12,164 matches
-
Tiberius Vlavius în Dacia care a fost ospătat cu carne de vițel fripta pe jeratec, cu porumbei sălbatici rumeniți, cu carne la țepușe, cu miere de albine, cu vinuri aromate țări și tămâioase, cu pere zemoase păstrate în fan, cu struguri cu bobul alb, roz, negru, cu mere roșii și aurii. De la Dimitrie Cantemir avem informații despre obiceiurile românilor la nunți și la înmormântări dar și despre ospitalitatea românească. În anul 1749 apare o lucrare a lui Gaster în care sunt
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
registrul de sus, un medalion cu vas ceramic, deasupra căruia, pe marginea medaliei, este inscripția arcuita PRIMĂRIA CUCUTENI JUDEȚUL IAȘI. În registrul de jos, inscripția CUCUTENI 5000 este așezată pe un ornament alcătuit din vită de vie cu frunze și struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Față cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblemă SNR, Minerva cu platoșa, coif și facla
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este ușor fermentată de levuri, nu este higroscopică, iar gradul de îndulcire este de 74% față de zaharoză. Fructoza este mult răspîndită în vegetale, atît liberă cît și combinată, împreună cu glucoza formînd zaharoza. In stare liberă se găsește în sucul de struguri, pînă la 10% și în mierea de albine, pînă la 50%. Se caracterizează prin rotația puternică a luminii polarizate spre stînga, de aici și numele vechi de levuloză. In stare liberă D- fructoza este o piranoză, iar în oligozaharide și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
pîinii și berii. Sușele acestei specii fermentează cel mai bine substraturile zaharificate de amidon deoarece pot fermenta și dextrinele simple. Specia Saccharomyces uvarum este rezistentă la frig și nu formează spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis include sușele de levuri de bere, obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele mediului nutritiv. Specia Saccharomyces chevalieri Guilliermond este capabilă să fermenteze mustul de struguri pînă la o concentrație alcoolică de 16% vol. Specia Saccharomyces oviformis se folosește la producerea vinurilor spumante, fiind rezistentă la concentrații mari în alcool ( pînă la 18% ). După proprietățile fizice, levurile se împart în două grupe: de fermentație inferioră și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
malic, succinic, piruvic, propionic, dimetilgliceric, citric), alcool metilic, alcooli superiori (izobutilic, izoamilic, amilic), esteri, aldehide etc. Alcoolii superiori rezultă în urma proceselor de dezaminare și decarboxilare a aminoacizilor. Aminoacizii din mediul de fermentație provin din degradarea substanțelor pectice și proteice din struguri, cereale, melasă, musturi și plămezi etc. și ca urmare băuturile alcoolice au diferite arome. Concentrația alcoolilor superiori este direct proporțională cu biomasa de drojdii. Din leucină se formează alcoolul izoamilic, din izoleucină rezultă alcoolul amilic optic activ, iar din valină
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
care la fierbere prelungită, trece în furfurol. Acizii organici sunt componenți principali ai fructelor, cantitativ situîndu-se pe locul al doilea, după zaharuri. De cantitatea, de tipul acizilor și de sărurile lor depinde, în mare măsură, gustul fructelor. In fructe, în afara strugurilor în care predomină acidul tartric și a citricelor în care predomină acidul citric, aciditatea este determinată de acidul malic. In mere, din totalul acizilor, 70% este acid malic, 20% acid citric și 7% acid succinic. De asemenea, acidul malic predomină
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sunt amestecuri de polifenoli, imprimînd fructelor un gust astringent. Soluțiile lor dau reacție acidă. Cele mai bogate fructe în taninuri sunt: merele (0,35÷0,6%), perele (0,13%), prunele (0,30%), gutuile (1%), vișinele (0,5%), cireșele (0,44%), strugurii albi (0,22%) și strugurii roșii (0,37%). Substanțele tanante se împart în două grupe: hidrolizabile și condensate. Substanțele tanante hidrolizabile sunt glicozide, care sub influența enzimelor sau acizilor scindează în glucoză și compuși aromatici. Substanțele tanante condensate nu se
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fructelor un gust astringent. Soluțiile lor dau reacție acidă. Cele mai bogate fructe în taninuri sunt: merele (0,35÷0,6%), perele (0,13%), prunele (0,30%), gutuile (1%), vișinele (0,5%), cireșele (0,44%), strugurii albi (0,22%) și strugurii roșii (0,37%). Substanțele tanante se împart în două grupe: hidrolizabile și condensate. Substanțele tanante hidrolizabile sunt glicozide, care sub influența enzimelor sau acizilor scindează în glucoză și compuși aromatici. Substanțele tanante condensate nu se hidrolizează, de exemplu catechina.Taninurile
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de argint, 64,7% din producția de cupru, 97,6%din cea de plumb și întreaga rezervă de zinc, etc. Suprafața arabilă s-a diminuat cu 5 milioane ha, fapt ce a avut un impact major asupra producției de cereale, struguri, fructe, precum și a șeptelului, a industriei ușoare și alimentare. Consecințele pierderilor teritoriale din vara anului 1940 au fost multiple. În primul rând s-a prăbușit România întregită, opera cea mai prețioasă înfăptuită de români de-a lungul întregii lor istorii
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
venirea noastră din tinerețe, adică neamurile noastre (foto 13). Grădina foarte cumpătat îngrijită mai păstrează urme din vegetația de altădată: aleea, nucii, salcia reîntinerită, pâlcul de vie, zmeurișul, bujorii... Am revăzut camerele, cămara (altădată împovărată cu dulcețuri și nuci, și struguri), soba, noptiera, unele fotografii... Așteptam, parcă, să apară și Domnii... Ne-au surâs... doar din poze! (foto 14). Proprietarul nu ascundea faptul că face lucrurile cu mare răspundere că, din locul unde sunt înmormântați foștii stăpâni, domnii, se vede direct
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
fac să vă simțiți fața tonificată și strălucitoare. Produsele conțin substanțe nutritive, anumite combinații de fructe și legume care se potrivesc cel mai bine anumitor tipuri de piele. Exemple: * pielea grasă - caisa, castravetele, eucaliptul, lămâia; * pielea uscată - avocado, banana, morcovul, strugurii, papaya, cartoful; * pielea normală - migdale, piersică. Peeling cu măr (pentru piele normală) INGREDIENTE: * două linguri de amidon de tărâțe / făină de porumb (mălai), * o lingură de ulei de migdale, * două linguri de zahăr brun * suc de măr, cantitatea necesară pentru
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Pop (1988) în țara noastră, boala este frecventă pe soiurile Merlot, Fetească neagră, Chasselas d'ore și pe unii hibrizi. Simptome. Plantele atacate se deosebesc cu ușurință de cele sănătoase prin aceea că sunt de înălțime mai mică; soiurile cu struguri roșii au frunze înroșite sau sunt de un galben-pal la soiurile cu struguri albi. Frunzele încep să se răsucească, dinspre partea superioară spre cea inferioară, de-a lungul nervurii din centru. Poziția cozilor acestor frunze devine aproape perpendiculară pe axul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Chasselas d'ore și pe unii hibrizi. Simptome. Plantele atacate se deosebesc cu ușurință de cele sănătoase prin aceea că sunt de înălțime mai mică; soiurile cu struguri roșii au frunze înroșite sau sunt de un galben-pal la soiurile cu struguri albi. Frunzele încep să se răsucească, dinspre partea superioară spre cea inferioară, de-a lungul nervurii din centru. Poziția cozilor acestor frunze devine aproape perpendiculară pe axul lăstarului și nu oblică cum se observă la plantele sănătoase. Spre toamnă, țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cum se observă la plantele sănătoase. Spre toamnă, țesuturile frunzelor se colorează și mai puternic în roșu sau galben în funcție de soi, prezentând pete de arsură ce se întind în spațiile dintre nervuri. Producția este diminuată sub aspect cantitativ și calitativ; strugurii nu se mai maturează normal, coloritul bobițelor este alterat, iar procentul de zahăr este mai mic. Plantele atacate prezintă corzi nelignificate care au un număr mai mic de ochi; rezistența la ger a coardelor este slabă, boala fiind foarte păgubitoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în 1-2 ani, nu mai produc struguri. Transmitere-răspândire Transmiterea de la plantele bolnave la cele sănătoase se poate face prin altoire. În natură, această boală se transmite prin cicada (Scaphoideus littoralis). Plantele atacate manifestă o sensibilitate sporită la făinare (Uncinula necator). Prevenire și combatere. Se recomandă scoaterea din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22șC și umiditate accentuată), ce determină o evoluție rapidă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic. La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un inel vișiniu, iar la cele rezistente față de această boală petele se brunifică, iau o formă colțurată și sunt limitate de nervuri. Către toamnă, când frunzele devin mai rezistente, în urma infecțiilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența fructificațiilor de rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune (fig. 190). Transmitere-răspândire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență, mai ales din mugurii lăstarilor infectați și în al doilea rând cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) din care în primăvară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea frunzelor (I. Mirică și col., 1989). Inflorescențele se dezvoltă normal până la înflorire, iar uneori după ce au legat, florile avortează. Strugurii formați prezintă adesea fenomene de meiere și mărgeluire, dezvoltându-se inegal și având un conținut redus de zahăr. În cazul atacurilor puternice, pe tulpini și brațe apar crăpături longitudinale, profunde, care pot fi confundate cu efectul secetelor prelungite din timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rujeolei, cu produse organice. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, în primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de o perioadă cu ploi în vară. Frunzele de la baza lăstarilor prezintă pete de culoare galbenă (la vițele cu struguri albi) sau pete galbene-purpurii (la vițele cu struguri roșii) asemănătoare întrucâtva cu petele untdelemnii produse de mană. Dispoziția acestor pete este însă caracteristică; de cele mai multe ori acestea sunt situate pe marginea frunzei și ocupă zone destul de mari ce ating 2-3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe frunze, în primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de o perioadă cu ploi în vară. Frunzele de la baza lăstarilor prezintă pete de culoare galbenă (la vițele cu struguri albi) sau pete galbene-purpurii (la vițele cu struguri roșii) asemănătoare întrucâtva cu petele untdelemnii produse de mană. Dispoziția acestor pete este însă caracteristică; de cele mai multe ori acestea sunt situate pe marginea frunzei și ocupă zone destul de mari ce ating 2-3 cm în diametru. Numărul petelor ce apar pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
administrându-se îngrășăminte organice în complex cu cele minerale, pentru fortificare. Zeamă bordoleză-0,75-1 %, Oxiclorură de cupru 0,5 %, Folpan 50 WP0,2 %, aplicate împotriva manei, sunt suficiente și pentru prevenirea și combaterea acestei ciuperci. 10.12. Putregaiul cenușiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Atacul acestei ciuperci se manifestă cu foarte mare intensitate în toamnele ploioase, când pagubele pot fi deosebit de mari. În unele podgorii, pagubele sau ridicat la 70-80 % din recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lăstarului și distrugând calusul ce sudează altoiul și portaltoiul. În plantațiile pe rod, sunt atacați ciorchinii, coardele și lăstarii ce prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor spre toamnă. Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rod, sunt atacați ciorchinii, coardele și lăstarii ce prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor spre toamnă. Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciupercii este cuprinsă între 22-24șC, când perioada de incubație este extrem de scurtă (2 zile). Astfel se explică pagubele foarte mari ce le produce ciuperca în toamnele ploioase și călduroase. Dezvoltarea ciupercii începând cu 1-2șC, duce la pierderi mari și la strugurii păstrați în depozite frigorifice. Pe organele atacate, ciuperca formează microscleroți sub forma cărora iernează. În primăvară, în urma germinării scleroților, se formează atât spori cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]