32,236 matches
-
Se oprește asupra semnificaț iei politice și militare a „Conferinței de la Moscova”- august 1941 și notează lucid: „Ultima forță ce împiedică valorificarea Noii Ordine în Europa era Uniunea Sovietică. Împotriva ei a început războiul din 22 Iunie. Victoria asupra Uniunii Sovietice înseamnă câștigarea ultimului element pentru victoria totală a Germaniei.” Apoi arată că Stalin va trebui „să scoată castanele din foc” și cu ajutorul acelora pe care îi califica, la un Congres al partidului, „plutocrația anglosaxonă”. URSS trebuie să plătească scump faptul
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
pentru Caucaz. Revenind asupra Mersului războiului, Paul Ștefan face o istorie a Moscovei și împrejurimilor, amintește de obiectivele diplomației liderilor sovietici și, surprinzător, discută situația Franței, sugerând că viitorul ei depinde de rezultatele confruntării germano-sovietice. „Acest nou conflict din spațiul sovietic - scrie cronicarul - prin proporțiile forțelor armate beligerante va determina evoluția războiului mondial.” Profesorul Ion D.Roșca aduce în discuție și partea asiatică a URSS, în articolul Siberia. Paul Ștefan nu uită de Finlanda, aliata Germaniei, de care depinde, în mare
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
ce se înfruntă „global”. În aceeași perioadă intervine o altă întâmplare în „Mersul războiului”, ce-i atrage atenția: „înțelegerea dintre URSS și Japonia”, eveniment ce-l incită la ample comentarii, între care afirmația că noua situație strategică va îngădui „Armatei Sovietice din Extremul Orient” să vină pe frontul din Europa, astfel că „situația se amplifică” pentru Germania și aliații ei europeni. Agențiile internaționale au transmis știrea că sovieticii operează „reorganiză ri” în armată și „mari chemări sub arme”, ceea ce înseamnă că
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
6. dec.1942, p. 9). Referinduse la experiența de ziarist-responsabil de redacție la „Vremea”, Ivașcu va sublinia posibilitățile sporite „...de a înrâuri asupra componenței, ținutei...” revistei. Articolele despre război din ultimele luni ale anului 1942 narează operațiunile militare din spațiul sovietic și din insulele și apele Pacificului, exprimând convingerea fermă că „al doilea front în Europa... se lasă încă așteptat... ” Între timp, sovieticii pierd „spații imense, iar germanii și aliații lor înaintează spre Caucaz”, spre bazinul petrolifer. Singura certitudine pentru publicistul
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
semnalat succesul debarcării anglo-americane în Sicilia, textul - semnat Analist - fiind însoțit de hărți. El pare a fi redactat tot de Ivașcu. Este același stil sobru, bogat în fapte militare, cu concluzii ce se referă, aproape exclusiv, la evenimentele din „spațiul sovietic”. Comunicarea este coerentă, lăsând să se întrevadă, ca dominantă, convingerea în forța sovieticilor. Analist înfățișează, pe larg, ca un adevărat cronicar militar, amploarea bătăliilor de tancuri din zona Kursk, comentând strategia și tactica fiecărei tabere beligerante, potrivit tipului tancurilor de pe
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
la 23 ian. 1944, că Germania a luat măsuri excepționale „de la zidul Atlanticului la linia Siegfried”, iar debarcarea aliaților se bazează pe „factorul tonaj” și „factorul aviatic”. În acest foileton apare harta frontului și posibilele direcții de înaintare ale armatelor sovietice, iar comentatorul indică una din cele trei direcții, în sud, spre România. Se observă preocuparea redacției față de probleme politice ale anului 1944. Apare, pe două pagini, numărul din 9 ianuarie, foiletonul State mari și State mici, redactat de Vasile Netea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
n.n.] Să-i descifrăm - la vreme - semnalele și să le urmăm fără șovăire. Să ținem astfel pasul cu Istoria.” În numărul din 18 iunie, Analist comentează situația războiului în „A 250-a săptămână” de la declanșare și stăruie asupra întrebărilor: Uniunea Sovietică își va continua neabătut ofensiva pe teritoriul Germaniei? și Cum se vor rezolva problemele din Franța, De Gaulle și partizanii francezi, ale căror acțiuni militare sunt elogiate, cu deosebire, de „ruși și americani”? În 2 iulie 1944, Analist consideră că
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
ofensiva spre Vest, „vor considera important, în ordinea operativă, sectorul de Sud..., cu obiectivul Lemberg, sau pe cel într-adevăr sudic - Balcanii?” Toate materialele despre război, din primăvara și vara lui 1944, comentează, într-o formă sau alta, strategia comandamentului sovietic în zona sudică a Ucrainei, înspre România. La sfârșitul lui iulie 1944, Analist (G.I.) comentează, pe două pagini de revistă, la rubrica „Situația”, Problema coordonării între cele trei fronturi ale Aliaților: din Răsărit, din Franța, Belgia și Italia, cu luptele
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
președintelui Traian Băsescu au fost criticate de diplomația rusă, pentru ca în iunie 2011, aceasta să catalogheze drept "revoltătoare" afirmațiile șefului statului român, potrivit cărora el ar fi putut în 1941 să trimită soldați pentru a participa la atacul împotriva Uniunii Sovietice.
Tăriceanu anunță în ce condiții se poate reconstrui relația cu Rusia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36864_a_38189]
-
la facultate a lingvistului Gh.Ivănescu, G.Ivașcu revine pe post de profesor de română la un liceu din Iași. În condițiile presiunii devastatoare a evenimentelor politice și militare din vara anului 1940, cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord Uniunii Sovietice, îngenuncherea Franței de către armatele Germaniei hitleriste și Dictatul germanoitalian de la Viena, George Ivașcu semnează, în ziarul „Iașul”, un ciclu de articole de fond intitulate Situația, în care exprimă opinii critice referitoare la politica externă a regimului regelui Carol al II
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
cu Franța și Anglia și critică violent atacul Italiei lui Mussolini contra Franței. În Situația, din 16 iunie 1940, se oprește asupra Turciei, susținând că aceasta nu poate fi atacată de Italia, deoarece războiul în Europa depinde de „rolul Uniunii Sovietice” și politica ei „... în Balcani și Marea Neagră.” În „Iașul” din 28 iunie 1940, Ivașcu condamnă în termeni duri condițiile de pace impuse de Hitler Franței și amintește, apoi, erorile politice ale Democrațiilor Occidentale, care au cedat în fața lui Hitler și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
național: Basarabia și Bucovina. Un pas însă de o importanță covârșitoare, datorită conjuncturii uriașe a unor factori și evenimente epocale, care se rostogolesc în plin război mondial. În celelalte sectoare ale acestui război uriaș ostilitățile pălesc în fața celor din sectorul sovietic!” Această concluzie va domina toate cronicile semnate de G.Ivașcu în „Vremea”, despre mersul războiului. În ce-l privește pe Victor Pancu (alias Al.Gregorian), el apare, în „Vremea” din 29 iunie 1941, cu ciclul de articole despre „Revoluția bolșevică
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
valoarea libertății; identitatea Îți dă motivul pentru care vrei să fii liber” scrie Natan Sharansky (Împreună cu Shira Wolosky Weiss) În cartea În apărarea identității (Defending Identity, New York, Public Affairs, 2008). După ce a petrecut mai bine de un deceniu În Închisorile sovietice, deci În cunoștință de cauză, autorul mărturisește că În Închisoare singurii care au rezistat spălării pe creier și care nu au trădat au fost cei cu o identitate religioasă sau națională puternică, precum naționaliștii baltici, greco-catolicii ucraineni, penticostalii sau cel
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Porea, care a făcut greva foamei, (ca și Sharansky), pentru că i s-a confiscat Biblia. „Cei care și-au păstrat un simț al valorii istoriei, al tradiției, al comunității, aceștia s-au dovedit a fi principalul obstacol În calea răului sovietic”, notează Sharansky. Tot el avertizează că cele mai periculoase mișcări Îndreptate Împotriva identității naționale, și deci și Împotriva unei democrații viguroase, sunt marxismul și post naționalismul sau politica „post-identității”, al carei principal promotor e Uniunea Europeană [<footnote Evoluția politică a lui
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Maniu. Volumul al XV-lea acoperă perioada dintre 3 august și 31 decembrie 1945, fiind probabil cea mai minuțioasă cronică subiectivă a acestei perioade cruciale pentru destinul României. Căci acum se derulează evenimentele care au decis rămânerea României sub ocupație sovietică, consfințind pretențiile URSS de comunizare a țării. Și tot acum, mai exact la 8 noiembrie 1945, are loc marea manifestație de ziua Regelui Mihai I, care declanșează încleștarea finală dintre forțele democratice conduse de suveran și adepții comunizării României, grupați
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
și social-democrați), împreună cu suveranul, iar răsturnarea dictaturii antonesciene a fost realizată cu promisiunea clară a Aliaților ca României să-i fie recunoscut statutul de stat beligerant și ordinea constituțională. Or, după 23 august 1944, pe fondul slăbiciunii Aliaților occidentali, Uniunea Sovietică răstălmăcește complet sensul acestor înțelegeri. În data de 6 martie 1945, sub șantajul cedării Ardealului de Nord către Ungaria și al unei lovituri de stat militare, Moscova instalează guvernul Petru Groza, cu scopul de a organiza apoi alegeri pe care
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
interne și internaționale, făcute de partidele democratice (PNȚ și PNL) pentru respectarea promisiunilor și angajamentelor internaționale luate de Aliați în privința României. A negociat dur cu unii reprezentanți ai PCdR, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, sau/ și ai spionajului sovietic, ca Alexandru Nicolschi, spre a îndepărta spectrul comunizării României. S-a luptat zi de zi cu formidabilele diversiuni puse la cale de către colaboratorii sovieticilor (așa-numiții „fenediști”, de la numele Frontului Național Democrat) pentru spargerea Partidului Național Țărănesc și dizolvarea luptei
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
Pavel renunța la predarea istoriei pentru a se ocupa de proxenetism în romanul din 2005. O poveste tragică a destinului societății basarabene, pe care Liliana Corobca o situa la marginile lumii, în noul infern capitalist, dublând fantoma celui proaspăt închis, sovietic. Interogația moralei și condiția femeii aveau mesaje clare, unite într-o temă preferată de scriitoare: copilăria ratată. Interesantă era în romanul Un an în Paradis psihologia nimfetei metamorfozate cu brutalitate. Sonia și eroina din Kinderland trec prin trauma maturizării forțate
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
cum să dea. Între altele, Republica Moldova dorește să se apropie de UE, își dorește integrarea în UE. Avem faimoasa reuniune de la Vilnius cu parteneriatul estic și să vedem ce rezultă de acolo. Faptul că Rusia încearcă să convingă fostele republici sovietice care ar fi încântate de Uniunea Europeană, inclusiv Ucraina, să se răzgândească, este problema Rusiei, dar altminteri, Moldova are un drum ferm, motivat și de religie, de cultură și de istorie către Uniunea Europeană. În privințe celei de-a doua ziceri, a
Rogozin: Băsescu pregătește anexarea Moldovei. Băsescu: Cum se trezește, Rogozin face o declarație by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35029_a_36354]
-
Lucian Boia spune că președintele Rusiei, Vladimir Puțin, face un "joc periculos" în tentativa sa de a reface Imperiul Rus, adăugând că intențiile liderului de la Kremlin își au rădăcina în pierderile imense suferite de Rusia ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice. "Rusia a pierdut enorm în urma prăbușirii URSS, teritorial și în sens geopolitic. Se extinsese timp de secole, sigur că da, și ar fi vrut să se extindă și mai mult. Astfel încât ei încearcă acum să recupereze. E ușor de înțeles
Lucian Boia: Putin încearcă să refacă Imperiul Rus by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35725_a_37050]
-
unui text din Le Nouvel Observateur de la începutul lui mai. Autoarea textului relatează un fapt uimitor: WikiLeaks a dezvăluit recent că Walter Stoessel, ambasadorul SUA la Moscova, a cablat în 1973 la Washington o notă în care recomanda sabotarea regimului sovietic cu ajutorul muzicii rock. Machiavelica idee, cum o caracterizează Sarah Halifa-Legrand în revista franceză, presupunea trimiterea în turnee în URSS a unor cunoscute grupuri rock și a unor rockeri celebri. Mai mult, preciza Stoessel, ar fi bine să nu fie cântăreți
Rockerii contra comunismului () [Corola-journal/Journalistic/3590_a_4915]
-
de toată această rețea părea curată sinucidere. Am aflat mai târziu că, totuși, câteva persoane reușiseră să se strecoare cu bine, în pofida tuturor obstacolelor. Ceilalți fuseseră prinși sau muriseră electrocutați. Micul litoral românesc al Mării Negre era păzit de trupele Marinei sovietice, iar plajele erau minate. Vapoare sovietice patrulau până la Dardanele. Dar pe calea aerului? m-am gândit. Am aflat curând toate amănuntele. Fiecare aerodrom era păzit de grăniceri înarmați până-n dinți, iar ofițerii români de Aviație erau demobilizați. Avioanele, golite de
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
sinucidere. Am aflat mai târziu că, totuși, câteva persoane reușiseră să se strecoare cu bine, în pofida tuturor obstacolelor. Ceilalți fuseseră prinși sau muriseră electrocutați. Micul litoral românesc al Mării Negre era păzit de trupele Marinei sovietice, iar plajele erau minate. Vapoare sovietice patrulau până la Dardanele. Dar pe calea aerului? m-am gândit. Am aflat curând toate amănuntele. Fiecare aerodrom era păzit de grăniceri înarmați până-n dinți, iar ofițerii români de Aviație erau demobilizați. Avioanele, golite de combustibil, erau staționate în cerc pe
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
colaborare economică, în primul rând cu Azerbaidjanul. Politic, sigur interesul e mai mare cu liderii europeni și țin foarte mult să am asemenea întâlniri. Economic, să știți însă că mai mulți bani s-ar putea să vină din țările foste sovietice, care vor să investească în România", a apreciat premierul Ponta. Pe 7 aprilie, vicepremierul Liviu Dragnea declara că prim-ministrul Ponta ar putea fi primit de cancelarul german Angela Merkel în luna mai sau iunie, la Berlin.
Ponta se pregătește de întâlnirea cu Angela Merkel by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38182_a_39507]
-
a întunecat marii actrițe privirea critică. Influența Moscovei asupra sateliților săi nu este ocolită în carte, ci mai degrabă pusă în lumină, cu luciditate și uneori chiar cu ironie. Este cazul paralelismului dintre supeul la care au participat în capitala sovietică și dineul din cea românească, cu toate consecințele lor pozitive: la primul, traducerea lui Roger Martin du Gard în rusește, la cel de-al doilea, facilitarea căsătoriei dintre un realizator de televiziune francez și o româncă. Scrisoarea de mulțumire adresată
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]