7,703 matches
-
o dovadă certă că aceștia fac cu atît mai multe concesii cu cît le ceri mai mult. Ca urmare, el nu era dispus să recurgă prea ușor la compromisuri 1640. Kissinger i-a sugerat ideea ca Senatul să le acorde sovieticilor "Clauza națiunii celei mai favorizate" și să le revizuiască procedurile de emigrare o dată la doi ani. Jackson a refuzat. El voia o garanție scrisă că Moscova își va spori substanțial numărul de emigranți 1641. În ziua următoare, secretarul de stat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
necesare pentru a pătrunde pe piețe mai largi. Pe 15 martie, Kissinger s-a întîlnit cu Jackson și Ribicoff. Jackson voia ca Moscova să garanteze în scris că va elibera 100.000 de vize de emigrare anual. Kissinger știa că sovieticii nu aveau să acorde niciodată o asemenea garanție și nu numai atît, dar nu aveau intenția să ceară aprobarea Statelor Unite pentru a-și implementa politica internă. Și totuși, Kissinger întrevedea o soluție. Dacă sovieticii și-ar fi explicat verbal poziția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de emigrare anual. Kissinger știa că sovieticii nu aveau să acorde niciodată o asemenea garanție și nu numai atît, dar nu aveau intenția să ceară aprobarea Statelor Unite pentru a-și implementa politica internă. Și totuși, Kissinger întrevedea o soluție. Dacă sovieticii și-ar fi explicat verbal poziția față de Statele Unite, Administrația le-ar fi putut trimite o notă diplomatică prin care Washingtonul să-și exprime înțelegerea față de procedurile sovietice. Astfel s-ar fi atins același scop, fără a fi nevoie de vreo
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aproba acordarea de împrumuturi în valoare de 250 milioane de dolari pentru Moscova, unul dintre ele în valoare de 49,5 milioane de dolari, fiind destinat exploatării de gaze naturale din provincia Yakutsk. Ironia faptului că Washingtonul îi ajuta pe sovietici să-și pună în funcție mai multe surse de energie, în vreme ce americanii cumpărau benzina cu un preț de patru ori mai mare decît în anul precedent l-a iritat pe senatorul Richard Schweiker, din Pennsylvania. Pe 8 martie, acesta a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cazurilor ce periclitează securitatea națională. În afară de aceasta, Gromîko a fost de acord ca secretarul de Stat să-i spună lui Jackson că rata emigrării ar putea ajunge cam la 45.000 anual, dar nu se putea garanta acest lucru, de vreme ce sovieticii nu aveau cum să anticipeze cifra solicitanților 1663. După această întîlnire, Kissinger spera să se întoarcă la Washington într-un interval de 10 zile. Eforturile de a reinstaura pacea în Orientul Mijlociu i-au ocupat, totuși, aproape toată luna ce a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să analizeze proiectul legii comerciale 1664. Deși, după cum avea să remarce Kissinger în memoriile sale, negocierile din Orientul Mijlociu i-au dat lui Jackson timp să-și mobilizeze forțele 1665, secretarul nu voia să lase pe nimeni altcineva să trateze cu sovieticii în privința emigrării. Conform unui "important reprezentant comercial anonim", Dobrînin și Kissinger au stabilit ca "nici una din părți să nu continue discuțiile și să nu folosească intermediari decît atunci cînd ei înșiși îi desemnează"1666. În consecință, demersurile în vederea compromisului Jackson-Kissinger
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în discuție niște "condiții noi, încă neprecizate" privind emigrarea. Își alesese în mod deliberat acest moment. Pe 26 iunie, Nixon pleca la Moscova și anunțul lui Jackson avea să zădărnicească toate eforturile președintelui de a ajunge la un compromis cu sovieticii 1667. În discuțiile sale particulare cu Brejnev, Nixon a încercat să-l convingă pe liderul sovietic să "schițeze un gest cît de mic în privința emigrării evreilor, chiar și numai pentru a-i tăia lui Jackson craca de sub picioare"1668. Mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia, însă, în scris 1677. Președintele i-a cerut să se gîndească la un compromis și, în cursul lunii care a urmat, Kissinger, Ford, Jackson și Dobrînin au încercat să găsească un procedeu acceptabil atît pentru senator, cît și pentru sovietici 1678. La începutul lunii octombrie, Jackson și Kissinger au ajuns la un compromis, sau cel puțin așa credea Kissinger. Sovieticii l-au asigurat pe Jackson, printr-un schimb de scrisori, că Moscova nu va mai impune taxe pentru învățămînt și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a urmat, Kissinger, Ford, Jackson și Dobrînin au încercat să găsească un procedeu acceptabil atît pentru senator, cît și pentru sovietici 1678. La începutul lunii octombrie, Jackson și Kissinger au ajuns la un compromis, sau cel puțin așa credea Kissinger. Sovieticii l-au asigurat pe Jackson, printr-un schimb de scrisori, că Moscova nu va mai impune taxe pentru învățămînt și nu va mai face discriminări geografice în privința celor ce solicită emigrarea și, în funcție de numărul de solicitanți, va elibera pînă la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Jackson au semnat scrisorile și cu aceasta au ajuns și la compromis. Jackson avea să-și schimbe amendamentul, stipulînd că președintele poate acorda Uniunii Sovietice "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru o perioadă de optsprezece luni, dacă primește asigurări din partea sovieticilor că procedurile lor vor duce în mod "substanțial" la o emigrare liberă. După acest interval, președintele putea supune anual statutul de "Clauză" pentru Uniunea Sovietică unui eventual veto al Congresului 1680. După întrunire, Jackson a susținut o conferință de presă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Jackson voiau să fixeze un plafon pentru creditele acordate Moscovei, mai ales pentru cele alocate cercetărilor din domeniul energiei. Pe 19 septembrie, Stevenson a anexat la proiectul de lege al Export- Import Bank un amendament care limita creditele pentru sovietici la 300 de milioane de dolari. El a mai propus, de asemenea, ca Eximbank să nu poată acorda împrumuturi, garanții sau credite mai mari de 40 de milioane de dolari 50 de milioane de dolari conform unui amendament ulterior nici unei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Stevenson, deși viza Moscova, a afectat și România. Amendamentul anula hotărîrea emisă de Nixon, în 1971, cu privire la Eximbank și Bucureștiul nu mai avea acces la fondurile băncii pînă la o nouă hotărîre prezidențială 1685. Animozitatea crescîndă a Congresului față de sovietici i-a făcut pe Bogdan și pe Ceaușescu să intre în panică. Ambasadorul se întîlnise deja cu noul președinte în august. Bogdan îl adusese la Casa Albă pe Vasile Pungan, "un trimis special al lui Ceaușescu", pentru a discuta cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1689. Kissinger s-a prezentat în fața acestuia, pe 3 decembrie. Secretarul de stat nu a pomenit nimic despre scrisoarea lui Gromîko, de pe 26 octombrie, ci a încercat să pledeze pentru destindere. El a spus Comitetului că a primit asigurări din partea sovieticilor că nu vor pune nici un obstacol nejustificat în calea celor ce doreau să emigreze, cu excepția cazurilor care erau o amenințare pentru securitatea națională, că nu-i vor hărțui pe cei ce solicită emigrarea, nu-i vor supune unor criterii discriminatorii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să emigreze, cu excepția cazurilor care erau o amenințare pentru securitatea națională, că nu-i vor hărțui pe cei ce solicită emigrarea, nu-i vor supune unor criterii discriminatorii și că taxa de emigrare, suspendată în 1973, avea să rămînă așa. Sovieticii nu precizaseră, însă, nici o cifră și "dacă s-ar stabili vreo cifră cu privire la emigrarea sovietică, responsabilitatea ne-ar reveni exclusiv nouă; adică guvernul sovietic nu ar putea fi tras la răspundere sau constrîns prin aceste cifre"1690. El a arătat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul sovietic nu ar putea fi tras la răspundere sau constrîns prin aceste cifre"1690. El a arătat că scrisoarea lui Jackson, care fusese dată publicității, "conține anumite interpretări și formulări... care nu ne-au fost niciodată confirmate de către reprezentanții sovietici"1691. În urma mărturiei lui Kissinger, Congresul a acceptat mai ușor noul amendament al lui Jackson, care a fost adăugat la Capitolul IV. Mai pe scurt, compromisul îi permitea președintelui să renunțe la condiția libertății de emigrare dacă: a) constata că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nota era însoțită de un comentariu al agenției TASS, în care se preciza clar că Uniunea Sovietică avea să "respingă categoric toate încercările inacceptabile... orice amestec în afacerile interne care nu privesc pe nimeni altcineva decît statul sovietic"1696. Evident, sovieticii nu voiau să-și imagineze cineva că ei permiseseră Statelor Unite să se amestece în politica lor internă și nu se sinchiseau că Kissinger era pus, astfel, într-o situație jenantă. Pe 20 decembrie, ambele camere au adoptat principalele prevederi ale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
America de Sud și, în drum spre casă, avea să facă o escală la Washington, pe 11 iunie, pentru o vizită de două ore1730. Ceaușescu împărtășea temerile lui Bogdan. Prin dezvoltarea comerțului cu America, el voia să contracareze presiunile crescînde exercitate de sovietici, care doreau o cooperare mai strînsă a României la programele CAER. Blocada petrolului, din 1973, determinase o creștere dramatică a prețului petrolului pe plan mondial. Aceasta a creat Moscovei grave dificultăți economice, pentru că URSS acceptase să vîndă petrol țărilor din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
determinase o creștere dramatică a prețului petrolului pe plan mondial. Aceasta a creat Moscovei grave dificultăți economice, pentru că URSS acceptase să vîndă petrol țărilor din CAER, din 1971 pînă în 1975, la prețul mediu din cincinalul precedent (1966-1970). În 1974, sovieticii au insistat ca așa-numita "formulă a Bucureștiului" să fie modificată conform creșterii vertiginoase a prețurilor la petrol. În 1975, Moscova a renegociat costul petrolului în cadrul CAER. Noul preț reprezenta două treimi din cel mondial. În vreme ce această soluție părea avantajoasă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de voturi 1747. Ford vizitează Bucureștiul În vreme ce Congresul vota tratatul comercial, președintele Ford a plecat în Europa pe 26 iulie, pentru a semna Tratatul de la Helsinki sau Legea finală 1748. Acest tratat a pornit de la o sugestie din 1966 a sovieticilor, care propuseseră o conferință pentru destindere politică și cooperare economică. Treptat, au ajuns să fie incluse și Statele Unite în această propunere, în special pentru a îndepărta teama de o invazie sovietică, după cea din Cehoslovacia. Primele convorbiri pentru o Conferință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încrederii, stabilite în Partea I, trebuiau anunțate manevrele militare cu un efectiv de peste 25.000 de oameni, care se desfășurau la mai puțin de 250 km de granița națională. Aceasta limita "manevra prin intervenție", folosită în cazul invadării Cehoslovaciei de către sovietici. Bucureștiul a preferat, de asemenea, să privească Legea finală ca pe un document militar, nu ca pe trei părți separate. Astfel, interdicțiile Părții I cu privire la amestecul în treburile interne ale altei țări excludeau sprijinirea disidenților sau reformelor din România de către
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acceptat să susțină audieri privind "doctrina Sonnenfeldt". Pe 12 aprilie, Sonnenfeldt a luat cuvîntul în fața comisiei. El și-a exprimat regretul față de "neînțelegerile" pricinuite de articolele din presă, care susțineau că el pledează în favoarea consolidării controlului pe care-l aveau sovieticii asupra estului Europei. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr", a spus el. "Nu sprijin în nici un caz dominarea sau subjugarea sovietică a țărilor din estul Europei". El era întru totul de partea politicii aplicate de Administrație față de Europa de Est
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu putea prelungi "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Nesiguranța produsă de această situație l-a determinat pe Ceaușescu să fie mai practic în relațiile cu Moscova. În iunie, el a pus capăt polemicii dintre istoricii români și cei sovietici cu privire la istoria Basarabiei și la structura etnică a locuitorilor săi. Ceaușescu a anunțat că "anumite probleme moștenite din trecut... nu trebuie să afecteze cooperarea și solidaritatea" dintre partidele și popoarele român și sovietic 1830. În august, președintele român a condus
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cazul în care Bucureștiul nu s-ar fi ținut de cuvînt, Carter și-a cîștigat sprijinul pentru reînnoirea derogării. În al patrulea rînd, comerțul continua să se dezvolte. În al cincilea, politica externă a României părea o lovitură pentru strădaniile sovieticilor de a ține sub control Europa de Est, iar Congresul voia să recompenseze efortul Bucureștiului de a-și cîștiga autonomia. Și al șaselea factor, mulți considerau că nevoia reînnoirii anuale a derogării de la condiția emigrării și, implicit, a Clauzei, părea să dea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Ceaușescu, pentru că întărea relațiile cu Vestul, iar aceasta era o piatră de temelie pentru eforturile sale de a-și echilibra relațiile cu Moscova. Relațiile româno- sovietice se îmbunătățiseră o dată cu vizita lui Brejnev la București, din 1976. Cutremurul le dăduse sovieticilor ocazia de a ajuta România și ei profitaseră. La sfîrșitul lunii martie, Ceaușescu observa că relațiile între cele două țări "s-au dezvoltat în mare măsură"1905. Și totuși, apropierea de Moscova nu însemna că Ceaușescu intenționa să renunțe la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
totuși, apropierea de Moscova nu însemna că Ceaușescu intenționa să renunțe la independența politicii externe a României. În a doua jumătate a anului 1977, el și-a menținut relațiile cu Israelul, cu lumea arabă și China și a concurat cu sovieticii în privința comerțului cu Lumea a treia și a puterii de influență în această zonă. România sprijinea, de asemenea, mișcarea eurocomunistă, făcîndu-i Moscovei în ciudă. Ceaușescu aprecia poziția autonomă adoptată de Santiago Carrillo, liderul Partidului Comunist Spaniol, autorul lucrării Eurocomunismul și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]