2,457 matches
-
editorial în 1966, cu volumul de schițe și povestiri Pisica și vorbele; „subiecte sentimentale” sunt aici tratate oarecum în moda Noului Roman. Modernitatea și sintaxa șocantă cedează repede locul tentației fantasticului și bizarului, odată cu Spargeți oglinzile (1969), după care explorarea subconștientului (Zăpada nevăzută, 1973), minarea realității prin inserții cvasionirice îi devin procedee favorite în analiza erosului. În ciuda lirismului prozelor, personajele au un dinamism și un nonconformism evident, de unde și aprecierea autoarei, de către unii comentatori, drept „iconoclastă”. În SUA, publică la început
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
, revistă care a apărut la București, lunar, din septembrie 1930 până în iulie 1931 (șapte numere), având ca director pe Aurel Baranga. Promovând suprarealismul cu tonalități provocatoare, violent contestatare, valorificând, prin dicteul automat, delirul verbal sau „grafismele subconștientului”, publicația, subintitulată „Revistă de artă modernă”, nu are un articol-program explicit. Totuși, poate fi citită următoarea Prefață: „Subliniați subiectul cu o linie și predicatul cu două”, ceea ce ar putea constitui o sui-generis declarație de intenții. Ei i s-ar putea
ALGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
violente se poate face ținând seama de faptul că ființă umană este hedonistă, căutând plăcerea și evitând durerea, și în același timp este rațională, având posibilitatea de a cântări costurile și beneficiile fiecărei acțiuni. Nu sunt recunoscuți factori motivaționali aparținând subconștientului sau inconștientului. 3. Pedeapsa poate preveni crimă și severitatea ei și trebuie să fie în acord cu gravitatea crimei. 4. Cu cât pedeapsa este mai certă și imediată, cu atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dat. C. I.: Cu atât mai mult cu cât anii de închisoare induseseră deținuților un soi de miopie: cum, domnule, un om de asemenea cultură ajungi să întrebi un Guzgă?! S. Ț.: ...care avea câteva clase... C. I.: Dar în subconștientul său se strecurase ideea că, fiind paznicul-stăpân pe viață și pe moarte, Guzgă este totodată și superior în toate aspectele... S. Ț.: Poate, nu știu ce să zic! Eu cred că în acele momente oamenilor nu le mai funcționa normal mintea. C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și psihică, izolare, bătaie, banalitatea și "normalitatea" răului care nu mai provoacă reacția normală de groază. S. Ț: Sigur că nu puteai dormi chiar liniștit, când erai amenințat în acest fel, deși o tratai cu un fel de indiferență, dar subconștientul era cel care o înregistra și era prezent. C.I.: Și, mai târziu, cei din familie ce v-au spus despre comportamentul dumneavoastră de după detenție? S. Ț.: Mi-au zis că aveam un comportament ciudat în felul meu de a răspunde
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gazetar român, care a refuzat să se mai întoarcă în țară, declara, sec, dar impresionant, că „pe 10 august [1984, n.n.], dintr-o dată mi-am zis: rămân în America. în toată perioada cât am muncit, gândul a zăcut acolo, în subconștient, acoperit de adrenalina zilelor fierbinți”. Alt ziarist își amintea că „am venit în America în anul 1965, după ce am făcut 16 ani de închisoare politică în România, și eram amenințat să fiu iar arestat”. Altcineva, plecat din țară în 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
putem folosi acest cuvânt în configurațiile de limbaj pentru a-i influența pe ceilalți. De exemplu: „Nu te gândi să mă inviți la masa de prânz, dacă nu vrei”. Dacă ștergem cuvântul „nu” vom vedea mesajul pe care îl recepționează subconștientul. Acesta va fi: „gâdește-te să mă inviți la masa de prânz, dacă vrei”. Motivul pentru care foarte mulți copii sunt neascultători este acela că aud prea des cuvântul „nu”. Configurații de limbaj cu: „poate”, „s-ar putea” și „probabil” În
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de elev, nici măcar ce urma după clasica și tâmpita formulă didactică "în această poezie este vorba despre...". E vorba de poezia "Mama" de George Coșbuc. Și nu mi se pare ciudat să mi se fi șters totul din memorie, doar subconștientul izolează amintirile traumatizante, cum fac albinele cu hoții din stup: îi învelesc frumușel în ceară și, adio! Ei bine, această baladă mi se părea, sub haina ei lirică, molcomă și, desigur, tristă, una dintre cele mai atroce povești." M. C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se întâmplă cu mine?" se întrebă ca într-un fel de coșmar. "Ce-ar trebui să fac?" Gândul acela l-a frapat. Era o idee nouă, ca și cum ar fi urmărit un scop în seara aceea. Că era ceva... ceva în subconștient, de care își dădea seama. Dar nu putea descâlci despre ce anume era vorba. Deschise ușa cu prudența omului care intră în dormitorul unei femei pentru prima oară. Judith avea obiceiul să doarmă fără cămașă de noapte și nu voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
Își aminti de întrebarea pe care i-o pusese în ajun tatăl lui Judith... Ce te-a apucat să te gândești la el, Paul?" Hipnotizatorul! Marriott recunoscuse fără urmă de îndoială. Omul acela îl supusese unei ședințe și îi stimulase subconștientul... Trebuie să-l văd... Căutarea era ca un vis, mintea îi zbura totdeauna mai repede decât picioarele și-l smulgea violent din conversațiile terminate pe jumătate. Avea amintiri în legătură cu agenți ai biroului de transporturi, șoferi de autobuz, impresari și slujbași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
că te duci la șerif (presupun că a fost prieten cu tatăl tău). Din nefericire, nu există alt factor. Celălalt bărbat. Niciodată nu a fost găsit sau văzut. Dar când ai fost sub hipnoză, el mi-a vorbit mie din subconștientul tău. Vocea ta s-a schimbat, a devenit cântec și acest străin a spus: "Blandar, lasă totul să se întâmple de la sine. În momentul în care își va da seama, promit să mă dezvălui lui Paul Marriott... ca să ne eliberăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
evolutiv. Pe unul dintre pereții aflați pe scenă, este scris cuvântul „Dumnezeu”, care pe mine, personal, mă duce cu gândul la niște versuri arhicunoscute , ceea ce demonstrează că acele cuvinte pot cu ușurință declanșa memoria subiectivă și plasa acțiunea undeva în subconștientul fiecărui individ. Anotimpul al cincilea, femeia servită „Felii” în acest spectacol de teatru, reușește să adâncească misterul ce stă la baza edificiului emoțional feminin, neaducând decât indicii neconcludente despre o stereotipie oarecare, ce stabilește gradul de autodistrugere sau de a
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
omnisciente care a pus totul în scenă. D.S.: Eu am fost analistul, cel care i-a așezat pe actanți pe canapeaua psihanalistului făcîndu-i să-și povestească aventurile lor amoroase sau secvențe ale căsniciei lor. Astfel a ieșit la suprafață și subconștientul colectiv al Austriei sau Elveției dat fiind anonimatul participanților la acest dialog. Numele sunt modificate, însă tot ceea ce ei mi-au încredințat în mesajele lor nu ar fi îndrăznit să o facă dacă destinatarul ar fi fost soțul sau familia
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
temele culturale ocupă un loc foarte restrâns în publicistica lui. Două articole, la distanță de un an, fac operă de popularizare a suprarealismului. Unul (p. 6-8) remarcă desprinderea de o literatură mimetică, îndatorată realului, și adoptarea unui principiu constructivist, valorificând subconștientul freudian, iraționalismul și misterul poetic al interiorității. Altul (p. 330-333), speculând tot manifestul lui André Breton, explică revoluția suprarealistă ca reacție la neoclasicism, având drept scop abolirea ,sacrosanctei oligarhii intelectuale" a Logicii, Rațiunii sau Inteligenței, pentru a instaura domnia visului
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
Brătianu are parte de un portret caricatural, ,sub masca de tiran" (p. 50). Publicistul depășește corozivitatea admisibilă într-un pamflet, când declară sumbru: ,De frații Brătianu, desigur, numai moartea lor ne va libera. (...) Treisprezece milioane de sclavi așteaptă, obscur și subconștient, sughițul liberator. Tiranii au împlinit șase zeci de ani. Înțelepciunea populară își zice: mult a fost, puțin a rămas. Și așteaptă. Așteaptă, cum a așteptat sute de ani sub slavi, sute sub turci, o sută sub fanarioți și încă o
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
opreliști ale îndelungatei perioade totalitare care au dus la o considerabilă acumulare de energii ale individualității reprimate și, în cele din urmă, la explozia lor. Chiar dacă junii membri ai confreriei douămiiste erau copii la acea vreme, ne referim la un subconștient colectiv a cărui ,eliberare" se manifestă eruptiv, prin intermediul lor. în al doilea rînd, putem reflecta la o ,datorie" a literaturii române în genere față de tema relațiilor între sexe, abordată pînă acum fie la modul idealizator al viziunii romantice, fie la
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
Viața româneasc|, numărul din noiembrie-decembrie trecut) într-un articol despre romanul lui G. Călinescu Bietul Ioanide. De ce bietul, se întreabă autorul articolului. Răspunsul (un fel de răspuns, dacă vreți) este că G. Călinescu „a căzut victima unui proces din lentoarea subconștientului”. Iată cum: „ca unul care, tot la Institut (e vorba de acela condus de Călinescu și care azi îi poartă numele - Cronicar), studiasem, în vederea elaborării unei monografii, Adevărul literar și artistic, remarcasem ș...ț statornica prezență în pagină a lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
de drag suprarealiștilor. Ce este această carte fără cap și fără coadă (la propriu)? Poezie, poem în proză, jurnal intim sau roman? Aparține acest produs literar unui soi de neo-suprarealism altoit cu o crenguță de existențialism sau unui hiperrealism al subconștientului? Întrebările nu se mai termină după lectura acestei cărți insolite și fascinante. Iar posibilele răspunsuri nu fac decît să atragă alte și alte întrebări. Dacă în ceea ce privește tehnica scriiturii invocarea suprarealismului nu este deplasată (dicteul automat, absența mărcilor distinctive în cadrul textului
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
Sentimentul de a fi mereu pe punctul de a pleca, percepție a unei realități absolut provizorii". Nu știu dacă pauperitatea să constantă a inventat, ca scuză, această teorie a provizoratului ca mod ideal de a trăi, sau teoria, preexistenta în subconștient, l-a îndemnat la acest trăi mereu prin hoteluri la mansarda. Și cum tot o mansarda era, apoi, si apartamentul său, se ironiză spunînd (firește în caiete) că e "omul de sub streașina". Se știe, apoi era mereu stăpînit de gîndul
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
foarte atent; ar fi un dezastru, după mine, să-mi însușesc remarci citite prin cărți; am o veche oroare subconștientă de plagiat; și cînd îl descopăr la alții, reacționez că la auzul unei crime odioase; aici e de cercetat, sigur, subconștientul; de ce această oroare față de plagiat? Să fie ceva pozitiv?, un exces de "cinste", exces care ar putea fi suspect? ținînd seama de observația unui psihiatru celebru după care aceasta grijă excesivă de a nu greși, trădează uneori o greșeală trecută
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
celuilalt - se plasează și el la antipodul normalității; în raporturile cu sexul opus e paralizat de piedici inventate, de treceri prin nevroze kafkiene, în fine oarecum asemănător acestora prin exces de analiză, o analiză inhibanta, monstruos amară, ireparabila. Voci ale subconștientului burlesc, temător-grotesc ori rafinat-erotic suscita angrenarea în extremism sufletesc, emană toxine prin breșe dispersate în câmpul memoriei. Fie că memoria ridică la suprafață cazuri de gelozie superlativa, fie că în registru involuntar otrăvește rememorările, si Ury Benador și, involutiv rafinat
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
care suntem oameni. Expresiile și în definitiv justificările - "Economicul", "Politicul", "Financiarul" - se plachează peste ceea ce fundamental în ființe de la un eșalon al speciei animale în sus (unii savanți pretind că și "mai jos": psihicul, cu treptele noastre interioare, ca inconștient, subconștient, conștient. Și nu prea se ține seama de faptul că sunt specifice acestei ființe bipede "superioare": conștiința, limbajul, gândirea modelată de cunoștințe, de învățătură (nu de simplă "învățare" că legătura behaviorista ori pavlovista între salivarea câinelui și clopoțel), de educație
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
în spirit rimbaldian, a percepției și a semanticii. Este vorba aici, așa cum o spune și subtitlul volumului, de o serie de peisaje interioare; în consecință, totul în această poezie urmează nu logica diurnă a cotidianului, ci, dimpotrivă, pe cea a subconștientului, a memoriei involuntare, asociative. Fiecare cuvânt își caută, oximoronic aproape, neperechea: „peisaj amânat într-o prăpastie/ de fructe netrăite/ în prelungirea somnului tăcerea/ ruginită își face cuib de/ corb livid sub cerul pleoapei/ tale și-n hohotul luminii/ amânate fereastra
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
SPECIALITATE PSIHOLOGIE I. EVOLUȚIA PSIHOLOGIEI CĂ ȘTIINȚA - Apariția și evoluția psihologiei că știința; orientări și școli psihologice - Psihologia contemporană și locul ei în sistemul științelor ÎI. OBIECTUL PSIHOLOGIEI - Noțiunea de psihic - Natură psihicului - Caracteristicile fenomenelor psihice III. IPOSTAZELE PSIHICULUI - Conștient - Subconștient - Inconștient - Relațiile dintre ipostazele psihicului IV. MECANISMELE PSIHICE COGNITIVE Mecanismele cognitive senzoriale - Senzații - Percepții - Reprezentări Mecanismele cognitive logic-rationale - Gândirea - Memoria - Imaginația V. MECANISMELE STIMULATOR-ENERGIZANTE - Motivația - Afectivitatea VI. MECANISMELE REGLĂRII PSIHICE - Limbajul - Atenția - Voința VII. PERSONALITATEA - STRUCTURA INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICE
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
SPECIALITATE PSIHOLOGIE I. EVOLUȚIA PSIHOLOGIEI CĂ ȘTIINȚA - Apariția și evoluția psihologiei că știința; orientări și școli psihologice - Psihologia contemporană și locul ei în sistemul științelor ÎI. OBIECTUL PSIHOLOGIEI - Noțiunea de psihic - Natură psihicului - Caracteristicile fenomenelor psihice III. IPOSTAZELE PSIHICULUI - Conștient - Subconștient - Inconștient - Relațiile dintre ipostazele psihicului IV. MECANISMELE PSIHICE COGNITIVE Mecanismele cognitive senzoriale - Senzații - Percepții - Reprezentări Mecanismele cognitive logic-rationale - Gândirea - Memoria - Imaginația V. MECANISMELE STIMULATOR-ENERGIZANTE - Motivația - Afectivitatea VI. MECANISMELE REGLĂRII PSIHICE - Limbajul - Atenția - Voința VII. PERSONALITATEA - STRUCTURA INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICE
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]