4,356 matches
-
ani de facultate, mai eram 22. Deși ne-am înscris la Facultatea de Matematică și Fizică, cei 22 din 31 înscriși am terminat Facultatea de Fizică, pentru că în 1962, printr-o Hotărâre de Guvern, Fizica a devenit facultate de sine stătătoare”, a declarat profesor universitar Mihai Toma, prorector didactic al Universități „Al. I. Cuza” Iași. Cei 22 de absolvenți ai primei promoții de la Facultatea de Fizică din Iași erau originari din toate colțurile țării. „De fapt, cei mai mulți eram de prin părțile
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Mihăilene (1835), unde exista un puternic curent de preocupări pentru studiul științelor naturii. După fondarea primei instituții moderne de învățământ superior din România, Universitatea „Al. I. Cuza” (1860), în cadrul Facultății de Științe, fizica devine un domeniu de studiu de sine stătător. Învățământul și cercetarea în domeniul Fizică s-au dezvoltat treptat ajungându-se, în a două jumătate a secolului al XX-lea (1962), la înființarea Facultății de Fizică prin desprinderea din Facultatea de Matematică și Fizică. De la înființare și până astăzi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
După război, în cadrul acestei Facultăți, funcționau 26 de catedre și 2 conferințe, în total 28 de discipline. Prin reorganizarea învățământului, ca urmare a reformei din 3 august 1948, Facultatea de Medicină s-a desprins din Universitate, devenind institut de sine stătător. Aceasta ar fi, pe scurt, istoria Facultății de Medicină de la Universitatea “Al. I. Cuza”. În zilele noastre, universitatile moderne din zona euro-atlantică, dar și altele, din alte zone geografice (Australia, Sud-Estul Asiei), cuprind în structura lor facultăți de medicină. Universitatea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au rostul de a realiza, glisando, prin contrapunct, fluxul (re)trăirii unor realități care trebuie cunoscute și lăsate ca moștenire generațiilor de astăzi și de mâine. Viziunea aproape picturală asupra unei lumi apuse (scene, ceremonii, ritualuri, peisaje, povestiri de sine stătătoare, unele antologice), eleganța și prospețimea imagistică, explozia de viață, tristețea calmă și veselia sănătoasă din aceste compoziții ne duc cu gândul la miniaturile flamande ale fraților Paul, Jehannequin și Hermann de Limbourg (începutul secolului al XV-lea), excelând prin gustul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
afiliat comunei Frătăuții Noi. Înmulțindu-se cu timpul, numărul acestor familii, stabilindu-se și alte familii din satele vecine, în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea ajungând la circa 250 de familii, satul Costișa devine comună de sine stătătoare. Din anul 1951, în urma unei noi arondări teritoriale, satul Costișa, cu un număr de peste 500 familii, este din nou afiliat comunei Frătăuții Noi. Primăria a devenit Cămin Cultural sub conducerea domnului Vasile Luchian Despre biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aceleași motive omenești ... (cocleală); În schimb Sf. Vase erau Între bani, lumânări, prescuri etc. Credincioși puțini. La cârciuma deschisă Însă erau mult mai mulți și jucau popici. În a treia parohie, deși destul de târziu și deși preotul este un Întâiu stătător, credincioși și mai puțini. În a patra parohie, la ora 10 și un sfert, Sf. Liturghie era pe sfărșite. Credincioși puțini. Preotul spune, că sunt duși la cimitir, unde este și el așteptat pentru pomenirea morților. La Întoarcere preotul Întâiu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
credincioși și mai puțini. În a patra parohie, la ora 10 și un sfert, Sf. Liturghie era pe sfărșite. Credincioși puțini. Preotul spune, că sunt duși la cimitir, unde este și el așteptat pentru pomenirea morților. La Întoarcere preotul Întâiu stătător ține să ne primească tot la biserică cu polihroniu și cuvântare, având Însă tot vreo 50 de credincioși. Pe un alt preot Îl vedem venit la o Înmormântare stând Între credincioși Într-un antreu și cu o pălărie ponosită deși
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
am făcut decât să fim acolo) seara, ne-am despărțit de Cătălin și am plecat întreaga echipă operativă la Olt, să ne purificăm și să facem havan pentru Shri Vishnumaya. La Slatina, la mal, Oltul apare ca o mare apă stătătoare, cu izul specific bălților încărcate de broaște și... ceva pești - mărunțiș. Cert este că, după ce am intrat cu picioarele în apă, purificarea a fost instantanee, încât Kundalini a țâșnit, calota craniană s-a răcit și... a început să mă mănânce
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
economice, culturale dar mai ales informații. * Junimea, apărută la 7 martie 1999 între paginile fratelui său mai mare Arcașul, a avut sprijinul financiar al domnului Vasile Tărâțeanu (Format 30x42 cm). Astăzi, după cinci ani de la primul număr, apare de sine stătător și “ a reușit, după cum spune Liviu Rusu, redactorul șef, să reziste tuturor loviturilor soartei și „îmbrățișărilor prietenești”, ajungând în februarie-martie 2004 la al... 18lea număr. Din colegiul de redacție fac parte: Liviu Rusu, redactor șef, Vitalie Zâgrea, secretar responsabil de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vilancea 88... numai Banila și Țureni au școală românească, pe lângă una rusească”... Cum puțini dintre cititori știu cine și ce sunt mazilii și răzeșii din Bucovina, revista publică câteva date informative din Românul. ...” După închegarea Moldovei în principat de sine stătător sa simțit necesitatea să i se apere hotarele... Drept aceea voievozii români au colonizat de-a lungul acestor hotare pe cei mai buni și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
valabil, pentru celelalte grupuri, religia este o „suprastructură” față de ideologia de clasă, respectiv un infim de mic sector în câmpul de muncă al sociologiei. Deci, pornind de la premise diferitese ajunge la aceeași discreditare a științei religiei ca știință de sine stătătoare. Apologeții cei mai zeloși au descoperit un nou punct de vedere, care ar putea motiva suprimarea disciplinei științifice a istoriei religiilor. Emanciparea rapidă a națiunilor asiatice și africane nu ne pune numai înaintea unei complicate probleme politice. Mircea Eliade a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Între cele două laturi ale Dunării și litoralul Mării Negre este cuprinsă Dobrogea. Convențional, raportând-o la cele trei mari diviziuni ale țării, este legată de țara Românească. În fapt, și geografic, și istoric, și În sens etnic-cultural, Dobrogea este de sine stătătoare, una dintre cele mai interesante entități nu numai ale României, ci ale Întregului continent. Aici, cel mai recent pământ european, lumea Încă nediferențiată, terestră și acvatică a Deltei, cu uluitoarea ei bogăție de plante și animale, se Învecinează cu unul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
statuia lui se Înalță În piața centrală a Constanței. Dobrogea a fost romană, apoi bizantină, după care a aparținut primului țarat bulgar, din nou bizantinilor, și iarăși bulgarilor. În secolul al XIV-lea, apare ca un mic stat de sine stătător, condus de Dobrotici (de unde probabil și numele provinciei). A fost apoi Încorporată țării Românești, dar la scurt timp cucerită de turci, care au stăpânit-o patru secole și jumătate, până la 1878, când a revenit României (În urma războiului ruso-româno- turc din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
căpătat numele de Bucovina. Câteva decenii mai târziu, În 1812, rușii au anexat jumătatea ei răsăriteană, numită de atunci Basarabia. Moldova a intrat astfel În epoca modernă Împărțită În trei regiuni, fiecare afirmându-și trăsături proprii. Moldova rămasă de sine stătătoare În urma pierderii celor două regiuni ocupă mai puțin de jumătate din Întinderea fostului principat al Moldovei. Este un ținut de dealuri domoale, așezat Între liniile paralele nord-sud ale Carpaților Răsăriteni și râului Prut, afluent al Dunării. Ponderea românilor era la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nordul au rămas În posesia dacilor liberi. Dobrogea, pe de altă parte, inclusă În Imperiu Încă din anul 28 Înainte de Cristos, a fost Încadrată În provincia sud dunăreană Moesia, devenind mai târziu, sub denumirea Scythia Minor, o provincie de sine stătătoare; romanii, apoi bizantinii aveau să o stăpânească până În secolul al VII-lea. După abandonarea Daciei de către romani, regiunea a rămas deschisă invaziilor și stăpânitorii s-au tot succedat pe un teritoriu fragmentat și vag structurat politic. Aproape totul cu privire la acest
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
endnote id="5"/> Sporadicele victorii românești nu au Împiedicat trecerea treptată a țărilor române sub autoritatea otomană. Mai Întâi țara Românească, cea mai expusă, apoi Moldova, urmate ( Într-o situație de ceva mai mare autonomie) de Transilvania, rămasă principat de sine stătător după dispariția Ungariei. Inițial, nu a fost decât plata unui tribut. Cu timpul Însă, țările române au intrat În sistemul politic, militar și economic otoman. Turcii s-au amestecat, și din ce În ce mai des, În numirea și Înlăturarea domnilor. S-a ajuns
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de lângă Biserica Estrela părăsim relicva în care am călătorit, felicitându‑ne că am coborât întregi pe trotuar. După vreo jumătate de oră de căutări intense, în care încerc să mediez între orgoliul lui Nicolae Prelipceanu de a descoperi de sine stătător doritul reper și înclinația lui VASILE GÂRNEȚ de a elimina orice risc întrebând trecătorii, ajungem la casa lui Fernando Pessoa. Este, desigur, alta decât cea situată în Rua dos Douradores din cartierul Baixa, despre care vorbește tot timpul Pessoa în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ales după anul 1950, au încercat să demostreze că domeniile (moșiile) boierești de la noi au fost alcătuite și organizate aidoma domeniilor feudale din apusul Europei. Având o organizare economică autarhică, ele “reprezentau și pe tărâm politic o forță aproape de sine stătătoare. Ele dădeau stăpânilor lor o putere foarte întinsă, atât în timp de pace, cât și în timp de război; nu este vorba numai de bogăția pe care o produceau veniturile domeniului ci, mai ales, de autoritatea judecătorească și militară pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de scumpeturi și de flori, ci în casa 13-a să nu intri, cu cheia asta micuță să nu deschizi casa cea de cătră răsărit, că atunci nu va fi bine”. Camera interzisă are aici proporțiile unei case de sine stătătoare și poartă un număr mitic. Indicația precisă a localizării ei, cheia diferențiată de toate celelalte, precum și enigmaticul „nu va fi bine” sunt toate imbolduri puternice către încălcarea sfatului primit. De fapt, tot enunțul se așază în pofida negației să nu intri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nici un interes în constituirea unui stat puternic la gurile Dunării și în Carpați, care ar fi împiedicat expansiunea sa în Balcani, Marea Neagră, Europa Centrală, Carpați (a nu se uita că, în acei ani, Polonia nu exista ca stat de sine stătător, fiind sub ocupația celor trei imperii - rus, german, austriac); 2) Rusia proiectase deja împărțirea României vechi cu Germania și Austria, Carpații Orientali fiind limita virtualei frontiere cu Austria; 3) în acest context, Bulgaria putea deveni ceea ce se intenționase prin pacea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
controlat viața poparelor mai bine de 50 de ani. În contextul schițat în paginile acestea, o serie de constatări se conturează în mod firesc: -Românii - locuind dintotdeauna în spațiul geografic carpato-danubiano-pontic, unde și-au constituit și primele state de sine stătătoare după rosturile timpurilor -, vorbind o limbă neolatină și având o cultură diferită de cea a masei slave așezată în jurul spațiului lor geografic, au fost de-a lungul secolelor una dintre țintele predilecte ale Imperiului rus, cel puțin de la Petru I
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dominației rusești în zona bazinului carpato- dunărean; Constantinopolul, Strâmtorile, Mediterana, „frontiera” pe Carpați, începeau a fi obiective tot mai greu de atins. Destrămarea Imperiului Habsburgic și afirmarea voinței națiunilor de pe întinsul acestuia de a-și întemeia state libere, de sine stătătoare, contravenea o dată în plus intereselor specifice politico-strategice ale Rusiei. Într-o situație de o gravitate fără precedent - determinată de un complex de factori -, România se afla, practic, la finele anului 1916, la cheremul Rusiei - singurul “aliat” prin mijlocirea căruia mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lungi și anevoioase, n-au dus la vreun rezultat care să permită măcar o perspectivă de îmbunătățire a situației. După 1924, deși convorbiri oficiale sau neoficiale româno-sovietice au mai fost, chestiunea recuperării Tezaurului nu s-a mai pus de sine stătător. După stabilirea relațiilor diplomatice între București și Moscova, în 1934, s-a ajuns la o înțelegere privind restituirea manuscriselor Academiei Române și a unor valori aparținând unor instituții particulare. Această înțelegere a fost înscrisă în protocolul româno-sovietic semnat la 1 mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a proclamat neatânată, și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare. În astfel de împrejurări, și noi suntem siliți să ne proclamăm, în unire cu voința norodului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor. Proclamarea neatârnării este o cerință politică a vremii, căci Republica Moldovenească nu mai poate aștepta de la nimeni orânduirea vieții sale și popoarele Republicei trebuie să înțeleagă că
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dorul pentru celălalt doi, fiii noștri Rareș și Vlad. Nu i-am dedicat Oradiei vreun poem anume, ea apare în câteva poeme cu, cum se spunea odinioară, locuri și oameni ale sale/ ai săi, totul convertit în irealitatea de sine stătătoare a poemului, în virtutea acelui proces de epifanizare despre care vorbea demult Joyce și pe care l-am întâlnit și la Proust, printre alții, când un obiect, un fapt supraviețuiesc în memorie (și apoi în pagină) nu pentru quiditatea lui, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]