5,990 matches
-
a fenomenului creativității. De la o temeinică analiză a termenului (P. Popescu-Neveanu, Al. Roșca) la evidențierea formelor de manifestare (creativitate generală/creativitate specifică), de la analiza lor teoretică la cercetări experimentale (M. Roco, M. Bejat, M. Gârboveanu, A. Stoica, A. Munteanu), de la strategii creative specifice diferitelor domenii la strategii creative transdisciplinare. Urmărind diferitele modele de abordare a personalității se poate observa cum a fost înțeleasă și integrată creativitatea în structura complexă a acesteia. Psihologia contemporană abordează personalitatea ca un sistem bio-psiho-socio cultural, definind
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
amplificării resursei creative latente, procesul stimulării conversiei creativității copilului în creativitatea adultului, creativității individuale în creativitate de grup. Transformarea esențială în câmpul educației trebuie să înceapă cu educatorul. Un rol important îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe strategii de antrenare a creativității elevilor prin utilizarea unor metode moderne specifice învățământului formativ. Organizarea rigidă a sarcinilor de învățare sau desfășurarea lor sub impulsul „inspirației de moment” a educatorului, solicitarea repetitivă a acelorași scheme cognitive conduc, în timp, la blocarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Brâncuși „nu căuta, poate, nici frumosul, ci-și urmărea obsesiile lui tragice imitând Antichitatea” (Petre Pandrea). Cele mai productive pentru actul creației au fost considerate: stilul cognitiv, atitudinile creative și motivația. În luarea deciziilor, în timpul rezolvării unei sarcini se folosesc strategii de scurtă și de lungă durată. Din categoria strategiilor de lungă durată face parte și stilul cognitiv, modul caracteristic de funcționare al activității perceptive și superior intelectuale ale unui individ. Ca trăsături de personalitate, stilurile cognitive acționează ca stare pregătitoare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sprijinul electoral al majorității. În condițiile în care indivizii valorizează în mod diferit beneficiile acțiunii guvernamentale, va fi întotdeauna dificil de găsit o strategie care să fie mulțumitoare pentru majoritatea cetățenilor unei țări. Prin urmare, partidele trebuie să apeleze la strategii adiacente de obținere a voturilor. După cum am arătat mai sus, scopul principal al unui partid politic este acela de a exercita influență asupra procesului decizional. Pentru a-și putea atinge acest scop, un partid trebuie să obțină un număr suficient
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
români care contribuie la bugetul UE și care suportă în același timp și corecțiile financiare. Astfel, trebuie menționat că, deși universitățile, ca entități, sunt considerate actori de interes central în această lucrare și sunt asimilate unor indivizi raționali care realizează strategii de utilizare a bunurilor comune, acestea sunt la rândul lor formate din indivizi raționali care sunt, pe de o parte, beneficiari ai acestor fonduri și, pe de altă parte, cetățeni care contribuie la cheltuielile menționate. Dar, oarecum similar cazului păstorilor
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
a proiectelor, astfel încât, la o nouă competiție, fiecare a putut să se raporteze și la ce au realizat ceilalți competitori în runda anterioară. Ca urmare, dacă majoritatea universităților au avut în prima rundă comportamente colegiale, în rundele următoare putem observa strategii de tip tit for tat . În aceste runde, universitățile pot fi mai degrabă încadrate în categoria necolegiale, dar parteneriale. În runda a doua au participat 25 de universități, dintre care, de data aceasta, doar 8 au fost colegiale, în timp ce în
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
greutatea cu care i am făcut pe alegătorii lui Igor Dodon să participe la experiment, precum și de faptul că nu știm sigur cât de bine au înțeles cei care au participat la experiment modul în care poți să ți construiești strategii pe baza celor două reguli de vot experimentale.
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
este studiul tehnicilor discursive care permit provocarea sau creșterea adeziunii spiritelor la tezele care li se prezintă în vederea asentimentului lor”, argumentul fiind “un răspuns dat pentru a persuada sau pentru a convinge”. Pentru Jean-Blaise Gize, argumentarea este “un ansamblu de strategii discursive ale unui orator A, care se adresează unui auditoriu B în vederea modificării, într-un sens dat, a judecății lui B asupra unei situații S”. Oliver Reboul consideră argumentul, “o propoziție care, adusă într-o anumită situație de interlocuție, face
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
partidelor politice de fondurile publice, accesul privilegiat al formațiunilor politice parlamentare la massămedia de stat și înăsprirea legislației electorale. Ipoteza de la care pleacă acest articol este că vulnerabilitatea crescută a partidelor politice de la începutul anilor 1990 leăa determinat să adopte strategii ce au avut drept rezultat formarea unui cartel între partidele parlamentare majore. Rezultatele cercetării conduc spre concluzia că, atât în cazul României, cât și în cel al Ungariei, asistăm la cartelizarea sistemelor de partide. În plus, cartelul format între partidele
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește transnaționalizarea activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului de CTN, cât mai ales a ponderii lor în economia mondială. Ultimii ani
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
intervenției se concretizează în valori ale grupurilor, iar relația receptorului cu astfel de valori declanșează o intervenție educativă) „Departe de a fi un fenomen linear, omogen și mecanic, comunicarea didactică se prezintă ca un proces dinamic, în cursul căruia unele strategii se înlocuiesc cu altele, conducându-i pe interlocutori la „deplasarea” unuia spre celălalt. În cazuri bine determinate se admit chiar și deplasări de statut comunicațional. Chiar și atunci când comunicarea pare unidirecțională, de la profesor la elevde pildă ea nu este univocă
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în cunoștință de cauză în sensul prevenirii blocajelor și, respectiv, al deblocării fluxului informațional și de influențare formativă în relația profesor-elev. Pentru înlăturarea blocajelor în comunicare se pot folosi diverse modalități, unele dintre acestea fiind arătate în continuare. * Folosind unele strategii activ - participative de predare și învățare, profesorul trebuie să îi determine pe elevi să aibă inițiative, stimulează comunicările dintre ei, acordă sprijin, încurajează și le apreciază contribuțiile aduse precum și progresul pe care l-au înregistrat. * Profesorul trebuie să devină, în raport cu
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
să devină, în raport cu elevul, un partener de dialog. * În relațiile profesor-elev trebuie eliminat caracterul autocratic, specific școlii tradiționale, care nu favorizează comunicarea autentică, întreține anonimatul și inhibă elevul, care va fi redus la pasivitate și inerție. * Profesorii trebuie să folosească strategii didactice apte să stimuleze participarea elevilor la activități, să le sporească independența și posibilitățile de inițiativă, să le dezvolte simțul responsabilității. * Instituirea unui dialog autentic cu elevii face ca profesorul să manifeste flexibilitate și deschidere spre pluralitatea modurilor de gândire
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
care au impus Voevodului o cheltuială lunară de 102.000 de talanți) și îi rânduiește în lungul hotarelor cu Moldova, gata de luptă. În 20.04.1600 se dă în sfârșit din Alba Iulia semnalul de luptă și ca un strateg de geniu, Mihai preconizează un “război fulger” (primul blitz-krieg din istorie). Spre deosebire de marii conducători de oști ai timpului care printr-o mobilitate a trupelor proprii, căutau să obțină într-un anume loc și moment o superioritate numerică asupra
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
însemne... (Da, Nu, Acum, Mai încolo, Dacă mai spui o dată...) Comunicarea este ireversibilă orice mesaj receptat produce un efect, o schimbare în noi, care nu mai poate fi dată înapoi asemenea acelor de ceasornic. Scuzele nu anihilează greșelile sau jignirile. STRATEGII EFICIENTE DE COMUNICARE Mereu ne plângem de lipsa comunicării cu odraslele noastre, de faptul că aceștia se îndepărtează de noi sau caută în altă parte satisfacții (alcool, tutun, gașca de la bloc). Dar este oare numai vina lor, sau poate noi
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
hotărâtoare o dețin cheltuielilor cu materii prime încorporate în acestea, materii prime al căror preț poate să crească apreciabil în momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii de hedging. Când la aceste operații se adaugă și intențiile speculative, atunci tranzacțiile bursiere devin adevărate arhitecturi de inginerie economico-financiară, în care marfa și banul se transformă în simboluri de câștig, pe baza diverselor informații ce se acumulează la bursă
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
rapid a unui profit. Speculația are adesea ca efect echilibrarea pieței, lărgind-o totodată”; - „Tranzacții efectuate de o persoană în scopul obținerii de profit, cu asumarea unor riscuri mai mari decât în cazul unor investiții”. Tranzacțiile speculative se bazează pe strategii de hedging, vânzări în absență, lansare de ordine stop, contracte futures sau options. Speculantul sau speculatorul este persoana care, folosind avantajul primului venit pe piață, intră în tranzacții imediat, cumpărând o cantitate de produse cu ofertă limitată, apoi revânzându-le la
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
necesară considerarea multitudinilor. 3. ceea ce conteaza în actul creator este nu atât prezenta în sine a tuturor factorilor, ci configurația lor. Se pare ca raporturile dintre factori sunt mult mai importante decât valoarea absolută a fiecaruia în parte. CAPITOLUL 3 STRATEGII DE EDUCARE A CREATIVITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR Stadiul de dezvoltare psiho-fizică și socială a școlarului mic Perioada de intrare a copilului în școală corespunde caracteristicilor unei faze de tranziție, ocupând o poziție centrală în configurația tabloului copilăriei. Intrarea în școală
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
condusă în direcția stimulării activităților cu caracter de creație în scopul stimulării potențialului creativ. Pe parcursul lucrării de față se va acorda o atenție specială modului în care cadrul didactic poate da frâu liber creației, poate descătușa spiritul și sufletul copilului. Strategii de educare a creativității în învățământ Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. Creativitatea este educabilă; poate fi cunoscută, măsurată și stimulată. Creativitatea ca rezultat al stimulării și activității înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
obiectivelor în termeni de competențe și capacități. Apar asemenea formulări pentru celelalte aspecte, însă cel al creativității este lăsat la libera opțiune a cadrului didactic practician. La nivelul conținuturilor elevul are posibilitatea de a opta /selecta programe ce transmit prin strategii stimulative conținuturi informaționale care să-i permită înregistrarea unor rezultate mulțumitoare. Prin reformă educațională în România se urmărește stimularea unor demersuri interactive care să conducă la o mai mare eficiență a învățării școlare și la plasarea elevului în centrul actului
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
creativ este un proces sistematic (metodic, gradat) practic si teoretic. El presupune alcătuirea unui grup creativ sau mai bine-zis considerarea clasei de elevi ca și grup creativ, având ca scop stimularea, dezinhibarea, creșterea și manifestarea potențialului creativ prin însușirea 8. Strategii didactice Combinarea creativă a metodelor, procedeelor, tehnicilor de lucru cu mijloacele și formele de organizare adecvate, în vederea realizării eficienței procesului de învățământ. 9. Relații pedagogice Relații permisive, de emulație și creație, de încurajare a manifestării inițiativelor, de consiliere și mentorat
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
organizare a procesului de învățământ: forma de bază rămâne lecția, introducerea proiectelor educaționale; (nu e specificat lucrul pe ateliere, sau cercuri de creație); modalități de organizare a colectivului de elevi: alternarea activității individuale cu cea pe echipe și de grup; strategii didactice sunt utilizate strategiile euristice, „strategii didactice specifice ce includ procedee de încurajare a spontaneității și de amendare a superficialității”. relații pedagogice: se subliniază importanța relației profesor elev: „elevul și profesorul sunt una și aceeași persoană”; relația familie școală se
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de bază rămâne lecția, introducerea proiectelor educaționale; (nu e specificat lucrul pe ateliere, sau cercuri de creație); modalități de organizare a colectivului de elevi: alternarea activității individuale cu cea pe echipe și de grup; strategii didactice sunt utilizate strategiile euristice, „strategii didactice specifice ce includ procedee de încurajare a spontaneității și de amendare a superficialității”. relații pedagogice: se subliniază importanța relației profesor elev: „elevul și profesorul sunt una și aceeași persoană”; relația familie școală se precizează importanța modelului familial și educativ
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și structurile reinventate la o dată mai târzie și relevate etnografic în zonele septentrionale ale lumii. Ele ne permit câteva ipoteze cu privire la statutul femeilor și copiilor din partea finală a epocii paleolitice. Baza tehnologică mai complexă, îmbunătățirea relativă a securității alimentare prin strategii logistice și rețele de „evitare a riscului”, dar și creșterea în longevitate, care a permis prezența constantă a unui personal mai numeros, responsabil de îngrijirea copiilor în primii ani de viață<footnote Sprijinul acordat mamelor nu exclude, în unele opinii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Enunțul acestor principii poate avea următoarele forme: 1. Orientarea către părțile interesate - managementul identifică nevoile și cerințele părților interesate și răspunde într-un mod adecvat astfel încât să le atingă și chiar să le depășească. 2. Leadership - generale, ținte managementul și strategii stabilește pentru politici, crearea obiective unei entități organizatorice cu mediu intern unitar care să corespundă cerințelor părților interesate. 3. Implicarea părților interesate - managementul antrenează, prin diverse forme de motivare, pe toți participanții din organizație și din afara ei la procese care
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]