256,150 matches
-
Gabriel Tarde, sociolog francez) și anume: imaginea cu care vrea să apară în ochii altei persoane, imaginea cu care realmente apare în ochii altei persoane, imaginea cu care își apare sieși, imaginea lui cea adevărată etc., în consecință mai multe stări ascunse. Pentru a le depista, Kenneth Bullmer propune două căi: 1. Clarificarea conduitelor ,,celuilalt”, potrivit unghiului nostru propriu de vedere, pe baza cunoașterii factorilor care influențează percepțiile făcute de persoana respectivă, adăugând însă că doar simplă cunoaștere a percepțiilor făcute
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că, atât eu, care sunt și american, precum și prietenii mei din Statele Unite sau reîntorși din Statele Unite, simțim un fel de antiamericanism din partea unor categorii de români, mai putin ”citiți”, si umblați prin lume sau neumblați... C.P.: Antiamericanismul nu este o stare de spirit foarte extinsă în România, dar există, pentru ca, așa cum se știe dintotdeauna, ceea ce nu cunoști, respingi... Numai după ce te duci și vezi și îți dai seama de gradul de civilizație la care au ajuns aceste două state, abia atunci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ieși în relief oricând și cu orice preț. Valorile erau respectate, munca era apreciată, buna creștere se considera ceva firesc. Anii au trecut. Continuitatea s-a întrerupt. A aparut comunismul, un sistem nou, care impunea stârpirea capitalismului învechit, aflat în stare de putrefacție, formulări specifice, rostite cu isterie de activiștii vremii. Și astfel, din rândul caracterelor abjecte au apărut la drumul mare, cu pumnul ridicat, răzbunători care au infestat, atât societatea românească, precum și geografia altora. În numele comunismului se putea face orice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
viziunea telurica). „Da, pe pamant apare-un ins, O altă lume-n lume, Cât vecii gândul lui e’ntins Și geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și contingentul. Așadar, caracterizarea geniului, cu instrumentale lirice atribuite de George Popa lui Eminescu, rămâne memorabilă, fiindcă ajunge să pășească liber în absolut: „Doar geniu-atinge pur si
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava de fum... Ecou Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Stări mai importante decât iubirea, dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca! În abisul păsării albastre nu-i nimeni! În clepsidra sortită să mor, o harpa slu jește! Cerescul palat mă primește fără cerneluri și până, halucinația trezește în mine ogarii! Aflați: nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de gândire și de viață al celor de la Rugul Aprins, în autenticitatea literară și artistică, era îmbinat cu trăirea mistica în prezența lui Dumnezeu. Vasile Voiculescu se numără printre martirii mărturisitori care au scris versuri tradiționaliste menite să creeze o stare complexă prin sintetizarea surprizei și a emoției întâlnirii cu divinul în diferite ipostaze. Prin discursul liric abordează o formulă înrudită cu cea a rugăciunii punctata de imagini descriptive, unde imaginea sugerează o tentă suprarealista. Nu zăbovim acum, asupra vastei sale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tot ceea ce am vrea să știm despre formarea, etapele și apariția Universului. Doar trebuie să observăm, să înțelegem și să depășim acest defazaj, în care ne aflăm, cu copilăria și să ne trezim din amnezia în care ne-a cufundat starea de maturitate! Când începe să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare, mirat de nouă perspectivă ce i se arată și cu un zâmbet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
unele stele Strălucesc mai puternic decât altele. Sau că ele-ar străluci la fel. De fapt, nici nu există Stelele țel VIAȚA Ea cântă Cea mai frumoasă simfonie La coardă sufletului meu De omenie De ce, oare de ce nu sunt în stare Să mă opresc și s-o ascult? Întrebarea mă Obsedează de mult... ARMONIZARE Iubirea noastră crează Universuri. Totul e atat de simplu: Hai să intrăm în rezonanță Cu Iubirea cea mare, S-o refacem Și să ne facem Dintr-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004). Se pare, însă, ca aceasta reținere este condiționată și de convingerea autorului că: „poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a-l aduce la starea de oglindă a gândului. Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee, care consideră starea naturală a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita / timpului înapoi”, p. 94). Sub al doilea aspect, al determinării din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă să spun că nu pot să accept aceste strigate ale inimii, inspirate doar de un ac, de un cuțit, sau te miri ce atlceva. Cred că trebuie să fii în stare să manevrezi experiențele, chiar și pe cele mai îngrozitoare - ca de exemplu nebunia, tortură, acest gen de experiențe, acestea ar trebui manipulate de o minte inteligență și inspirată”, (Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, Ed. Univers, Buc., 1980, apud. Vasile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
paloare tegumentară (2 pacienți), xeroză cutanată (2 pacienți), micoze (1 pacient), eczemă (1 pacient). Cuvinte cheie: tiroidită autoimună, boala Graves, tiroidita Hashimoto, mixedem autoimun, manifestări cutanate. INTRODUCERE Manifestările cutanate, ca semn de afectare tiroidiană sunt nespecifice. Ele apar fie în stările de hipertiroidie, fie în evoluția bolilor autoimune ale tiroidei, care se află în aparent eutiroidism, sau hipotiroidism manifest. În hipertiroidism (în particular boala Graves), manifestările tipice de afectare cutanată sunt mixedemul pretibial și acropatia tiroidiană. Din punct de vedere dermatologic
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
la îndepărtarea imaginilor necurate<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 69. footnote> care apar dacă nu suntem stăpâni pe stomac și pe cele de dedesubtul stomacului<footnote Clement Alexandrinul, op. cit., p. 281. footnote>. Aici se evidențiază că cel care este în stare să-și stăpânească pântecul va ști să stăpânească și sexul<footnote Georges Habra, op. cit., p. 196 footnote>. Referitor la acestea, atât știința medicală cât și arta duhovnicească au arătat fără echivoc că multă mâncare și mai ales băutura fără cumpătare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de umblatul din femeie în femeie și le dă putința să trăiască în sfințenie și castitate<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33 footnote>. Sfinții Părinți găsesc că înăbușirea acestei patimi se poate face chiar prin asumarea stării de monah sau de om căsătorit a creștinului. Acestea pot fi două din remediile pe care le poate alege cel pătimaș, din moment ce se vorbește de existența a trei căi de viețuire: fecioria, căsătoria și desfrânarea. Fecioria poate fi acceptată alegând
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ca postul și înfrânarea este și privegherea cea după Dumnezeu. Sfântul Teofan Zăvorâtul îi scrie într-o scrisoare unei ucenițe duhovnicești că a priveghea nu înseamnă să fie trează, nepăsătoare, ci trebuie să-și mențină sufletul și trupul într-o stare de veghe<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 238. footnote>, adică a lua aminte să rămână într-o trezvie duhovnicească. Astfel privegherea de noapte și alimentele uscate răcesc trupul și reduc producerea de sămânță<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 128
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
o aveau, să ajungă fără efort moral la asemănarea cu Dumnezeu, fără ajutorul Acestuia, clevetindu-l chiar pe Dumnezeu. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul bine pentru lucruri care erau străine naturii lor în starea primară. Dumnezeu le-a dat voință liberă pentru ca să fie capabili de recunoștință față de Creator, dar ei au folosit această voință liberă spre neascultarea poruncii Sale. Astfel, primii oameni au călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pricinuitorul morții, ei nu îi absolvă pe protopărinții noștri de vinovăția căderii. Dumnezeu îl prezintă pe șarpe ca întrupare a vicleniei și a sinuozității satanei. Invidia pe fericirea omului l-a făcut pe demon să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire și desăvârșire. El nu putea accepta binele, pentru că acesta îl tulbura chiar și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care noi, oamenii cei căzuți, le cunoaștem din propria luptă cu păcatul. Oamenii au fost făcuți, într-adevăr, spre a fi dumnezei și fii ai Celui preaînalt (Ps. 81,6), știind că din Rai urmau să se mute la o stare mai bună. Diavolul, șerpuitor în purtări, tare în vicleșuguri și cu ochi ademenitori, pizmuind fericirea lor, le-a spus primilor oameni: Veți fi ca Dumnezeu (Facere 3, 5), și în aceasta consta ispita și strategia lui. Căci Adam avea menirea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
act de neascultare. Prin însuși acest act s-au rupt din interior de Dumnezeu, de dialogul pozitiv cu El. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul bine pentru lucruri care erau străine naturii lor în starea primară. Dumnezeu le-a dat voință liberă pentru ca să fie capabili de recunoștință față de Creator, dar ei au folosit această voință liberă spre neascultarea poruncii lui Dumnezeu. Astfel, primii oameni au călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a întâmplat după cădere: faptul că au auzit glasul lui Dumnezeu. Întrebarea pe care o adresează Dumnezeu are un sens mai profund decât cel ce se lasă descoperit la prima vedere și anume, Dumnezeu îl întreabă pe Adam: în ce stare ai ajuns? Sfântul Simeon Noul Teolog vede în această întrebare un îndemn: Hai, cugetă, nenorocitule, hai, ieși de unde te-ai ascuns! De Mine crezi că te poți ascunde? Spune : am păcătuit!<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, II, Cateheze, Cateheza
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
mod vital asemănarea, posibilitatea asemănării. În căderea lui, omul pare l ips i t nu de creșterea lui, ci de adevărata lui natură, ceea ce face să se înțeleagă afirmația Părinților că sufletul creștin este fundamental întoarcere la Rai, aspirație la starea normativă a firii sale<footnote Paul Evdokimov, Femeia și mântuirea lumii, trad. de Gabriela Moldoveanu, Asociația filantropică medicală creștină CHRISTIANA, București, 1995, p. 75. footnote>. Prin căderea în păcat, atât trupul cât și sufletul omului au fost modificate. În sens
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]