40,154 matches
-
Nr. persoane instruite - minim 4 membri escortă instruiți anual Nr. sesiuni instruire - minim o sesiune instruire/an MAI (IGI) ONG-uri Bugetul de stat FEN-FAMI 2.4.4.2. Menținerea legăturii permanente a structurilor IGI cu ONG-urile care asigură spațiul de locuit pentru străinii cărora le este acordată tolerarea (alternativă la măsura luării în custodie publică). 2023-2027 Minim 1 întâlnire anuală cu reprezentanții ONG-urilor care sprijină, în vederea cazării, străinii cărora le-a fost acordată tolerarea pe teritoriul României IGI Bugetul de stat
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
permanente a structurilor IGI cu ONG-urile care asigură spațiul de locuit pentru străinii cărora le este acordată tolerarea (alternativă la măsura luării în custodie publică). 2023-2027 Minim 1 întâlnire anuală cu reprezentanții ONG-urilor care sprijină, în vederea cazării, străinii cărora le-a fost acordată tolerarea pe teritoriul României IGI Bugetul de stat FEN-FAMI FAMI/22.02.15 ALTERNATIVE OBIECTIV STRATEGIC 3: ASIGURAREA DE CAPABILITAȚI SUSTENABILE PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT Obiectiv specific 3.1. Asigurarea sustenabilității capabilităților operaționale, prin coordonarea și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
7. Legea nr. 76 din 3 aprilie 2023 privind organizarea și funcționarea Sistemului informatic național de semnalări și participarea României la Sistemul de informații Schengen, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; ... 8. Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
Naționale de Administrare Fiscală. ... 35. OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române; ... 36. OUG nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... 37. OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... 38. OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare; ... 39. OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, aprobat prin HG nr. 1302/2021; ... 49. Programul național de acțiune privind implementarea Sistemului european de management al traficului feroviar, aprobat prin HG nr. 651/2022; ... 50. OG nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, cu modificările și completările ulterioare; ... 51. OG nr. 30/2013 pentru crearea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
cititorilor cum trebuie pronunțat un cuvânt sau altul. În cazul românei, deosebirea dintre aspectul ortografic normal al unui cuvânt și transcrierea lui fonetică este de obicei minimă. În cazul ortografiei franceze, transcrierea face de nerecunoscut cuvântul. Chiar și pentru un străin, deosebirea constituie un șoc. Ideea inspectorilor are, probabil, drept sursă ortografia mail-urilor, care sacrifică diacriticele, nu foarte multe în română, dar esențiale în franceză. Și, la urma urmei, de ce am contribui la reducerea efortului elevilor, când e vorba de un
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
aproape de noi, la Marta Petreu, cu teribilul său Acasă pe Câmpia Armaghedonului) exemplele se succed în parcurs de creastă. Nici chiar Nicolae Breban, care face, în nietzscheanismul său tenace, notă discordantă în raport cu această direcție, nu e, de fapt, cu totul străin de ea. S-ar putea adăuga, în lista acestor caracteristici, o anume predispoziție pentru mediile rurale (lipsite, însă, de orice idealism) sau, în cel mai bun caz, mărunt urbane. Realismul rugos, etanș la orice formă de experiment. Iată o a
Tradiții și talent personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4929_a_6254]
-
ei a rămas în picioare, cu spatele la perete. De unde preferă să mă privească pieziș. E o vizită penibilă... Și ea se uită pieziș la mine, stând ca pe ace... Nici unul nici celălalt nu sunt liniștiți, au convingeri... oamenii toți au convingeri, străinii, cunoscuții, în vremurile astea... Se fac pe puțin trei sau patru luni de când au convingeri, de când nimeni nu mă mai privește în față de fapt... efectul evenimentelor, asta e. Ființele se comportă aproape toate în același timp la fel... aceleași ticuri
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
89). În afară de această vocație, să zicem profesională, a echilibrului (și mai evidentă în paginile dedicate mișcării legionare), intransigența lui Boia mai are, cred eu, o cauză. (Sper să nu-i pun autorului în minte gânduri de care e cu totul străin). Iată care. Să luăm notă, înainte de orice, de un fapt. Comportamentul politic oscilant al elitelor românești interbelice nu e de natură să stârnească iritarea unui istoric. Nici amoralismul, probabil funciar, al multora dintre reprezentanții acestor elite nu constituie, pentru un
Istoria ieroglifică (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4947_a_6272]
-
celelalte organizații obștești și persoanele încadrate în aceste organizații, pe baza unui contract de muncă. ... (3) De asemenea, prevederile prezentului cod sînt aplicabile și raporturilor de muncă dintre unitățile române și cetățenii străini, în condițiile stabilite de dispozițiile privind regimurile străinilor și ale acordurilor în care România este parte, precum și raporturilor de muncă dintre cetățenii români și societățile mixte care funcționează pe teritoriul țării. ... Articolul 184 Se recomandă organizațiilor cooperatiste și obștești că, în măsura în care nu există prevederi în lege care să
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
a muncii". Prin urmare, CE a acceptat introducerea temporară a unor restricții în ceea ce privește libertatea de mișcare a românilor pe piața muncii din Spania.. Comunitatea de români din Spania numără peste 860.000 de persoane, fiind cel mai mare grup de străini din această țară. După aderarea la UE în 2007, românii au fost atrași de boom-ul economic spaniol și și-au dublat prezența în Spania. În prezent însă, economia spaniolă se confruntă cu un șomaj de 21%, în rândul românilor
CE va autoriza joi Spania să impună restricţii pe piaţa muncii pentru români () [Corola-journal/Journalistic/59903_a_61228]
-
publicat bilanțul lor pentru exercițiul respectiv. ... Articolul 247 Îndeplinirea formalităților și condițiunilor prescrise prin articolele precedente supune societățile străine la consecințele legale stabilite pentru societățile naționale, fără ca aceste societăți străine să poată dobîndi în România alte drepturi decît cele recunoscute străinilor prin legi și regulamente, și fac pe societate răspunzătoare de toate obligațiunile contractate de administratorii sau reprezentanții săi, chiar când aceștia prin contractarea lor ar fi depășit puterile ce li se conferise. Articolul 248 Abrogat prin Legea 6 din 6
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
ori mai numeroși. Cu care din ei suntem invitați să ne prezentăm? Legăturile noastre mai strânse cu literaturile lumii ne obligă la confruntări care să ne scoată din condiția de periferici, chiar de colonie, ai altor literaturi. Numai că pe străini nu-i interesează în ce condiții ingrate, dar și eroice a evoluat scrisul românesc, ei nu ne pot citi decât sub regimul normalității de care au beneficiat ei. Că Alexandru Lăpuș-neanude Costache Negruzzi rivalizează cu Merime nu stă nimeni să
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
rusesc niciodată nesocotit în România. Nouă ne trebuie acum o istorie literară generală informativă, nu „creatoare", căci publicul cititor, cel puțin bilingv, dacă nu și poliglot, a început să ne citească în felul în care o fac și o făceau străinii. Sunt necesare manuale (fără adresă didactică) orientative, antologii cu piese cât mai atractive. P.S. Nu pot să nu închei decât conform obiceiului meu de a încerca umorul, chiar dacă (sau mai ales când) el este și tragic. Vizitând URSS de câteva
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
atrași de calitatea vieții și de absența impozitelor personale. De unde nu era nimic, Familia Princiară a dezvoltat afacerile bancare și Cazinoul, sursă a veniturilor folosite apoi pentru bunăstarea cetățenilor. Tot aceștia se bucură de locurile de muncă create de afluența străinilor atrași de condițiile bune din Principat, care își aduc nu numai familiile, ci și resursele financiare, pe care le cheltuie în Principat. Un strop de magie În paralel cu o înțeleaptă administrare politică și economică, Familia Princiară a cultivat și
Monaco - o viziune devenită realitate () [Corola-journal/Journalistic/60183_a_61508]
-
telefonul mobil din poșetă, îl închide, îl înfige în nisipul nevăzut de vorbe pe care tocmai le-a deșertat și trage conștiincios fermoarul. Imaginea unui tânăr cu ten măsliniu care citește preocupat din manualul de învățare a limbii olandeze pentru străini și roade capătul creionului ca pe o bomboană gumată. Tânărul scoate tot timpul creionul din gură și subliniază cuvinte. Apoi pune pentru o clipă cartea pe genunchi, întoarce capul spre fereastră, mormăie ceva în barbă, subliniază cuvintele în minte și
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
perioadă. Acestea arată, de asemenea, că precedentul Guvern a păstrat tăcerea inclusiv asupra proiecțiilor privind creșterea numărului populației. Un raport al Institutului Național de Studii Economice și Sociale arată că relaxarea normelor privind imigrația în guvernarea laburistă a încurajat numeroși străini să se mute în această țară. Dintre aceștia, 44 la sută au fost atrași de schimbările acestei politici și de "relativa deschidere" a Marii Britanii, 23 la sută au venit să li se alăture rudelor și 30 la sută au venit
Un raport secret dezvăluie impactul imigranţilor români şi bulgari asupra sistemului social britanic () [Corola-journal/Journalistic/59573_a_60898]
-
după opinia oricărui om matur la minte sau sănătos la acea parte a corpului numită în genere „cap„, tocmai asta ar fi trebuit să pună la îndoială succesul. Toate documentele oficiale, contemporane cu aceste evenimente au stat la dispoziția acelor străini care au ținut să se informeze; ele sunt și acum în ființă în arhive și sunt la fel de grăitoare; dar adevărul se strecoară printre rânduri sau se descifrează cu greu, deși ele sunt așa de limpezi și de categorice. Statisticile, datele
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
de Tratatul de Pace care va fi semnat vreo zece ani mai târziu. Conform stipulațiilor lui (întocmai ca Italia, cealaltă mare putere a Axei) noi urmam să ne reducem forțele armate la aproape zero; și totuși ceea ce frapa pe toți străinii, chiar binevoitori noului nostru regim „popular”, era numărul enorm de indivizi în uniforme, bărbați, femei, chiar copii, fapt accentuat prin militarizarea Ministerului de Interne și sporirea efectivelor de grăniceri care aveau să ne apere nu se știe de cine. Mai
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
Gerd Leers intenționează să propună vineri colegilor săi de cabinet cinci proiecte de lege vizând înăsprirea politicii în materie de solicitări de azil, scrie ziarul De Telegraaf. Ministrul olandez susține că dorește măsuri mai dure care să-i vizeze pe străinii infractori și pe cei aflați ilegal în țară. El dorește astfel să accelereze procesul de deportare pentru străinii care au probleme cu legea. Străinii care se află în Olanda de mai puțin de trei ani ar risca astfel sa fie
Olanda şi-ar putea utiliza dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen () [Corola-journal/Journalistic/59645_a_60970]
-
materie de solicitări de azil, scrie ziarul De Telegraaf. Ministrul olandez susține că dorește măsuri mai dure care să-i vizeze pe străinii infractori și pe cei aflați ilegal în țară. El dorește astfel să accelereze procesul de deportare pentru străinii care au probleme cu legea. Străinii care se află în Olanda de mai puțin de trei ani ar risca astfel sa fie deportați după ce a petrecut o singură zi în închisoare.
Olanda şi-ar putea utiliza dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen () [Corola-journal/Journalistic/59645_a_60970]
-
ziarul De Telegraaf. Ministrul olandez susține că dorește măsuri mai dure care să-i vizeze pe străinii infractori și pe cei aflați ilegal în țară. El dorește astfel să accelereze procesul de deportare pentru străinii care au probleme cu legea. Străinii care se află în Olanda de mai puțin de trei ani ar risca astfel sa fie deportați după ce a petrecut o singură zi în închisoare.
Olanda şi-ar putea utiliza dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen () [Corola-journal/Journalistic/59645_a_60970]
-
zâmbetul lui este o grimasă, un rictus, comportamentul este nevrotic, chipul descompus, privirea îl fixează cu o intensitate tulburătoare pe liderul sovietic. Acolo unde ar fi trebuit să se afle Stalin însuși sau o reîncarnare a acestuia se află un străin și o prevestire rea. După ce a ucis furios câteva sute de fazani, este ultima vânătoare regală, Ceaușescu pare complet absorbit de gânduri, însingurat, izolat, parcă pierdut, departe de câinii care-i caută apropierea. Nu mai înțelege nimic, lumea s-a
Măștile comunismului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5962_a_7287]
-
o înțeleg. Dar, nu avem programată adoptarea de măsuri restrictive față de muncitorii români, în niciun fel și astăzi avem încă în vigoare, în ceea ce se discută despre felul în care trebuie revăzut un sistem de cotă pentru imigrare, pentru intrarea străinilor în țara noastră. Adică, se stabilește, pe baza unui program, un anumit număr de emigranți cărora li se permite intrarea legală în țara noastră din partea acelor anumite țări, cum ar fi Maroc, România, Albania. Și acest lucru va continua să
Giorgio Napolitano: Nu avem programată adoptarea de măsuri restrictive pentru muncitorii români () [Corola-journal/Journalistic/59656_a_60981]
-
celelalte organizații obștești și persoanele încadrate în aceste organizații, pe baza unui contract de muncă. ... (3) De asemenea, prevederile prezentului cod sînt aplicabile și raporturilor de muncă dintre unitățile române și cetățenii străini, în condițiile stabilite de dispozițiile privind regimurile străinilor și ale acordurilor în care România este parte, precum și raporturilor de muncă dintre cetățenii români și societățile mixte care funcționează pe teritoriul țării. ... Articolul 184 Se recomandă organizațiilor cooperatiste și obștești că, în măsura în care nu există prevederi în lege care să
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]