4,267 matches
-
le aruncaseră la întâmplare, nedorind să se întoarcă cu ele la bază. Un vagabond bătrân doarme pe trotuar, buzele plesnind scurt și tare sub presiunea aerului expirat. Hainele aproape zdrențe, cunoscuseră și zile mai bune. Un miros puternic de rom stăruie în preajma lui. Sub cenușiul bărbii murdare, fața galbenă, de hepatic, arată calmă și relaxată. În brațele lui Morfeu, toate nevoile sunt date uitării. Iese pe bulevard. Șiruri lungi de automobile trec pe lângă el în viteză, ca în oricare altă zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
trebuie mărită la intervale din ce în ce mai mici. Finalul nu e greu de anticipat. Într-o zi, nu foarte îndepărtată, va deveni sclavul acestui "medicament", pe care odată, demult, îl considerase doar un moft supus capriciilor lui. Își șterge obrazul cu batista, stăruind cu ochii întunecați asupra celor doi aflați pe ringul de dans. Surprinzându-i privirea, înțepenită pe ea cu fixitatea celor obsedați de o idee, numai a lor, Smaranda simte un fior scurt și neplăcut iar degetele subțiri încep să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
hotel; o să vă anunț la vreme. - Vai de mine, ce vorbă e asta? interveni ca insultată, doamna Pavel. La noi nu e loc? Am camera de-alături, aranjăm noi; să nu aud așa ceva! și nu lăsă lucrurile În voia lor, stărui pînă ce Învățătorul Încheie, mulțumind aprobativ, măgulit și bine dispus. 2. Anii nu stinseră cu totul sindrofiile doamnei Pavel. Doamnele de altădată, femeile acelea multicolor Îmbrăcate, care-i umpleau cu zgomotul prezenței lor sufrageria Încăpătoare, mobilată cu canapeaua de la peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
contrariată: - Ce repede uităm! spuse. Eu n-am uitat. Trec anii, domnule judecător, (rosti ultimele două cuvinte ca mîngîiere pe o catifea), și n-am uitat. N-am răspuns, nu puteam, nu știam ce să răspund. Între mine și ea stăruia, ca o interdicție, veselia, petrecerea aceea gălăgioasă și becurile orbitor luminoase din noaptea nunții ei. Mai stăruia și zîmbetul, din aceeași noapte, nedeslușit ca și acum sau poate cu o anume deslușire secretă pe care mă făceam a n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ca mîngîiere pe o catifea), și n-am uitat. N-am răspuns, nu puteam, nu știam ce să răspund. Între mine și ea stăruia, ca o interdicție, veselia, petrecerea aceea gălăgioasă și becurile orbitor luminoase din noaptea nunții ei. Mai stăruia și zîmbetul, din aceeași noapte, nedeslușit ca și acum sau poate cu o anume deslușire secretă pe care mă făceam a n-o Înțelege. - Dacă atunci, reluă ea, descătușîndu-mi mîna din palmele ei, dacă atunci... dar n-ai rostit nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
părut trebuincios pentru a nu lăsa nici umbră de îndoială asupra bunelor noastre intenții, vom veni la cele două cazuri cari vor fi fost poate motivele dizolvării societății "Arboroasa". Se știe că mai cu seamă elementul evreiesc din Bucovina au stăruit să facă serbarea de o sută de ani a întrupării Bucovinei cu Austria. Aceasta s-a făcut în ajunul încheierii unui tratat de comerț cu noi și a fost o demonstrație în contra mănținerei îngrădirilor prescrise de legile noastre vechi, pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pierde-o, dar nimeni, fie acela oricine, să n-aibă dreptul a zice c-am suferit cu supunere orice măsură i-a trecut prin minte să ne impună. Dar toate acestea sânt considerațiuni făcute față cu o eventualitate asupra căreia stăruim a fi în îndoială. Oricât de mulți oameni răi s-ar găsi în această țară, nu se găsește nici unul care ar cuteza să puie numele său sub o învoială prin care am fi lipsiți de o parte din vatra strămoșilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avea nevoie ca "indignarea să-l facă poet", îl coborâm astăzi la prozaica meserie de prim-bucureștar. [9 februarie 1878] ["CESTIUNEA RETROCEDĂRII... Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruiește să câștige cu orice preț stăpânirea asupra acestei părți din cea mai prețioasă parte a vetrei noastre strămoșești. Ințelegem pe deplin această stăruință, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale și materiale, orice stat face tot ce-i stă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la delimitarea Bucovinei, Reis Effendi se împotrivește de-a da o palmă de loc din ținutul Hotinului, căci, deși e stipulat espres "ca teritoriul Hotinului, a Benderului, a Brăilei etc. etc. să fie reîntrupate cu Moldova și Valahia... " totuși Poarta stăruiește pe lângă Rusia să nu fie silită a îndeplini acest articol. În raportul de la 1776, 3 ianuarie, Thugut repetă clar: Între piedecele ce se opun (delimitării Bucovinei) cea mai însemnată este că în cel din urmă tratat de pace cu Rusia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu toată cumplita grabă, i-a trebuit patru luni ca să ajungă în fața aripei drepte a armiei împăratului francez; în fața corpului auxiliar de 34000 de austriaci de sub generalul Seliwarzemberg. Noi am spus-o încă în cel dîntîi articoli că Anglia au stăruit pentru încheierea acestei păci, că ea a silit pe sultan s-o iscălească. O flotă engleză era în Bosfor, care a silit pe turci de a nu se folosi de cumplita poziție în care se afla Rusia atunci. Dar nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de dincolo de Tisa începînd, în toată regiunea Daciei Traiane până dincolo de Nistru, până aproape de Odesa și de Kiev. Pe când rușii au cea mai mare îngrijire pentru triburile cele mai neînsemnate chiar care se țin de marea familie slavă, pe când germanii stăruiesc prin autoritățile lor consulare pentru cele mai neînsemnate colonii ale lor din Orient și pe când fiecare popor apusan dezvoltă o deosebită îngrijire pentru naționalii săi din aceste locuri, singuri noi ne zbuciumăm în lupte interne pentru cea mai bună formă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o invidie mai înverșunată contra oricărui merit adevărat și care să fie mai accesibil pentru lingușirile naturelor de rând decât omul al cărui nume adevărat până în ziua de azi nu l-am putut afla. Las' că de câte ori a putut a stăruit pentru numirea personalului didactic celui mai rău posibil, las' că nu există rudă de a sa, oricât de depărtată, care să nu fie căpătuită prin d-sa în posturi publice, dar până și membrii familiei sale cari sufer de boale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
său pe cât uneltirile sale politice. Se știe că-n totdauna își punea candidatura între bulgarii din Basarabia, cărora, în schimb cu alegerea, le mijlocea concesiunile cele mai mari. Având o influență cu desăvârșire nemeritată în administrația învățăturilor publice, d-sa stăruia să se numească pe acolo tot profesori pe sprânceană, de se putea de origine bulgari și cu sentimente bulgărești, încît Basarabia noastră, în loc de-a redeveni ceea ce-a fost cinci sute de ani de-a rândul, adică pământ românesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cereri de ministru afacerilor străine ni se acordase, dar cari căruțe, până să vie la destinație pentru începerea transpoartelor, d. Brătianu, ministrul de interne, le-au poprit, telegrafiind d-lui Cogălniceanu, că o să mă puie în pușcărie, dacă voi mai stărui în a lua căruțe de rechiziții. Îndată după întoarcerea d-lui Brătianu în București, a mers la d. Brătianu o persoană, arătîndu-i că rău face de oprește căruțele de rechiziție antreprenorilor români, pentru cari intendența imperială rusă cere, căci până
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dacă și cărăușilor li s-au plătit). În urma reclamării mele prințului Emeritinsky, șeful ștabului major rus, că rău intendența ne-au reziliat contractul și ne-au confiscat suma de 65 000 franci, căci și noi puteam continua transpoartele, dacă intendența stăruia pe lângă guvernul român a nu ni se popri rechiziția, cerîndu-se deslușiri de șeful ștabului major generalului Russisky, intendantul armatei, prin raportul nr. 1479 din 20 mai 1878 răspunde formal următoarele: "La trecerea armatei peste Dunăre, eu am primit ordin de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când Parchetul va lua măsurile cuvenite. Supărat de presimțirea acestei necesități fatale, "Romînul" de la 5 mai atacă în mod pieziș pe magistrații însărcinați a arunca lumină asupra scandaloasei afaceri al cărei mijlocitor a fost d. S. Mihălescu. Dar în loc de a stărui asupra cestiunei adevărate, le zice magistraților următoarele: După câte știm - și dorim să ne înșelăm - Parchetul nu se ocupă nicidecum despre cele ce a făcut acuzatorele și despre relațiunile sale intime și publice; ceea ce credem că este și nedrept și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în eroare, nici chiar iubirea, înădită azi la lucruri străine și la oameni străini. Și chiar dacă amintirea noastră ar pieri în umbra vremilor și s-ar șterge din memoria tuturor, tot pe aceeași cale a conservării naționalității și țării vom stărui, fără a face în această supremă privire nici o concesie primejdioasă ideilor veacului. Cine în această privire nu e pentru noi e contra noastră. [27 mai 1879] ["CESTIUNEA WARSZAWSKY- BRĂTIANU-MIHĂLESCU... Cestiunea Warszawsky - Brătianu - Mihălescu e desigur pagina cea mai neagră din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Tratatul de Berlin, această cestiune l-a căpătat impunea guvernului datoria cea mai strictă de a se rosti cu lealitate și cu francheță față cu reprezentațiunea țărei. Nu așa i s-a părut guvernului că trebuie să lucreze; a stăruit să se numească de Cameră o comisiune, în maioritate compusă de Stolojeni și Costinești, și dânsa, întrunită cu devotații guvernamentali din Senat, are să propuie țărei soluțiunea acestei mari afaceri. Aci este un joc copilăresc. Niminea, nici în puntul de vedere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. Carp, fără a contesta câtuși de puțin că dânsa a putut să-i fie inspirată prin considerațiuni destul de puternice, cum de exemplu necesitatea de a supraveghea mersul guvernului și al comisarilor săi în această afacere, orișicum nu mai puțin stăruim a crede că d. P. Carp este în această afacere cu totul izolat și în contradicțiune chiar cu amicii săi politici cei mai apropiați: d-sa nu reprezintă decât ideile sale personale, iar nu ale minorității Adunării. Această declarațiune era
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care-l privește numai pe dânsul este dară a reveni în mod indirect asupra acestei opinii. Pentru a nu se da loc deci la asemenea interpretațiuni, care ar aduce confuziune în spiritul public, sîntem autorizați a declara că partidul conservator stăruiește în atitudinea care a luat-o de la început si că orice opinie sau demers al vreunuia din membrii săi contrarii acestei atitudini nu pot lega decât pe acel membru, iar nicidecum schimba sau ingaja politica întreagă a partidului. [20 iunie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dată cu lacrămi fierbinți; a spus că țara e amenințată de o primejdie de moarte în cazul când nu se va da împămîntenirea cum o cere d. Costinescu și că guvernul va fi silit să se retragă daca comisia va stărui în hotărârea ei. Mai mulți deputați au cerut d-lui prim-ministru să arate care anume este primejdia ce ne amenință, căci o simplă afirmare a d-lui I. C. Brătianu, neîntemeiată pe dovezi, nu mai plătește astăzi nimic; prezidentul Consiliului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
începutul sesiunii a refuzat, cu încăpățînarea cea mai îndărătnică, a veni cu o propunere în cestiune, a-și da măcar o părere, declarând că nu el, ci țara este chemată a dezlega cestiunea cum ea va crede mai bine - astăzi stăruiește cu vaiete și cu disperare pentru a face să dea națiunea mai mult decât cere litera Tratatului? În o ședință intimă a Camerei d. I. C. Brătianu, amenințând pe deputați cu primejdie din partea Europei și fiind întrebat care este anume acea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în ajun de a da satisfacere principiului din art. 44 al Tratatului. Odată admis principiul în dreptul nostru public, Europa nu se mai poate amesteca în modul aplicării lui, aceasta fiind o cestiune de drept privat. Așadar se naște întrebarea: guvernul stăruie să dăm evreilor mai mult de cât pretind puterile prin Tractatul de la Berlin, care să fie cauza? Față cu cine a luat dânsul un angajament pentru a da mai mult decât putea Europa să-i fi pretins? Răspunsul este numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în străinătate; în zadar un ministru plenipotențiar al unui stat cu desăvârșire amic ne-a scris din Berlin că Basarabia e pierdută, să nu fim copii, să căutăm a trage cel puțin foloasele cele mai multe posibile din această pierdere; noi am stăruit a crede că amicul nostru n-avea dreptate, că fusese amăgit și că guvernul nostru trebuia să fie foarte tare în afară când vedeam tonul semeț și insultător al organelor lui. Am tăcut deci, i-am dat spornic ajutor în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rău: majoritatea nu poate să-și schimbe părerea și hotărârea oricum s-ar remania ministerul; mai clar, nu cestiunea evreilor atârnă de la cestiunea ministerială, ci cu totul din contra. Un alt zgomot ce s-a răspândit este că, prezidentul Camerii, stăruind în hotărârea sa d-a se demite și M. Sa primind demisia ministeriului, noul cabinet se va forma dintre membrii majorității. Se mai șoptește încă că ministerul nici nu se va remania, nici nu se va retrage, ci va dizolva
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]