2,437 matches
-
delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr, din clasa de jos, neatractiv din punct de vedere fizic”. Acest stereotip este foarte puternic. Populația îi stereotipizează pe criminali nu numai după criteriul caracteristicilor fizice, dar și după particularitățile psihice. Într-un sondaj de opinie în care canadienii au fost întrebați ce imagine le vine în minte atunci când vorbesc despre un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
psihice. Într-un sondaj de opinie în care canadienii au fost întrebați ce imagine le vine în minte atunci când vorbesc despre un „criminal”, cei mai mulți au declarat că se gândesc la un individ violent, dezechilibrat psihic (Brillon et al., 1984). Dincolo de stereotipul despre delincvenți, în general s-a constatat că există imagini stereotipe despre diferitele tipuri de infractori. Un individ care comite infracțiuni cu violență generează o altă imagine în mintea oamenilor decât unul care comite fraude (O’Connor, 1984). În SUA
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în general s-a constatat că există imagini stereotipe despre diferitele tipuri de infractori. Un individ care comite infracțiuni cu violență generează o altă imagine în mintea oamenilor decât unul care comite fraude (O’Connor, 1984). În SUA funcționează un stereotip privind apartenența rasială și infracțiunile specifice ei: infractorii negri fură automobile și tâlhăresc; infractorii albi fură și molestează copii. Un astfel de stereotip are prea puțin de-a face cu datele obiective, relevate de statistica oficială. Opinia publică despre aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
altă imagine în mintea oamenilor decât unul care comite fraude (O’Connor, 1984). În SUA funcționează un stereotip privind apartenența rasială și infracțiunile specifice ei: infractorii negri fură automobile și tâlhăresc; infractorii albi fură și molestează copii. Un astfel de stereotip are prea puțin de-a face cu datele obiective, relevate de statistica oficială. Opinia publică despre aplicarea sancțiunilor legale și instituțiile abilitate să aplice legea Oamenii au păreri nu numai despre cei care încalcă legea, ci și despre cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tipuri de publicații. Pe baza unor astfel de cercetări, Stanley Cohen și Jock Young (1973) au sugerat că „mass-media îi poate face receptivi pe anumiți indivizi la anumite tipuri de devianță sau probleme sociale și poate întări anumite credințe sau stereotipuri” (apud Hubbard et al., 1975, 24). Legătura directă deterministă dintre mass-media și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care îl reprezintă și îl perpetuează”, el devine - alături de metodistul de partid și de activist - un distribuitor al ideologiei „umanismului socialist”; iar învățământul, ca sistem, suferă de o „boală cronică: imbecilizarea și nevroza”. Manualele, începând cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
etnicitate / 155 4.7. Discriminarea de gen / 156 4.7.1. Egalitate de șanse între femei și bărbați / 159 4.7.2. Strategia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2010-2015) / 160 4.8. Discriminarea multiplă / 164 4.9. Stereotipuri, prejudecăți, discriminare / 166 4.10. Discriminarea în România. Percepția cetățenilor români / 184 4.11. Ce înseamnă discriminare pe piața muncii? / 188 V. Diferențe de gen în leadership / 227 5.1. Prezentarea problemei / 227 5.1.1. Teorii și ipoteze / 227
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
noțiunea de competență interculturală, adică abilitatea de a se descurca în diferite culturi cu ajutorul comunicării; * antropologia: Analiza lui Renate Rosalio asupra proprietății diverselor metode de a studia alte culturi; * psihologia: Cartea lui Gordon Allport, The Nature of Prejudice, arată cum stereotipurile se dezvoltă din impulsul uman natural de a clasifica. Hammer 9 analizează contribuțiile fundamentale aduse de Hall studiului Comunicării interculturale, pe care și noi le enumerăm aici: * trecerea atenției de la o singură cultură la mai multe culturi; * aducerea conceptelor asupra
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
persoană implică prezicerea sau anticiparea răspunsurilor. Predicțiile comunicative se bazează pe trei niveluri: nivelul cultural, socio-cultural (informații despre apartenența socială a celuilalt) și psiho-cultural (informații despre caracteristicile individului). Comunicarea cu un străin se bazează, câteodată prea mult, pe categorizare, pe stereotipuri, pe prejudecăți, iar cel mai bun mod de a îmbunătăți comunicarea este de a fi atenți la trăsăturile unice, individuale ale persoanei și de a fi conștienți de propriul comportament în comunicare. Comunicarea cu necunoscuții implică incertitudinea, datorată dificultății de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când străduința devine un efort pentru a reduce incertitudinea și anxietatea diferențelor percepute. Grupurile sau culturile percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot prinde în cursă prin părtiniri, neînțelegeri, aroganță personală, stereotipuri negative. Diferențele perceptibile desemnează faptul că îi apreciem pe ceilalți într-o manieră proprie, pentru a-i măsura după criterii de asemănare sau diferențiere. Acest fapt duce la "categorizări sociale", iar atunci când categorizarea socială este negativă, aceasta devine o sursă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sarcinile de la locul de muncă, în timp ce o persoană "ca mine" este capabilă să o facă. Aceste percepții pot să afecteze și mai profund șansele egale la locul de muncă pentru minorități, femei, persoane cu dizabilități și lucrători în vârstă. b. Stereotipurile Putem avea stereotipuri despre ceilalți care se bazează pe rasa, culoarea, religia, originea națională, sexul, dizabilitatea și vârsta lor. De multe ori, stereotipurile sunt negative și eronate și au un impact puternic asupra angajaților din aceste categorii. De asemenea, putem
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de muncă, în timp ce o persoană "ca mine" este capabilă să o facă. Aceste percepții pot să afecteze și mai profund șansele egale la locul de muncă pentru minorități, femei, persoane cu dizabilități și lucrători în vârstă. b. Stereotipurile Putem avea stereotipuri despre ceilalți care se bazează pe rasa, culoarea, religia, originea națională, sexul, dizabilitatea și vârsta lor. De multe ori, stereotipurile sunt negative și eronate și au un impact puternic asupra angajaților din aceste categorii. De asemenea, putem avea stereotipuri și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
șansele egale la locul de muncă pentru minorități, femei, persoane cu dizabilități și lucrători în vârstă. b. Stereotipurile Putem avea stereotipuri despre ceilalți care se bazează pe rasa, culoarea, religia, originea națională, sexul, dizabilitatea și vârsta lor. De multe ori, stereotipurile sunt negative și eronate și au un impact puternic asupra angajaților din aceste categorii. De asemenea, putem avea stereotipuri și despre ce înseamnă un angajat performant sau un manager de succes (de exemplu, tinerii bărbați albi sunt văzuți ca fiind
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
avea stereotipuri despre ceilalți care se bazează pe rasa, culoarea, religia, originea națională, sexul, dizabilitatea și vârsta lor. De multe ori, stereotipurile sunt negative și eronate și au un impact puternic asupra angajaților din aceste categorii. De asemenea, putem avea stereotipuri și despre ce înseamnă un angajat performant sau un manager de succes (de exemplu, tinerii bărbați albi sunt văzuți ca fiind angajați și cetățeni model, iar bărbații de culoare nu, asiaticii stabiliți în SUA sunt văzuți ca fiind o minoritate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
stabiliți în SUA sunt văzuți ca fiind o minoritate model, dar nu americani acceptați pe deplin, femeile sunt percepute ca fiind mult prea blânde și preocupate de legăturile dintre oameni pentru putea deveni manageri fermi și puternici etc.). Astfel de stereotipuri, care pot sta la baza multor decizii de la locul de muncă, pot avea impact negativ asupra persoanelor care fac parte sau nu din oricare dintre grupurile diverse de persoane care sunt prezente în societate sau la locul de muncă. Managerul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
informați în ceea ce privește prevederile legale privind egalitatea de șanse. Discriminările cauzate într-un astfel de context pot fi rezultatul ignoranței. Este posibil ca angajatorii să nu cunoască legea sau modul în care aceasta este aplicată și produce efecte. În mare măsură, stereotipurile sunt hrănite de ignoranță, dar adesea consecințele ignoranței merg mult dincolo de utilizarea și promovarea unor stereotipuri. e. Alte bariere Există și alte bariere în ceea ce privește acordarea șanselor egale la angajare. Lipsa educației poate fi cea mai importantă. Fără educație, multe oportunități
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi rezultatul ignoranței. Este posibil ca angajatorii să nu cunoască legea sau modul în care aceasta este aplicată și produce efecte. În mare măsură, stereotipurile sunt hrănite de ignoranță, dar adesea consecințele ignoranței merg mult dincolo de utilizarea și promovarea unor stereotipuri. e. Alte bariere Există și alte bariere în ceea ce privește acordarea șanselor egale la angajare. Lipsa educației poate fi cea mai importantă. Fără educație, multe oportunități nu pot fiaccesate. Într-adevăr, pentru cele mai multe oportunități de angajare bine remunerate, nivelul de educație este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și dezvoltare: * programe de mentorat pentru angajații din grupurile subreprezentate; * workshopuri pentru manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor stereotipuri care se regăsesc la angajați și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri, prin care să învețe să identifice nevoi diferite ale angajaților și modalități de a-i face
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe care le produce discriminarea: La nivel individual: * performanțe scăzute; * lipsa motivației; * satisfacție profesională scăzută; * retragerea; * sentimente de vinovație; * diminuarea încrederii în sine; * neintegrarea în grupul de lucru etc. * părăsirea organizației; La nivelul grupului * comunicare deficitară; * apariția situațiilor conflictuale; * încurajarea stereotipurilor; * competiție neproductivă; * individualism; * productiviate / eficientă diminuată; * slabă dezvoltare și/sau nematurizarea grupului. La nivelul companiei * fluctuație crescută; * pierderea talentelor; * creșterea costurilor de recrutare și integrare; * segregarea în interiorul organizației; * imagine negativă a organizației (stigmatul); * accesul dificil la resurse de calitate. La
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
asumă obligațiile și că viața continuă și are farmec și după ce nu te mai numești tânăr. Managementul diversității este pe deplin angajat să promoveze diversitatea vârstei. În evaluarea contribuției angajaților săi, indiferent de vârstă, managementul diversității va căuta să elimine "stereotipurile" de vârstă și discriminare pe bază de vârstă. Premisa de bază a acestui fapt este că angajații ar trebui să fie evaluați pe baza competențelor, abilităților și potențialului, nu pe baza vârstei lor. Aceasta înseamnă că oportunitățile de angajare și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ceilalți, sau pentru că alții te presează să adopți credința lor? Până unde avem voie să ne exercităm libertatea de a alege în ce credem și cum ne trăim propriile vieți? 4.5. Discriminarea pe criteriul orientării sexuale Iată câteva dintre stereotipurile folosite cel mai des în mass-media în raport cu persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, și transgender) potrivit unui studiu realizat de Asociația ACCEPT: * homosexualii sunt predispusi la pedofilie; * homosexualii sunt agresivi; * homosexualitatea este o boală; * homosexualii sunt bolnavi psihic; * homosexualii sunt anormali
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de interacțiune cu mediul. Cu alte cuvinte, deși important, sexul nu determină genul: orice persoană se reprezintă ca femeie sau bărbat prin asocierea sensului de sine cu definițiile masculinității și feminității și cu trăsăturile de gen instituite la nivel social. Stereotipul de gen presupune ideea sau așteptarea ca toate femeile / bărbații să fie foarte asemănători, fără diferențe individuale. Putem vedea un efect al stereotipurilor de gen încă din școală. Mulți profesori sunt tentați să încurajeze în mod prioritar performanța de tip
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sensului de sine cu definițiile masculinității și feminității și cu trăsăturile de gen instituite la nivel social. Stereotipul de gen presupune ideea sau așteptarea ca toate femeile / bărbații să fie foarte asemănători, fără diferențe individuale. Putem vedea un efect al stereotipurilor de gen încă din școală. Mulți profesori sunt tentați să încurajeze în mod prioritar performanța de tip științific a elevilor, obținută la discipline precum matematică, fizică, informatică, științe în general. Atunci când un elev sau o elevă are rezultate deosebite la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care îi pedepsește pe cei care comit acte de discriminare; iar aceste persoane sunt mai probabil femei, persoane cu vârsta peste 50 de ani și persoane de etnie romă, adică tocmai categoriile cu risc crescut de discriminare. "84 4.9. Stereotipuri, prejudecăți, discriminare Au beneficii? * Sunt elemente ajutătoare în explicare și interpretare, facilitează înțelegerea realității sociale și reprezintă adesea modalități de răspuns la nevoia de repere stabile. * Salvează energia și resursele cognitive de la bombardamentul informațional. * Dau sens situațiilor: în absența imaginii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi pozitive, negative sau neutre. * Sunt generalizări despre grupuri de persoane și, în consecință, și desire persoanele individuale care fac parte din grupurile respective. * Se modifică în timp, din rațiuni dintre cele mai diverse. În viața de zi cu zi, stereotipurile ne pot ajuta ca, într-un timp scurt și cu minim de efort, să: * Înțelegem atitudini și comportamente ale unei persoane care face parte dintr-un grup. * Construim așteptări în legătură cu respectiva persoană. * Previzionăm gânduri, atitudini și comportamente pe care persoana
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]