diferite contexte culturale; varietatea modelelor de interacțiune dintre familie și alte instituții în schimbarea socială. Studiile lui W. Goode au contribuit la orientarea sociologiei americane a familiei către redescoperirea unei dimensiuni, o dimensiune lăsată în umbră, cea dinamică. Abordarea problemei vârstelor și a generațiilor, a ceea ce se numește „ciclul de viață familială”, într-o viziune diacronică a condus la relaționarea reciprocă a schimbărilor individuale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ciclul de viață familială”, într-o viziune diacronică a condus la relaționarea reciprocă a schimbărilor individuale, familiale și societale. După anii ’70, aria tematică a studiilor despre familie s-a lărgit continuu, producându-se și o mai mare interferență între sociologie și antropologia culturală, prima interesându-se tot mai mult de varietatea în spații culturale, iar cea de-a doua făcând tot mai dese referiri la familie și sistemul parental din societățile complexe, postindustriale. Se poate releva, de asemenea, preocuparea pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și antropologia culturală, prima interesându-se tot mai mult de varietatea în spații culturale, iar cea de-a doua făcând tot mai dese referiri la familie și sistemul parental din societățile complexe, postindustriale. Se poate releva, de asemenea, preocuparea pentru sociologia și antropologia aplicată și în domeniul spațiului familial și de rudenie (parental), acordându-se o atenție sporită problemelor pe care le înfruntă familia contemporană (vezi 1.2. și 1.3.). Capitolul 2tc " Capitolul 2" Strategii metodologice în studierea familieitc "Strategii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acest capitol se vor evidenția principalele probleme ale investigației empirice a grupului familial, problemele metodologice de principiu, precum și cele legate de metodele și tehnicile propriu-zise. Aceste metode și tehnici sunt și pentru familie cele general folosite în științele socioumane, în sociologie și psihologia socială, în particular. Nu se insistă, prin urmare, asupra conținutului lor de detaliu, ci asupra relevanței lor în cercetarea familiei. Referindu-ne la chestionar ca la cel mai frecvent instrument utilizat în cadrul studiilor concrete pe problematica familiei, să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferite. Gradul de obiectivitate în interpretare sporește prin consultarea mai multor observatori care cunosc bine subiecții vizați. De reținut în legătură cu observația că ea este aplicată ca metodă principală în studierea familiilor și a relațiilor de rudenie în antropologia culturală și sociologia rurală, atât ca observație din exterior, cât și ca observație participativă, „din interior”. În acest fel, trăind în mijlocul unei comunități, cercetătorul (antropolog sau sociolog) are acces direct la varietatea manifestărilor familiei, a obiceiurilor legate de căsătorie, a fenomenului „vecinătății”, a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sat maramureșean. De altfel, cercetarea de teren (field research), finalizată în notițe de teren (field notes), bazată în principal pe observație, dar cuprinzând inevitabil și interviuri și convorbiri (provocate sau spontane), practicată mai cu seamă în antropologia culturală, iar în sociologie, în cea rurală, au în familie și rudenie puncte investigaționale centrale nu doar ca interes în sine, în calitate de elemente fundamentale ale vieții sociale, ci și ca realități ce reflectă și condensează alte componente ale socialului, economia, religia, educația. 2.2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
există. Remarca sociologului francez nu este singulară. În literatura de psihologie socială (cognitivă), fenomenul producerii economiei de gândire și memorie prin coerență de „fir roșu” este des invocat (vezi și Iluț, 2000). Dar tot studii sistematice, de data aceasta de sociologie și antropologie culturală, arată cât de diverse sunt modalitățile de relatare a propriei vieți și a altora, cât de bogate și pertinente pot fi mărturisirile multor persoane, nu neapărat de excepție ca intelect și cultură. Depinde foarte mult, dacă nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
plin comparația. Cazurile se compară între ele din mai multe unghiuri de vedere și pe mai multe dimensiuni. De notat în acest context că, în fapt, așa cum ne învață încă clasicul E. Durkheim, comparația în disciplinele socioumane, în particular în sociologie, este inevitabilă. Și atunci, când spunem „e de familie bună”, facem implicit referirea la familiile de tipopus. Este foarte important însă ca, pe cât posibil, comparațiile să fie realizate explicit, să treacă dincolo de „impresii” și să fie cât mai complete sub
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu vizează acum numai datele, faptele ce privesc grupul, ci și descrierile și „teoriile” grupului referitoare la acele fapte și date. Etnoștiința este deci „știința” grupurilor etnice, spre deosebire de etnologie, care este știința despre grupurile etnice. Etnoștiința își are corespondentul în sociologie, în ceea ce se numește etnometodologie. În vreme ce etnoștiința are în vedere dimensiuni, componente cognitiv-culturale relativ unitare și stabile ale comunităților culturale, etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de viață cotidiană în societăți mai complexe. Accentul este pus pe aspectele de psihologie socială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
112) numește noțiune „înconjurată de o zonă de penumbre”. O analiză a limbajului cotidian și a textelor relevă o varietate de conținut a termenului, mergând de la înțelesuri mai vagi atribuite de simțul comun până la definiții mai exacte oferite de juriști. Sociologia și antropologia încearcă, în definirea familiei, să depășească nivelul simțului comun, dar nu se pot opri nici la aspectele formale, legale (enunțuri juridice), întrucât, prin esența sa, abordarea socioantropologică vizează interacțiunea dintre formal-informal în viața socială, cu accent pe aceasta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în numeroase cazuri, angajații (ucenici, servitori). 3.1.2. Principalele funcții sociale ale familieitc " 3.1.2. Principalele funcții sociale ale familiei" Aici trebuie făcute două mențiuni: 1. Sub impactul orientării structuralist-funcționaliste, mai ales, „funcțiile familiei” erau subiectul central al sociologiei familiei până nu demult. Aproape totul era discutat prin funcție-disfuncție, familie normală-familie carențată. Infuzia de date istorico-etnografice, precum și teoria rolurilor și alte achiziții din psihologia socială au contribuit, alături de alți factori sociali, la descentrarea de pe această fixație. Dar așa cum nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar că multe dintre ele nu au aproape nici o valoare epistemică (familie activă, familie pasivă, de pildă), că unele au o funcție conjuncturală (în cercetări pe diferite teme), după cum există tipuri de familie care au o valoare științifică generală pentru sociologia familiei. Ele vor fi analizate în cele ce urmează. 3.2.2. Familia nucleară și familia extinsătc "3.2.2. Familia nucleară și familia extinsă" Familia nucleară (sau simplă) este unitatea compusă dintr-o pereche maritală (soț, soție) și copiii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de afecțiune și întrajutorare în familia extinsă de acest tip este posibilă și pentru că astăzi există o mare egalitate de statut între tineri, adulți și vârstnici. 3.2.3. Alte tipuri de familietc "3.2.3. Alte tipuri de familie" Sociologia familiei mai consemnează ca notabilă distincția dintre familia consangvină și cea conjugală. Prima înseamnă familia din care provin indivizii (tată, mamă, frați, surori, bunici), „legăturile de sânge”, iar cea de-a doua, familia constituită prin căsătorie (soția, copiii, socrii, cumnații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
genitor) și tată legal. Mai recent se vorbește și despre tată psihologic, cel care a fost afectiv mai aproape de copil și cu care acesta se identifică. La fel operează distincțiile dintre mamă biologică (genetrix) și celelalte variante (socială, legală, psihologică). Sociologii și antropologii (etnologii) ce se ocupă de familie și nu sunt de limbă engleză recunosc că în literatura anglo-americană terminologia din domeniu este mai precisă (vezi Segalen, 1987). E în joc, desigur, contribuția masivă a antropologilor americani și englezi la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
kin) una cu alta. Domeniul de idei constituit din crezurile (beliefs) și așteptările pe care rudeniile le au una față de alta se numește kinship. Kinship este ideologia supremă a vieții domestice”. Nu am tradus imediat termenul kinship - unul central în sociologia și antropologia familiei - fiindcă el spune mai mult decât „înrudire” sau „relații de rudenie”, corespondentele cele mai apropiate în românește. Plusul în literatura de specialitate anglo-americană - și nu neapărat și în limbajul cotidian - vine pe linia cuprinderii în conținutul său
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în zilele noastre, în fața unui nou tip de familie. Societatea va trebui, prin legislație și politica familială, să găsească soluții la aceste noi configurații, care au existat și în trecut, dar care acum, prin ponderea lor, sunt o problemă socială. Sociologii, antropologii și psihologii au de revizuit multe dintre ideile și conceptele despre socializare, relația părinți-copii, relația dintre frați. Ce semnificație mai are, bunăoară, noțiunea de familie de orientare sau consangvină în situația unui copil care locuiește cu tatăl lui vitreg
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între anii 1974 și 1984, numărul copiilor născuți de mame necăsătorite a crescut cu 500% și cu toate că dintre acestea proporția adolescentelor a scăzut cu 12% între 1991 și 1997, nașterile anuale de copii fără tată rămân ridicate (Bryjak, Soroka, 2001). Sociologii, antropologii, dar și oamenii politici își pun întrebarea cum se explică acest fenomen. Vom spune de la început că și aici explicația este complexă: deoarece nu avem un model valid pentru toate țările, abordarea trebuie să fie mai degrabă ideografico-contextuală. Mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
iar la celălalt, cei care consideră că relația sexuală trebuie să se bazeze pe apropiere și pe sentimente pozitive reciproce; ei au o orientare sociosexuală restrictivă (Simpson, Gangestad, 1992). Într-o anchetă desfășurată pe 200 de studenți de la secțiile de sociologie și asistență socială din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, am găsit diferențe semnificative privitoare la orientarea sociosexuală și dintre băieți și fete și între anii de studiu (vârstă). Astfel, în anul I, doar 17% dintre fete declară că au avut o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
etc.) și fermitate, grijă și îndrumare permanentă față de cele esențiale ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționaletc "8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționale" Sociologia și antropologia ultimelor decenii și-au intensificat preocuparea pentru problematica schimbului social la nivel intergenerațional. Aceasta privește din plin și structurarea și dezvoltarea grupului domestic, fie că este vorba de transferuri de capitaluri intergeneraționale la palierul macrosocial, fie mai ales
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
and adjustement”, în Journal of Marriage and the Family, 40. Courgeau, D. (ed.) (2003), Methodology and Epistemology of Multilevel Analysis, Kluwer Academic Publishers, Boston. Dallos, R. (1991), Family Beliefs Systems, Therapy and Change, Open University Press, Philadelphia. Damian, N. (1972), Sociologia familiei (curs), Universitatea București, București. Dechaux, J. (1997), Les souvenirs des morts, PUF, Paris. Demo, D., Allen, K., Fine, M. (ed.) (2000), Handbook of Family Diversity, Oxford University Press, Oxford. Dumezedière, J. (1971), „Familia și timpul liber”, în I. Aluaș
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Dechaux, J. (1997), Les souvenirs des morts, PUF, Paris. Demo, D., Allen, K., Fine, M. (ed.) (2000), Handbook of Family Diversity, Oxford University Press, Oxford. Dumezedière, J. (1971), „Familia și timpul liber”, în I. Aluaș și I. Drăgan (coord.), Antologia sociologiei franceze, Editura Politică, București. Durham, V. (1991), Coevolution: Genes, Culture and Human Diversity, Stanford University Press, Stanford. Durkheim, E. (1925), Education morale, Alcan, Paris. Dutton, D., Aron, A. (1974), „Some evidence for hightened sexual attraction under conditions of high anxiety
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Publications, Thousand Oaks. Gelles, R., Cornell, J. (1990), Intimate Violence in Families, Sage, Newbury Park. Georgescu-Roegen, N., (1979), Legea entropiei și procesul economic, Editura Politică, București. Ghiglione, R., Matalon, B. (1978), Les enquêtes sociologiques, Armand Collin, Paris. Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, București. Girard, A. (1974), La choix du conjoint, PUF, Paris. Glaude, M., Singley, F. (1986), „L’organisation domestique, pouvoir et negociations”, în Economie et Statistique, 187. Glenn, N., Shelton, B. (1985), „Regional differences in divorce in the United
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1974), Activité profesionelle de la femme et vie conjugale, CNRS, Paris. Miclea, M. (1994), Psihologie cognitivă, Editura Gloria, Cluj-Napoca. Miclea, M. (1999), Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iași. Mihăilescu, I. (1983), „Contribuția cercetărilor comparative internaționale la studierea problemelor familiei”, în Sociologia familiei (curs), Universitatea din București, București. Mihăilescu, I. (1993), „Familia”, în C. Zamfir, L. Vlăceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Mihăilescu, I. (2000), „De la familie la familii”, în I. Mihălescu (coord.), Un deceniu de tranziție. Situația copilului și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
M. (1999), Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iași. Mihăilescu, I. (1983), „Contribuția cercetărilor comparative internaționale la studierea problemelor familiei”, în Sociologia familiei (curs), Universitatea din București, București. Mihăilescu, I. (1993), „Familia”, în C. Zamfir, L. Vlăceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Mihăilescu, I. (2000), „De la familie la familii”, în I. Mihălescu (coord.), Un deceniu de tranziție. Situația copilului și familiei în România, UNICEF, București. Mihu, A. (1983), „Nuntă pe Valea Frumoasei”, în A. Mihu, Meandrele adevărului, Editura Dacia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]