7,161 matches
-
vikingilor atunci vom găsi că „to draw together = a se uni" seamănă cu Dragobete. Dacă ne uităm la italianul „miro = mirific" descoperim că Drago-mir este dragonul mirific. Dragobete este ziua dragostei împărtășite, a manifestării în acord deplin cu întreaga natură. Strămoșii noștri au dezvoltat un adevărat ritual, perceput la început ca ceva firesc, natural - și uitat încet, încet. Acum simbolurile vechi reînvie, și odată cu ele ne simțim mai aproape de natură, mai bucuroși și mai frumoși - din toate punctele de vedere. Camelia
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
pămînt, pentru ca el să devină roditor. Focul folosit la pîrlirea porcului are rol purificator și de susținere a soarelui slăbit la solstițiu. În acest proces complex, intervine al treilea Moș, Crăciun. Termenul de Moș, la noi, desemnează descendența -„din moși strămoși”-, originea -„moșie"- și înțelepciunea. Numele de Crăciun provine de la a pune CRĂCI pe tăCIUNI. Obiceiul arderii crăcilor de stejar și păstrarea tăciunilor ca panaceu universal pentru vindecarea animalelor în timpul anului, este răspîndit în toată Europa, după cum ne spune Sir J.G.
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
fac referire la oameni și personalități, timpuri, evenimente și, nu în ultimul rând, amintiri. Sintetizam, în câteva cuvinte, dragostea și dorul pe care publicistul australian de origine română, le simte pentru România: „(...) pentru tine (mine!) și majoritatea emigranților români patria strămoșilor va rămâne puternic în memorie. Cu timpul se vor dilua „relele" și motivul pentru care am fost nevoiți să părăsim România. Vom păstra în gând doar amintirile plăcute.. și vom uita de cele rele! Așa este făcut omul! Să uite
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
o iubea pe prințesa amazoanelor, de parcă ar fi fost fiica ei, și îi era credincioasă chiar dacă îi amintea de amazoanele-fruntaș. Vedea în ea o viitoare regină, chiar dacă un pic răsfățată, dar cu intuiția și puterea zeilor Anunnaki, căci aceștia erau strămoșii ei. - Burneshaaaaaa! Eu zic să vezi de amazoanele tale și mă lași, măcar o dată, să îmi beau ceaiul de dimineață în liniște. Nu-i așa, Aela? Talestri privi către prietena ei cea mai bună, aceasta stătea în poziție de drepți
CAPITOLUL IV de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347928_a_349257]
-
variate ale postului ProDiaspora, ne dorim că distanțele dintre noi să ne unească și să ne apropie cât mai mult unii de alții și împreună să nu uităm nici măcar pentru o clipă, limba românească, cultura, tradițiile și obiceiurile moștenite de la strămoșii noștri. Orice VIS are un început... așa s-a întâmplat și pe data de 1 mai 2009 când Radio ProDiaspora a început să emită online pentru ascultătorii din întreaga lume. Vis, Iubire, Speranță... pentru românii din țară și diaspora, care
INTERVIU CU DOAMNA ECATERINA CÎMPEAN – DIRECTOR GENERAL AL POSTULUI DE RADIO „PRODIASPORA” de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347944_a_349273]
-
ochii de smoală e căutată des. Chiar și abisul are o punte deasupra pe care o treci de fiecare dată cu cerul pe umeri ca un melc. Te sculptezi în stâncă și te așezi coloană înaltă prin care au urcat strămoșii. Cel mai friguros anotimp din trup te cheamă să aprinzi focul apoi cuibărești în casa sufletului până nu mai respiri, pănă nu mai respir. Referință Bibliografică: Chiar și abisul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1215, Anul
CHIAR ŞI ABISUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348008_a_349337]
-
accent sau o durată vocalică, că atunci când nu era clară valoarea sintactică a unei unități lingvistice, o traducea în latină și făcea pe loc lumină, dar, mai ales, în acest fapt își are obârșia venerația sa pentru limba și cultura strămoșilor noștri. Obișnuia să spună, printr-o metaforă rară, că latina este limba paternă a poporului român. Mi-a mărturisit o dată că îi pare atât de rău că nu a avut și el "un Jderuț", căruia să-i pună numele de
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
la o parte și cum le putem deosebi. Noi, copiilor, gândim că viața aceasta omenească n-are absolut nici o valoare și nici nu socotim și nici nu numim în general bine ceea ce se sfârșește în această viață pâmântească. Nici slava strămoșilor, nici puterea trupului, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstea dată de toți oamenii, nici chiar demnitatea de împărat, în sfârșit, nimic din cele ce pot fi numite mari de oameni nu le socotim vrednice de dorit și nici nu admirăm
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
și Înviere! Învățat-am Semnul Crucii de la Mama, Ca semnul cel dintâi de punctuație- Oriunde mergi copile, tu ia seama Ce mult a suferit această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
cuvântul cel scris e-atât de nou! LUMEA ASTA Întotdeauna lacrima-i sărată Și atunci când plânsul nu-i amar, Tot mai multă lume-i supărată Ori e fericită în zadar... Bolnavi înspre uitare se duc anii, În urma noastră mai rămân strămoși? Dar nu e vremea încă de litanii, Copiii să ne fie sănătoși! Rodească-n ei speranța de mai bine, De-aceea vă mai spun cât oi mai fi- Pentru acum și-n vremea care vine S-aveți mai multă grijă
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
practica într- un alt colț al Europei sau Americii? Cu siguranță aveți dreptate. Doar că și oamenii de aici au nevoie de medici, de la tatăl meu am încă multe lucruri de învățat, eu însumi mă simt dator să duc munca strămoșilor mei mai departe. Dacă nu ați fii medic, ce v-ar place să fiți? Nu știu. Niciodată nu m-am gândit că aș putea fii altceva decât medic. Nici în copilărie? De obicei băieții vor să se facă pompieri, polițiști
AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎŢI ESTE FOAME! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347313_a_348642]
-
invitat. Pe acordurile atât de bine cunoscute ale imnului „Hora Unirii”, acordându-și glasurile la unison, mână-n mână și potrivindu-și pașii după tipicul horii românești, în sala destinată Clubului Seniorilor, cu toții au cântat și au dansat hora din strămoși, devenită simbol al unității naționale. Nu mă îndoiesc nici o clipă că, toți acești oameni, pe care nimeni nu i-a silit să vină astăzi la Fundație, au în piept, vorba cântecului, „o inimă română”. Am învârtit „hora frăției” - pe acest
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
omului simplu, isteț, cercetător, perseverent, care caută adevărul și dreptatea și nu se lasă până nu-l află, indiferent cât trebuie să suporte pentru asta. E bine să ne aducem aminte, măcar din când în când, de evenimentele la care strămoșii noștri și-au dat măsura curajului și a vitejiei pentru o cauză dreaptă. Doamna Ioana Tenie a recitat cu sensibilitatea-i caracteristică, versuri dedicate Unirii. Nici celelalte persoane nu s-au lăsat mai prejos și au participat cu vorba, fapta
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
flori În faptul dimineții... Mi-e inima liră vrăjită Ce peste veacuri dă ecou Prin plâns și râs, trecute neamuri Trezesc în mine cântec nou. Și tot ce mi se-nvolbură prin vine, Durere, ură, nădejde ori iubire, E din strămoși venit un glas prin mine, Ce către cei prezenți... credință și demnitate cere. Decât pe cerul sorții Rătăcitor neîmplinit prin stele, Luceafăr e mai bine...să pieri Ofrandă luminii care vine. Ridică-te și umblă, Urmează-ți visul, în adevăr
TREZEŞTE-TE, ROMÂNE! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347356_a_348685]
-
Dacă aș fi din nou născut Aș chema pe Prometeu, Să facă dacului un scut, Din focul sacru, panaceu! Modernele Danaide. În lumea noastră-s “danaide” În minijupe sau cu șnur, Ce umplu străzile placide Sau pe ecrane fac conjur! Strămoșii noștrii. La sfatul țării, stau și cuget Și din străfunduri aud muget, Nemulțumirea a mii de daci, De starea țării pe “butaci” Și cu toți speră, să reînvie Acest meleag...din saracie. Referință Bibliografica: OMAGIU MARELUI BRANCUSI-epigrame și madrigale) / Constantin
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
sărăcit! E sfânt pământul țării mele, Ce e-nbibat cu sânge dac. Recâștigat în lupte grele, Când liftele ni l-au furat. Vreți să ne vindeți țara noastră, Lăsată de ai noștri moși? Ea nu este moșia voastră! O moștenim de la strămoși. Voi trădători fără credință Din țară noi nu vom pleca! Nu vom trăi în umilință, Și glia ne vom apăra! Țara-i sfântă nu-i de vânzare! Ea e pământul strămoșesc. E DACIA nemuritoare, Cu ai săi fii ce o
ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347400_a_348729]
-
fiica mea să aibă urmaș din neamul poporului peste care am domnit și căruia i-am fost credincios. (deschide larg brațele) Doresc ca neam din neamul nostru să-și aducă aminte că am fost principele acestor ținuturi, lăsate moștenire de strămoșii noștri, dacii, pe care să le păzim și de dincolo de moarte! CONTESA: (blajină) Dragul meu, să lăsăm aducerile aminte și să sărbătorim evenimentul. CONTELE DRACULA: Să afle neamul vampiric din întreaga lume că în Carpați s-a născut urmașul meu
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
1669 - 12 februarie 1672. Cu adevărat, familia tânărului Brâncoveanu a fost binecuvântată de Dumnezeu din belșug cu darul pruncilor, bine știind că memoria unui om este asigurată și prin copiii săi, aceștia ducând peste veacuri, prin intermediul geneticii, trăsăturile moștenite de la strămoși. Credincioasa doamnă Maria avea să aducă pe lume nu mai puțin de unsprezece copii, anume patru feciori și șapte fete, băieții primind nume cu rezonanțe voievodale, nume dinastice: Constantin, Ștefan, Radu și Matei. Celor șapte fiice, Stanca, Maria, Ilinca, Safta
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
eseul Veronicăi Popa o profundă cunoaștere a poeziei dumitale. Dar și un gând care se ținea și de mine... Autoarea articolului vă aseamănă cu Regina Tomiris, vestită prin frumusețea ei morală, curajul și credința nestrămutată în ideea de libertate. R.V. Strămoșii ne-au fost un sprijin permanent... Dar mai e acel sprijin real pe care ți-l oferă Demnitatea de om, înțelepciunea de la o vârstă foarte fragedă, absorbită în sânge de la acele coline, acele câmpii ale pământului unde te-ai născut
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
inversare, înrădăcinând spectacolul în politică și infiltrând politica în artă. Până azi nu a comis-o! Totuși, muzica este ceea ce îl prinde întru a-și atinge scopul, în timp ce de politică s-ar putea lipsi! Ionuț Fulea nu-și poate căuta strămoși printre politicieni, dar îi găsește, fără să îi caute, printre cântăreți: bunicul său cânta muzică populară, tatăl său cântă muzică ușoară și romanțe. În politică, multe jurăminte se uită, pe când în lumea artistică muzica folclorică are complicitatea cea mai conservatoare
IONUŢ FULEA. DRAGOSTE PENTRU RĂDĂCINA FOLCLORICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347454_a_348783]
-
amorului multor admiratori, încercare prin care a trecut și Ionuț Fulea. De aceea, pentru ocolirea răsucirii cuțitului în rană ceea ce e evidențiabil în ce îl privește pe Ionuț Fulea, este formidabilul lui talent artistic. Născut la Sebeș, Alba și cu strămoși din partea mamei, în comuna Sântimbru, satul Totoi, interpretul Ionuț Fulea cântă cu un anume militantism pentru conservarea zestrei întregului folclor românesc, dar în primul rând al Albei care are monopolul folclorului ales, între ținuturile apusene. Nu există în România proprietari
IONUŢ FULEA. DRAGOSTE PENTRU RĂDĂCINA FOLCLORICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347454_a_348783]
-
studenților. Dincolo de omătul zăpezii ce curgea liniștit din cer, dincolo de hotarul dintre credință, lacrimă și speranță, I.P.S. Casian Crăciun, binecuvânta sub fiecare cuvânt mulțimea de credincioși, spre veșnicia acestei zile de Bobotează, a Aghiazmei celei Mari. Știam de la moșii și strămoșii mei că această apă sfințită se bea oricând înainte ca mâncarea să fie așternută în stomac; pentru sănătate, pentru izbăvire, pentru buna înțelegere a nu fi război între noi, și a ne iubi unii pe alții . Țineam sticla la piept
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
pufuri ce zboară pe vânt, tăcut, vin cu veacu-n spinare, urcându-l mereu în cuvânt. strâng la piept clopote de fum, citesc cu ochii stelele-n vreme, sunt singur, acum las sufletul să-mi picure-n gene. în mine oasele strămoșilor plâng, lumina lor mă orbește, doamne, ce suflet nătâng, în mine doar gândul vorbește. de ce pe pământ doar eu am rămas ca un flutur ce se-ntoarce la rană, lasă-mă așa, fără de glas, în matca mea subterană. părinții coboară
ANII TREC PE ARIPI DE VÂNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348799_a_350128]
-
mult prea neînsemnat. Și totuși, de la Jara poți afla câte cevadacă știi să îi pui întrebări directe și la timpul potrivit. Seara, oferindu-i o bere rece îți povestește despre viața lor pe aceste meleaguri. Familia lui este din moși strămoși în acest sat. De Silva se numesc majoritatea sătenilor. Deși este fiul cel mai mare,fratele mai mica dus tradiția familiei mai departe. Este și omul de afaceri al familiei.Se mândrește cu un mic vaporaș ce-l trimite în
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
limbi și popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe același teritoriu, și o scriere de 7000 de ani, sunt românii de azi. Transilvania nu a fost maghiară și nici nu putea fi când strămoșii maghiarilor de azi locuiau în nordul Mongoliei, sursă turco-finică nu numai a ungurilor, dar și a bulgarilor (care năvălesc în România și în teritoriile Bizantine din sudul Dunării în secolul VI), a turcilor și a finlandezilor din zilele noastre. Hunii
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]